Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Tag: oportunitati
-
Cum arată pensiunea ideală pentru corporatiştii dornici de aer curat
Hotelul a fost inaugurat în august 2011, dar ideea proiectului turistic se conturase ferm în planurile mele şi ale partenerilor mei de business încă din 2008, când am identificat posibilitatea de a accesa fonduri europene pentru o parte din finanţare”, spune Emil Munteanu, managing partner şi unul dintre acţionarii Top Resorts, compania care se ocupă de proiectul turistic Atra. Până în acel moment, Atra nu era decât un plan desenat mai mult în minte, cu potenţial, dar la care cei patru doar visau. Erau, până la urmă, angrenaţi în tot atâtea alte proiecte antreprenoriale, astfel încât timpul pe care îl aveau la dispoziţie pentru a se întâlni şi a da un contur real proiectului era limitat.
I-a motivat însă faptul că o afacere în zona turistică ar fi “potolit” o mare pasiune a tuturor. “Pe lângă asta, suntem antreprenori şi nu puteam să ignorăm că aveam o mină de exploatat – fondurile europene”, completează Munteanu. În egală măsură, Atra a fost şi rezultatul dorinţei lor de a explora şi alte zone de business, de a diversifica, pentru că trei dintre cei patru asociaţi sunt ingineri cu experienţă în domeniul IT şi parteneri fondatori în alte patru firme, printre care se numără şi furnizorul de servicii informatice integrate Power Net Consulting.
Au depus astfel solicitarea pentru aceste fonduri în toamna anului 2008 şi au primit aprobarea de finanţare în februarie 2009. Nu aveau experienţă în domeniul turismului, dar ştiau ce şi-ar dori oamenii de afaceri şi cum anume pot să-i atragă. Ei înşişi fuseseră în locul celor pe care îi vizau drept clienţi. “Ne adresăm în primul rând turiştilor corporate din România sau din străinătate, dar şi familiilor. Pensiunea este construită pentru a găzdui evenimente de business, management meeting, training pe departamente, dar şi pentru cei care vor să vină la o oră şi jumătate distanţă de Bucureşti şi să se rupă de lume”, spune Emil Munteanu.
Vila are o suprafaţă de 1.000 de metri pătraţi, cea mai mare parte fiind ocupată de spaţiile comune, adică recepţia, restaurantul, zona de luat masa şi cea de utilităţi.Altfel, sunt opt camere, fiecare cu o suprafaţă cuprinsă între 25 şi 28 de metri pătraţi, iar capacitatea totală de cazare este de 20 de locuri. În exterior au fost proiectate o terasă acoperită, un spaţiu de relaxare pe malul lacului Paltinu, un spaţiu de joacă pentru copii şi aproximativ 3.500 de metri pătraţi pentru activităţi în aer liber.În august pensiunea împlineşte un an de când a intrat în funcţionare, iar până acum gradul mediu de ocupare a fost de 50-60%, acţionarii spunând că înregistrează creşteri ale afacerii de 10-20% de la o lună la alta. Lunar găzduiesc şi circa patru evenimente corporate, dar speră că în scurt timp numărul lor se va dubla.
Chiar şi în acest ritm, va mai dura până când cei patru antreprenori vor putea să împartă primele profituri, afacerea fiind încă în stadiul de amortizare a investiţiei, care s-a ridicat la un milion de euro. “Noi am avut o investiţie în teren plus proiectul de peste 100.000 de euro înainte de depunerea proiectului pentru fonduri europene. Fondurile europene au fost de 200.000 de euro. Încă nu ne-am recuperat toţi banii pe cererile de rambursare de la Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală. Acum suntem la ultima cerere de plată”, precizează Emil Munteanu.
După ce vor începe să facă profit, iar businessul va atinge un nivel de maturitate, cei patru plănuiesc să extindă această idee de afacere prin deschiderea unor noi unităţi fie în ţară, fie în aceeaşi localitate, care are un potenţial turistic uriaş, după cum apreciază Munteanu.Este greu de spus însă dacă vor merge pe acelaşi model de finanţare, care, deşi util, este foarte anevoios. “Cele mai dificile momente au fost cele legate de finanţarea acestui proiect. Există o componentă birocratică ce întârzie foarte mult rambursările către beneficiari, chiar şi şase luni peste termenul legal”, spune Emil Munteanu. Cel mai probabil, vor merge pe reinvestirea profitului, o strategie clasică folosită de mai toţi antreprenorii în serie.
-
Stresul unora, afacerea altora. Cine se bucură de criză?
“Ne-am propus să stăm conectaţi cu stresul pentru că ne-am gândit – şi credem în continuare – că lucrurile vor creşte”, spune Valentin Ilie, CEO al Coldwell Banker Affiliates of Romania. El spune că acest ţel era iniţial un soi de glumă, dar era conştient, la debutul crizei, că în momentul în care problemele economice se vor accentua şi cei care furnizează servicii legate de stres vor găsi un bun debuşeu al afacerilor, de la executori şi case de insolvenţă până la administratorii de REO (real estate owned – proprietăţi ajunse în portofoliul creditorilor). Astfel încât, povesteşte Ilie, şi-a propus să urmeze exemplul colegilor din SUA, unde de altfel este “leagănul executărilor” şi să aplice pe plan local acelaşi tip de servicii.
Pur şi simplu, “matematic, am adus platforma de produse pentru proprietăţi care sunt în vreun soi de stres – n-am inventat noi nimic – şi am început să căutăm piaţă pentru ele”. Până în 2009, îşi aminteşte el, lumea se ferea să discute despre probleme şi despre faptul că lucrurile urmau să se înrăutăţească. Doi ani mai târziu, există produse REO, furnizori pentru activităţi de asset management, companii specializate sau cel puţin departamente specializate – de la brokeri până la facility manageri. “Nu este simplu, e mult de muncă”, punctează Ilie care argumentează că e nevoie de o infrastructură foarte bună, de cercetare precisă şi completă, de timp, iar costurile sunt uriaşe. De pildă, pentru a începe administrarea unor pachete de proprietăţi, în primul rând acestea trebuie urmărite până în momentul în care împrumutatul nu mai plăteşte ratele. Pasul următor este încercarea de a vinde proprietatea în mod amiabil, care poate dura “câteva luni, depinde cât îţi permite înţelegerea pe care a făcut-o cu banca”.
De cele mai mult ori, când pur şi simplu o proprietate trebuie vândută pentru a închide un credit neperformant, oamenii refuză realitatea. “Vor să mai câştige ceva timp, se folosesc de tot felul de tertipuri şi nu fac decât să amplifice problema”, explică Ilie, care admite însă că în ultima perioadă această mentalitate s-a mai schimbat. Când executarea silită eşuează, banca ia bunul cu care este garantat creditul în schimbul sumei datorate. Dar ce să facă instituţiile financiare cu astfel de proprietăţi, fie ele terenuri, apartamente, case sau fabrici? Administrarea unor astfel de bunuri cere timp, expertiză şi costuri; mai mult, adesea preţul este prea mare sau locul în care se află imobilul nu este potrivit, pentru că altminteri s-ar fi găsit cumpărător. În acest moment, intră în ecuaţie o firmă care se ocupă de administrare, pe intervale de timp stabilite de societăţi. “Multe dintre aceste proprietăţi pot produce venituri din închirieri, pentru a-şi acoperi eventualele cheltuieli, care vin, în principiu, din utilităţi”, spune Ilie. Care este mecanismul? O singură cheltuială este suportată, de pildă, de bancă la începutul contractului, iar reprezentantul Coldwell Banker spune că firma pe care o conduce asigură, de la A la Z, toate serviciile – de la cele de administrare şi financiar-contabile până la costurile de intervenţie în caz de urgenţă. Valoarea proprietăţilor de care se ocupă depăşeşte 20 de milioane de euro.
Spaţiile comerciale sunt părăsite mai rar, iar un exemplu celebru este City Mall care a avut un administrator judiciar, procesul de insolvenţă s-a finalizat foarte repede cu declararea falimentului, iar Coldwell Banker a fost angajată pentru management interimar. “Noi am furnizat şi servicii de property management – de la securitate, marketing, închirieri până la curăţenie”, spune Ilie. Tot el subliniază că valoarea unei proprietăţi este strâns legată de activitatea companiei. Clădirea oferită drept garanţie este un colateral, nu scopul principal – ca în cazul proiectelor rezidenţiale. O fabrică de textile, de pildă, este finanţată pentru afacere, clădirea fiind o garanţie. Dacă fabrica dispare, garanţia în mod clar nu mai are aceeaşi valoare – e nevoie de curaj şi bani pentru repornirea activităţii. “În 2006-2008 nu se gândea nimeni la cât de strâns legată de activitate este valoarea garanţiilor colaterale; şi nu numai în România, ci nicăieri în lume”. Dar lumea s-a schimbat şi “trebuie să depăşim momentul”, spune Ilie, a cărui afacere s-ar putea apropia anul acesta de 5 milioane de euro după un avans estimat de minim 15%.
-
Infograficul săptămânii: Anemie şi exuberanţă, noua geografie economică
VEZI MAI JOS SI ALTE INFOGRAFICE
-
Cele mai importante oportunitati din 2011
“Pietele emergente ofera un potential enorm de crestere, mai cu
seama pentru economiile bazate pe exportul de resurse dar si pentru
multe dintre economiile mature, care vaneaza o redresare economica
bazata pe export, profitand de pe urma slabirii valutelor”, declara
Andrew Embury, Advisory Leader, Ernst & Young EMEIA.1. Pietele emergente au potential de crestere
2. Inovatii in produse, servicii si operatiuni
3. Imbunatatirea executiei strategiei in cadrul departamentelor
afacerii
4. investitii in IT
5. Investitii in “cleantech”
6. Investitii in perfectionarea proceselor, in unelte si in
traininguri pentru obtinerea unei productivitati mai bune.
7. Fuziuni si achizitii
8. abordarea de noi canale de marketing
9. parteneriatul public privat
10. performanta la capitolul relatiilor cu investitoriiStudiul a fost realizat de Oxford Analytica pe un panel de 75 de
manageri si analisti, reprezentand sapte industrii. -
Analiza SWOT a Romaniei. Esti de acord?
Omul de afaceri Radu Georgescu si-a petrecut, an acest an,
vacanta in Romania, cu masina, dupa ce in ultimii doi ani anul
trecut a petrecut acelasi gen de concediu in Statele Unite. “A fost
absolut senzational. Am oprit unde ni s-a facut somn si nu a fost
nicio problema. Iar oamenii mi-au zambit tot timpul, contrar
crizei”, spune Georgescu. In schimb Bogdan Georgescu, seful
agentiei de consultanta imobiliara Colliers spune ca o saptamana de
vacanta petrecuta in Romania a fost groaznica.Iata doua opinii contrare, care vin fie din niveluri diferite de
asteptare fie din firesti separari de calitate a serviciilor. Este
normal sa fie asa si astfel de situatii sunt curente, despre
oricine ar fi vorba in orice zona a lumii. Este o problema de
preceptie si de asteptari. Daca am transforma vacantele celor doi
Georgesti si am adauga sumelor cheltuite de cei doi multe zerouri,
am obtine doi investitori. Doi investitori care traverseaza o
perioada de criza si care au de luat decizii: unde merg, ce domenii
de activitate aleg, ce oportunitati au si ce castig vor
obtine?Participantii la discutia organizata de BUSINESS Magazin cred ca
Romania are calitati: mediul de afaceri in sine, oamenii deschisi
la minte, abilitatile de comunicare si cunossterea limbilor
straine, adaptabilitatea de care dau dovada romanii in general.
Slabiciuni sunt in primul rand in zona politicului, alaturi de
sistemul de invatamant, de migratia fortei de munca, calitatea
scazuta a vietii, precum si cea mai mare parte a
infrastructurii.
Pentru un om de afaceri slabiciunile se pot transforma in
oportunitati, de aceea regasim la acest capitol imbunatatirea
calitatii vietii sau infrastructura. Tot oportunitati sunt si
consumatorul, pentru ca Romania este o piata mare, importanta,
alaturi de pozitia geografica, potentialul de dezvoltare al satului
romanesc sau nevoia de informatizare a sistemului financiar.Media pare sa fie, in opinia mediului de afaceri, o amenintare,
alaturi de sistemul de administratie publica, de imbatranirea
populatiei sau de faptul ca o parte din ansamblul democratic pare
sa nu functioneze. Justitia se afla undeva intre slabiciune si
amenintare.
Cele cateva fraze de mai sus rezuma simplu si concis atat orele de
discutii cat si anii de experienta acumulati in mediul de afaceri
romanesc. Ce trebuie sa inteleaga autoritatile romane,
identificate, repetam, de mediul de afaceri drept una din cele mai
mari vulnerabilitati ale Romaniei, este faptul ca investitiile se
bazeaza de cele mai multe ori tocmai pe perceptie si pe
preferinte.In ianuarie 2010 Romania se situa pe locul 16 intre cele mai
atractive destinatii pentru investitii din lume, inaintea Rusiei
sau Cehiei, intr-un clasament intocmit de firma de consultanta
A.T.Kearney si in care China este considerata cea mai buna tinta
pentru investitii. “Companiile cauta antidotul nesigurantei si vor
din ce in ce mai mult sa investeasca in <strainatatea
apropiata>”, spune atunci Paul Laudicina, presedintele
A.T.Kearney. In acelasi studiu Romania se situa pe un important loc
sase in preferintele investitorilor europeni, fiind prima
destinatie europeana, inaintea Italiei, Frantei sau Poloniei. La
acel moment Romania se bucura de respectiva pozitie favorabila la
capatul unui an electoral, lipsit de masuri de austeritate si in
care efectele crizei nu s-au resimtit pregnant, dar si dupa o
perioada de cativa ani de crestere economica sustinuta.La aproape un an de la publicarea studiului, putem paria pe orice
ca perceptia favorabila a investitorilor asupra Romaniei este in
masura sa se fi schimbat, mai ales dupa desele si contradictoriile
schimbari in legislatia fiscala, dupa derutantele modificari in
prognozele de inflatie, crestere economica sau somaj ale diverselor
insitutii sau dupa relativa indiferenta cu Guvernul a tratat
masurile de revigorare ale economiei pe care le-a promis.Culmea este ca, cel putin in declaratiile oficiale, ministrii
pareau constienti de problemele economice ale Romaniei dar si de
solutii. Constantin Nita, fost ministru pentru IMM in perioada 2008
– 2009, declara: “Revenirea noastra depinde daca vom sti sa
stimulam mediul de afaceri sa produca bani, nu sa crestem
impozitele ca sa-l sufocam. Daca nu stimulezi agentii economici nu
ai de unde sa ai bani la fondul de pensii sau la cel de sanatate.
Si nici investitiile in proiecte mari de infrastructura nu sunt o
solutie viabila, pentru ca blocam banii intr-o zona care nu are o
rata mare de multiplicare a investitiei. Pai in anii ’70, Japonia a
tasnit in sus pentru ca a investit doar 30% in proiecte de
infrastructura si 70% din investitii au mers catre IMM-uri. Cui sa
spui asa ceva in Romania?”.
Problema nu este cui sa spui, ci cine sa faca. Si de ce.
Criza a modificat consumatorul, spune Octavian Popescu,
vicepresedintele agentiei media Initiative, “Criza i-a facut pe
oameni sa-si schimbe valorile si lucrurile in care cred…
Credibilitatea, competenta si securitatea reprezinta principalele
criterii care influenteaza comportamentul de cumparare. Lumea s-a
divizat intre eroii si raufacatorii crizei”, spune Popescu. Cum la
nivel fundamental investitorul se aseamana in mare masura cu
consumatorul, principalele criterii se mentin si in cazul unei
decizii investitionale; Romania, la nivel investitional, nu pare a
fi tocmai un model de credibilitate si securitate si face destul de
multe pentru a-si indeparta competentele.Pe plan international criza mai aduce doua modificari importante –
detronarea SUA din pozitia de principala tinta a investitiilor in
urmatorii doi ani si aparitia CIVETS.Detronarea SUA de catre China, India si Brazilia apare in
studiul “World Investment Prospects Survey 2010-2012” al UNCTAD,
Comisia Natiunilor Unite pentru Comert si Dezvoltare. Studiul este
intocmit in baza raspunsurilor a circa 500 de manageri de
investitii din multinationale, consultati, specialisti in economie
sau din lumea academica. Mexicul sau Thailanda sunt alte surprize,
urcand in topul preferintelor investitorilor.Cine este CIVETS? NU este vorba despre zibeta, micutul mamifer, ci
de grupul de state – Columbia, Indonezia, Vietnam, Egipt, Turcia si
Africa de Sud – pregatit sa inlocuiasca mantra BRIC – Brazilia,
Rusia, India si China, socotite marile aspiratoare de investitii
ale momentului si motoarele cresterii economice mondiale. CIVETS
sunt ideea lui Michael Geoghegan, directorul executiv de la HSBC.
“Fiecare dintre ele are o populatie mare, tanara, in crestere.
Fiecare are o economie diversa si dinamica. Si fiecare, in termeni
relativi, este stabila din punct de vedere politic”, spunea recent
Geoghegan. Iar HSBC este o institutie familiarizata cu pietele
emergente.“In lumea de astazi nu-ti poti permite sa astepti ca afacerile sa
apara. Trebuie sa mergi acolo unde sunt afacerile”, crede seful
HSBC.Romania a fost, pentru o perioada scurta din pacate, un loc unde
“au fost afaceri”. Greseala tuturor a fost credinta ca afacerile
“vor fi” tot timpul, chiar fara sprijin guvernamental, ba cu taxe
majorate asezonate cu inutile dispute politice. O statistica simpla
este relevanta: in mai 2007 in Romania au fost infiintate 1482 de
companii cu capital strain. Un an mai tarziu, apareau 1.098 de
sociatati, iar in 2009 numarul noilor societati cu participatie
straina la capital se injumatatea la 580. In 2010 s-au infiintat
numai 422 de companii cu capital strain.In acelasi siaj al anilor de crestere economica, Romania inca mai
atrage investitii straine, care au8 crescut de la 1,9 miliarde de
euro in 2003 la 5,2 miliarde euro in 2005 si la 9,5 miliarde euro
in 2008. Valoarea s-a injumatatit in 2009, la 4,5 miliarde euro,
iar la finele lunii iunie a acestui an investitiile straine directe
totalizau 1,8 miliarde euro. O suma rezonabila, daca e sa luam in
calcul efectele crizei. Dar privind “per capita” Romania avea cea
mai mica valoare a investitiilor straine directe, 2.408 euro/cap de
locuitor din Centrul si Estul Europei, aproape jumatate din
valoarea din Bulgaria, 4.870 euro si mult sub cei 8.049 euro din
Cehia.Fara a spera sa ajunga la valori comparabile cu cele indicate
deja, Romania ar trebui sa isi fixeze un obiectiv rezonabil, cum
sunt cei 3.323 de euro ai unui polonez, daca nu cei peste 6.000 de
euro din Ungaria.Pentru inceput ar trebui ca oficialii romani sa intocmeasca o
analiza SWOT (strengths, weaknesses, opportunities, threats –
puncte tari, puncte slabe, oportunitati, amenintari) a Romaniei.
Sau sa citeasca discutia care urmeaza. -
Cele mai rentabile 10 domenii pentru investitorii in pietele emergente (GALERIE FOTO)
Tim Seymour, managerul unui fond de investitii cu risc ridicat
specializat pe pietele emergente si fondatorul portalului
specializat EmergingMoney.com, apreciaza ca printre domeniile cu
potential pentru investitori figureaza companii asiatice din
telecom si internet, banci din America Latina, ca si “mini-imperii
media” de genul Central European Media Enterprises (CME).
Potrivit CNBC, principalii indici
bursieri din cele patru tari din grupul BRIC – Brazilia, Rusia,
India si China – au oferit in ultimul deceniu un randament mediu de
525%, in timp ce indicele S&P 500 a scazut in aceeasi perioada.
Iar daca recesiunea a schimbat intrucatva datele problemei,
amatorii de risc si de castiguri mari au la dispozitie in
continuare suficiente oportunitati.Conform ultimelor prognoze ale FMI, din iulie, cresterea PIB pe
ansamblul economiilor emergente si al celor in curs de dezvoltare
este asteptata sa fie tripla in acest an fata de cea a economiilor
dezvoltate (6,8%, fata de 2,6%) si sa-si mentina superioritatea si
la anul (6,4% fata de 2,4%). -
Piata birourilor, prima care isi revine?
Pe Barbu Vacarescu, aproape de capatul arterei dinspre nordul
Capitalei, e o groapa enorma pe un santier de constructii. Este
fundatia Sky Tower, unul dintre zgarie-norii anuntati spre
dezvoltare inainte de criza, alaturi de locul unde alt turn de
peste 130 de metri inaltime trebuia sa se ridice, pe o artera
promovata ca viitorul pol de business al Bucurestiului, la
concurenta cu zona din Piata Victoriei. Dupa anul crizei (primul?),
proiectul Sky Tower al Raiffeisen Evolution a ramas la nivel de
fundatie, in asteptarea semnarii unor contracte de inchiriere si
obtinerea finantarii, in timp ce vizavi se apropie de finalizare
Nusco Tower, unul dintre putinele proiecte care au prins ultimul
tren inainte de recesiune.Ceea ce nu inseamna ca turnul Nusco este lipsit de griji. “Nu e
complet inchiriat, dar va fi pana la finalul anului. Cine va dori
sa se mute nu mai are multe optiuni bune”, considera Horatiu
Florescu, CEO si presedinte al The Advisers Knight Frank, companie
care este agentul exclusiv al proiectului. Din biroul sau, de unde
se vad ambele proiecte, cel la stadiu de fundatie si cel care a
ajuns la finisaje, piata spatiilor de birouri din acest an pare
mult mai buna decat in 2009.
Anul trecut, cand BUSINESS Magazin edita suplimentul bianual
Piata Imobiliara, brokerii activi pe segmentul spatiilor de birouri
din Capitala vorbeau despre criza ca fiind un prilej favorabil
pentru companiile care cautau sa taie din costuri prin mutarea
sediilor. Renegocierile au dus tarifele in jos cu o medie de 20%,
iar gradul redus de ocupare a unor cladiri a facut ca pana si in
Piata Victoriei sa existe spatii libere. Una peste alta, presiunea
sub care au intrat proprietarii de cladiri a transformat piata
intr-una a chiriasilor.Totusi, nicio tranzactie de dimensiuni mari nu s-a incheiat anul
trecut, adica niciun nume mare, precum operatorii de telefonie
mobila sau institutiile bancare, nu si-a mutat activitatea intr-un
nou sediu, cu o chirie mai mica. “Nu s-au semnat anul trecut
tranzactii mari deoarece companiile au inceput sa caute, aceasta a
durat, s-au tot uitat prin piata, dar nu aveau bugete si trebuia sa
astepte aprobarile de la centru”, explica Florescu, considerat cel
mai experimentat agent de inchiriere a spatiilor de birouri.Cititi articolul integral in editia tiparita a revistei BUSINESS
Magazin. -
Patriciu catre tineri: Ramaneti in tara daca vreti sa ajungeti cineva!
"Eu calatoresc aproape zilnic in toata lumea si pot sa va spun ca oriunde te-ai afla, tot strain esti. Ca strain este mai greu sa ajungi cineva. Peste tot ai posibilitati limitate de a-ti face o cariera", a declarat omul de afaceri Dinu Patriciu, la lansarea proiectului joburilaorizont.ro, care isi propune sa atraga in Romania absolventii romani care studiaza in strainatate.
Cititi mai multe pe www.zf.ro.