BusinessMagazin

Tag: parc eolian

  • Gabriela Stanciu, Blumenfield: Un parc eolian de 84 MW generează 1.400 de tone de deşeuri periculoase pe an, iar noi avem 3.000 MW de eoliene. Valorificarea deşeurilor în economie e esenţială

    Realizarea la nivel naţional a unei hărţi în funcţie de conţinutul deşeurilor pe care fiecare industrie le generează şi mai departe valorificarea acestora în economie ar trebui să devină o prioritate pe România, mai ales în contextul eforturilor depuse la nivel european spre decarbonizarea economiilor şi înscrierea acestora pe drumul spre zero emisii, crede Gabriela Stanciu, director general al companiei româneşti de consultanţă de mediu Blumenfield.

    Compania are o experienţă de peste 10 ani în consultanţă şi analize de mediu, având un laborator propriu de cercetare în domeniul protecţiei mediului.

    Potrivit Gabrielei Stanciu, Blumenfield este o companie cu 100% capital românesc, formată dintr-o echipă de peste 20 de experţi şi specialişti în proiecte de mediu, în domenii de pregătire diferite: inginerie, ecologie, biologie, chimie, dreptul mediului şi drept fiscal.

    „Este bine că ne gândim la viitor şi că avem tehnologie avansată care poate fi implementată, dar realitatea arată cam aşa: avem în România peste 200 de situri contaminate şi peste 1.100 de situri potenţial contaminate ca rezultat al industiei”, a declarat Gabriela Stanciu, directorul general al Blumenfield.

    În opinia Blumenfield soluţia reală pentru gestionarea deşeurilor la nivel naţional este analiza conţinutului acestora şi identificarea oportunităţilor de reutilizare în diferite procese economice. Mai departe, rezultatul acestui demers ar trebui să fie o hartă a deşeurilor generate pe plan local.

    „Acum se desfăşoară o acţiune a Ministerului Mediului privind tot ce înseamnă agenţii economici care desfăşoară activităţi cu potenţial impact. Scopul este ca aceştia să-şi facă o caracterizare a deşeurilor generate din activitate. Indiferent că vorbim despre industria extractivă de resurse minerale sau chiar industria energetică, toate aceste companii trebuie să îşi caracterizeze foarte clar deşeurile pentru a face această hartă.”

    Acest lucru, spune Stanciu, nu se poate face decât cu laboratoare specializate, care analizează probele de deşeuri generate şi în funcţie de conţinutul acestora pot găsi soluţii pentru valorificarea, tratarea şi eliminarea lor finală.

    Şefa Blumenfield a dat şi câteva exemple.

    „Primul studiu de caz îl avem dintr-o sondă de exploare de gaze din Marea Neagră. Este un proiect care s-a desfăşurat pe o perioadă de 50 de zile. Doar din activitatea aceasta de foraj, de explorare, au fost generate aproximativ 420 de tone de deşeuri, din care 84% sunt deşeuri periculoase – nămol de foraj, noroaie de foraj cu conţinut de hidrocarburi. Pe baza caracterizării acestor deşeuri am reuşit să găsim soluţii pentru valorificarea acestora. Una dintre soluţii o reprezintă chiar industria materialelor de construcţii”, a explicat reprezentanta Blumenfield.

    Ea a dat ca exemplu fabricile de ciment în care se produce clincherul (n.red: produs obţinut la fabricarea cimentului prin încălzirea materiei prime şi prin transformarea ei într-o masă compactă şi dură).

    „Aceste soluţii chiar există în România. În Constanţa avem o astfel de instalaţie de producere a cimentului şi în ţară mai sunt câteva.”

    Un alt exemplu privind deşeurile pericoloase este chiar cel al energiei regenerabile.

    „Un studiu de caz pe care îl avem este un parc eolian cu o capacitate de 84 MW, generată de aproximativ 100 de turbine eoliene. Trebuie să avem în vedere faptul că aceste turbine sunt echipamente care necesită mentenanţă. Din aceste activităţi de mentenanţă sunt generate aproximativ 1.400 de tone de deşeuri periculoase pe parcursul unui an de funcţionare, în mare parte uleiuri şi antigel. Nu am dat întâmplător acest exemplu. În România la această oră avem undeva la 3.000 MW putere instalată în centrale eoliene, iar dacă multiplicăm exemplul pe întreaga putere vedem ce cantităţi de deşeuri pot fi generate de aceste parcuri”, a declarat Gabriela Stanciu.

    Şi aici este necesară analiza deşeurilor pentru a vedea cum pot fi acestea valorificate din punct de vedere economic.

    „A şti exact ce tip de deşeu generezi în activitate este un lucru care ţine de responsabilitatea fiecăruia, pentru că până la urmă trebuie să ne gândim la un management performant pentru ce înseamnă gestionarea deşeurilor. Cunoscând exact categoria de deşeu pe care o generezi poţi găsi soluţii optime pentru tratarea acestuia, pentru valorificarea mai departe.”

    Dar şi odată identificate soluţiile, mai există o problemă, apetitul relativ mic pentru a investi în scoaterea acestora din laborator şi integrarea în procese de masă.

    „Cel mai dificil aspect este transferul de cunoştinţe şi tehnologie. Poţi să identifici soluţii în laborator dar să nu găseşti investitorul care să ducă soluţia mai departe în zona economică şi spre beneficiul companiilor din sectorul energetic”, a mai spus Gabriela Stanciu.

     

     

  • Ce ar face CEO-ul CEZ dacă s-ar întoarce în timp, înainte de investiţia de peste 1 mld. euro în Cogealac-Fântânele?

    Chiar dacă România era la vremea aceea în top din punctul de vedere al dezvoltărilor făcute în direcţia energiei regenerabile, sistemul era, potrivit lui Zmelik, unul defect de la început. Mulţi investitori de atunci aveau o viziune pe termen scurt şi dezvoltaseră această oportunitate în condiţiile de atunci ale pieţei. „Mediul era supraestimat, era normal ca o reacţie să vină; dar modul în care a fost gestionată această dezvoltare a fost ca o moarte subită pentru toată lumea. Totodată a afectat mult sistemul bancar, care finanţa domeniul la vremea respectivă.” Conchide totuşi: „Per ansamblu, a fost o decizie bună în ce priveşte tehnologia, investiţia, dar în termeni de previzibilitate credeam că ştim mediul de aici, era deja al cincilea an al nostru aici, credeam că ştim ce pot face legislaţia şi instituţiile reglementatoare aici, dar a fost ceva neaşteptat, a fost greu să reacţionăm. Astfel că, prin prisma acestei experienţe, nu aş mai face o astfel de investiţie niciodată; ţara, în general, a pierdut mult din credibilitate. Nu contest decizia, dar modul în care a fost făcută a fost departe de un mediu de afaceri standard. După această experienţă, nu aş face nicio investiţie majoră în regenerabile.”

  • OMV Petrom caută cumpărător pentru parcul eolian deţinut în Dobrogea

    Vânzarea parcului eolian, finalizat în 2011 la un cost de 90 de milioane de euro, face parte dintr-un plan mai amplu de reducere a cheltuielilor, au arătat sursele citate de Bloomberg.

    Reprezentanţii OMV, compania mamă a Petrom, au refuzat să comenteze.

    “La începutul lui 2015, compania a anunţat o serie de măsuri ca răspuns la mediul dificil creat de preţul petrolului, inclusiv optimizarea portofoliului şi posibile vânzări de active. Iniţiativele sunt încă în fază de analiză”, a explicat biroul de presă al Petrom.

    După scăderea puternică a preţurilor petrolului la nivel global, Petrom vrea să reducă costurile investiţiilor cu 30% doar în acest an şi să vândă proiectele la exploatările mature din România, consumatoare de fonduri, pentru a direcţiona majoritatea cheltuielilor către exploatarea gazelor în Marea Neagră.

    “Găsirea unui cumpărător va depinde foarte mult de preţ, întrucât piaţa energiei regenerabile a fost afectată semnificativ de modificarea schemei de sprijin şi de preţul certificatelor verzi”, a declarat Mihai Chişu, trader la Swiss Capital în Bucureşti.

    Guvernul român a descurajat investitorii majori în industria energiei regenerabile, inclusiv CEZ, prin modificarea planului de sprijin a energiei verzi, iniţial generos, notează Bloomberg.

    Cu o capacitate instalată de circa 2.600 de megawaţi de energie eoliană şi aproape 1.200 de megawaţi de energie solară, România şi-a îndeplinit cu cinci ani în avans angajamentul faţă de UE ca cel puţin 24% din energie să fie din surse ecologice până 2020.

    Acest fapt a determinat Guvernul să reducă la jumătate numărul certificatelor verzi acordate ca stimulente pentru producţia de energie verde.

    “Este bine că Petrom se concentrează mai mult pe operaţiunile de bază şi că prin vânzarea unor active neesenţiale îşi asigură fonduri pentru investiţii mai eficiente în viitor”, a spus Chişu.

    Profitul net al OMV Petrom (SNP) a scăzut în primul semestru cu 25%, la 1,04 miliarde lei (234,1 milioane euro), în contextul declinului vânzărilor cu 18%, la 8,81 miliarde de lei (1,98 miliarde euro), determinat în principal de preţurile mai mici la comercializarea produselor petroliere.

    În raportul companiei din primul semestru, programul de investiţii pentru 2015 era estimat la aproximativ un miliard de euro, din care aproximativ 85% urma să fie dedicat proiectelor din upstream.

    Un mediu de preţ scăzut al ţiţeiului potenţial prelungit se aşteaptă să ducă la scăderea investiţiilor anuale în upstream cu aproximativ 25-35% în perioada 2015-2017 comparativ cu 2014. În consecinţă, pe termen mediu, producţia de hidrocarburi în România ar putea să scadă în medie cu până la 4% pe an, potrivit raportului.

    OMV Petrom, parte a grupului austriac OMV, avea la finele lunii iunie 16.450 de angajaţi, în scădere cu 15% faţă de 19.428 în iunie anul trecut.

  • Cehul Martin Zmelik răspunde de 1,4 milioane de consumatori din România şi de cel mai mare parc eolian terestru din Europa

    “Sunt prea tânăr ca să dau zece sfaturi despre carieră“, glumeşte Martin Zmelik, cehul de 41 de ani care con-duce de mai puţin de un an operaţiunile de pe piaţa locală ale companiei energetice CEZ. Prea tânăr, prea democrat şi prea protector sunt atributele cu care s-a autocaracterizat Martin Zmelik la evenimentul „Meet the CEO“, la care a participat săptămâna trecută şi la care a povestit despre provocările de a conduce un busi-ness de aproape jumătate de miliard de euro, a cărui strategie, cel puţin pe termen mediu, se axează pe con-solidare şi pe calitatea serviciilor şi nu pe investiţii sau pe creştere agresivă.

    Cu toate că e tânăr, Martin Zmelik a enumerat cele zece sfaturi, în care a vorbit despre strategia carierei, despre importanţa experienţei oamenilor de la care înveţi, despre respect, despre importanţa dezvoltării personale şi a echilibrului între muncă, familie şi priorităţile personale, despre cum să îţi construieşti o echipă puternică şi, nu în ultimul rând, despre cum să nu devii îngâmfat şi să rămâi cu picioarele pe pământ. 

    Povestea CEZ pe piaţa locală a început în 2005, acelaşi an când Martin Zmelik, un tânăr manager de 31 de ani, primea responsabilitatea de a coordona businessul internaţional al CEZ, cea mai mare companie de servicii energetice din Europa Centrală şi de Est. „Sunt în această companie de zece ani, am început ca manager al portofoliului internaţional al CEZ, deci la momentul achiziţiei din România (în 2004-2005) eram responsabil de punerea bazelor companiei şi de administrarea a 15 pieţe şi 50 de companii ale grupului în regiune“, povesteşte Martin Zmelik despre începuturile sale la CEZ şi despre cum s-a împrietenit cu industria energetică, un domeniu din care înţelegea, în primă fază, doar cifrele: „Eu vin dintr-un business plictisitor. Backgroundul meu este în finanţe. Pentru mine, faptul că am ajuns în energie a fost legat de experienţa pe care o aveam în transformarea companiilor mari şi pentru că aveam un background financiar solid“.

    Înainte de a veni la CEZ, Zmelik a lucrat în domeniul financiar, IT şi management de proiect la Komercni Banka şi la Ceska Pojistovna (Komercni Banka este membră a Société Générale, iar Ceska Pojistovna este una dintre cele mai mari companii de asigurări din Republica Cehă). Din primii săi ani de muncă apreciază cel mai mult faptul că a lucrat cu oameni care au avut încredere în el: „M-a impulsionat mult în carieră directorul de la Ko-mercni Banka: la acea vreme aveam 23-24 de ani şi m-a promovat ca head of controlling. Era o perioadă complicată pentru instituţie, când banca a fost salvată de la faliment şi a fost pusă pe baze noi pentru a fi pri-vatizată, ceea ce s-a şi întâmplat. E important să ai încredere în oameni şi faptul că am nimerit în mijlocul unei perioade turbulente a fost spre bine, pentru că am avut şansa să lucrez în restructurare şi în turnaround man-agement, lucruri esenţiale pentru cariera mea viitoare. A fost parte dintr-o combinaţie unică de ţară în dezvoltare, schimbarea unei companii şi procesul de vânzare a băncii, iar ulterior şi cel de preluare – am lucrat şi de partea cealaltă a baricadei, după vânzare“. CEO-ul CEZ descrie jobul perfect ca având trei laturi: „conţinutul jobului („să îţi construieşti cariera prin ceea ce faci“), calitatea superiorului direct (“trebuie să împărtăşiţi vizi-unea“) şi salariul („trebuie să te motiveze şi să îţi arate că eşti un asset pentru companie“). Povesteşte că în CEZ a avut până acum trei şefi şi că întotdeauna a considerat important să poată avea o discuţie bazată pe argumente cu orice coleg de la orice nivel din companie.

  • Profitul operaţional al CEZ a scăzut

    Pe segmentul de producţie şi distribuţie, profitul înainte de dobânzi, taxe, depreciere şi amortizare (EBITDA) a scăzut de şapte ori în primul trimestru, la aproximativ 7,3 milioane de euro.

    CEZ a înregistrat un impact negativ de 25,5 milioane de euro, ca urmare a amânării începând din iulie a acordării celui de-al doilea certificat verde pentru parcurile eoliene deţinute în România, precum şi a suspendării acordării primului certificat verde pentru parcul Fântânele Vest începând din noiembrie, decizie determinată de o întârziere datorată Comisiei Europene într-un proces de notificare.

    Producţia de electricitate a CEZ în România a scăzut în primul trimestru cu 16%, la 342 GWh, în timp ce parcurile eoliene ale grupului au consemnat un declin de 21%, la 322 GWh.

  • Erste şi BCR creditează cu 76 milioane euro un parc eolian din Dobrogea, finanţat şi de BERD

     Erste va acorda o finanţare de 49 milioane euro alături de BERD într-o structură paralelă de credit la termen, în timp ce BCR acordă o facilitate de credit de 27 milioane euro pentru a asigura necesarul de finanţare pe parcursul procedurilor de recuperare a TVA, se arată într-un comunicat transmis marţi de Erste Group Bank şi BCR.

    Facilitatea de credit comercial oferită de Erste beneficiază de acoperire din partea agenţiei daneze de asigurare a creditelor de export Eksport Kredit Fonden.

    Împrumutul sindicalizat are o scadenţă de 14 ani, inclusiv perioada de construcţie.

    “În pofida marilor incertitudini şi a schimbărilor succesive care au marcat piaţa românească de energie regenerabilă în ultimele luni, tranzacţia s-a încheiat cu succes”, notează băncile în comunicat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O companie germană vrea să investească într-un parc eolian în Dobrogea

     Restul finanţării va fi asigurat de STEAG şi alte instituţii financiare, se arată într-un comunicat al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD).

    STEAG va deţine integral Crucea Wind Farm SA, beneficiarul împrumutului BERD.

    Investitorul german este controlat de un consorţiu de şapte companii de utilităţi din Germania, care au împreună o participaţie de 51%. Restul acţiunilor se află în posesia companiei Evonik Industries.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Compania austriacă Verbund a pus în funcţiune parcul eolian de la Casimcea, judeţul Tulcea

     Restul turbinelor vor fi conectate la reţea până la începutul anului viitor. Investiţia Verbund în acest proiect este de 380 de milioane de euro, compania intenţionând ca până în 2016 capacitatea parcului eolian să ajungă la 280 de MW.

    Parcul eolian se află în apropierea coastei Mării Negre, unde condiţiile de vânt sunt la fel de favorabile precum cele de la Marea Nordului din Germania.

    Cele 88 de turbine eoliene pot produce anual energie electrică pentru aproximativ 350.000 de gospodării din România.

    “Cu cei peste 200 MW am atins ţelul pe care ni l-am propus. Energia eoliană din regiune mai are potenţial de dezvoltare, iar Dobrogea este una dintre regiunile cu cea mai mare putere a vântului din Europa”, a declarat într-un comunicat Wolfgang Anzengruber, CEO Verbund.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Spaniolii de la Copisa fac infrastructura pentru un parc eolian de 120 mil. euro

    Compania de construcţii Copisa, cu capital spaniol, va executa lucrările de infrastructură aferente construcţiei unui parc eolian de 80 MW la Chirnogeni, judeţul Constanţa, printr-un contract în valoare de 8 milioane de euro. În total investiţia în acest parc eolian s-ar putea ridica la 120 de milioane de euro ţinând cont de faptul că de obicei pentru a monta un megawatt în acest domeniu sunt necesare fonduri de 1,5 mil. euro. Cele 32 de turbine care urmează a fi instalate în parcul eolian vor fi construite de compania germană Nordex pentru firma spaniolă Iberdrola, contractorul general al proiectului. Beneficiarul final al parcului eolian este EP Wind Project Six SA, firmă controlată de fondul de investiţii Marguerite Fund, EP Global Energy (Cipru) şi EnerCap Power Fund (Cehia), arată un comunicat al Ciposa. Proiectul este al treilea de acest tip realizat de Copisa în România. Anterior, compania a realizat lucrările civile pentru cele două etape ale parcului eolian Mihai Viteazu, de 80 MW, deţinut de Iberdrola în judeţul Constanţa.

    Mai multe pe zf.ro

  • General Electric livrează turbine de 30 milioane de dolari pentru un parc eolian din România

    Turbinele vor fi instalate în localitatea Cerna, judeţul Tulcea, şi vor asigura alimentarea cu electricitate a aproximativ 7.000 de locuinţe, potrivit unui comunicat al GE.

    Proiectul firmei Energia Verde Ventuno este cofinanţat de Uniunea Europeană prin Programul operaţional sectorial pentru creşterea competitivităţii economice.

    Energia Verde Ventuno este deţinută de Movipower Italia şi Energia Verde SA din Bucureşti, fiecare având un pachet de 47,5% din acţiuni. Firma Lux Renewable Holdings 2 din Luxemburg are 5% din titluri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro