La 35 de ani, Jan Pricop este directorul general adjunct al societatii de administrare a investitiilor KD Investments, compania care a adus investitorilor un castig de 30% in 2007.
Omul de afaceri a mizat pe actiunile BRD, Rompetrol Well Service si Artrom Slatina, mai mult decat pe SIF-uri, si in cele din urma a castigat pariul: principalul fond pe care il administreaza, KD Maximus, a surclasat randamentul de 24% al SIF-urilor si a fost unul dintre putinele fonduri care au depasit cresterea indicelui BET, de 22%.
Mai mult, cand linia a fost trasa, castigul inregistrat de fondul administrat de Jan Pricop insemna de patru ori mai mult decat dobanda medie la depozitele bancare.
KD Maximus a avut la sfarsitul anului 2007 peste 900 de investitori si active de 12 milioane de euro. Asta in contextul in care piata romaneasca de capital se afla inca in dezvoltare, iar valoarea totala a activelor existente se ridica la 300 de milioane de euro. Pe pietele occidentale, insa, activele fondurilor mutuale sunt de ordinul sutelor de miliarde de euro. Pentru Pricop, tentatia pietei de capital a venit de la chioscul de ziare. A cumparat un supliment legislativ referitor la acest domeniu si si-a dat seama cam cat se poate castiga din comisioanele de tranzactionare pe Bursa.
Prin urmare, in 1997 si-a inceput cariera, ca agent de Bursa, si in urmatorii zece ani si-a continuat propriul traiect pana a ajuns in topul pietei.
KD Maximus a intrecut, prin randamentul obtinut, liderul din ultimii doi ani, fondul Omninvest administrat de SIRA. Astfel, topul celor mai rentabile fonduri mutuale in 2007 a fost format din KD Maximus (30%), Omninvest (24,8%) si BT Maxim (24,7%). Cresterea repurtata de Pricop se datoreaza structurarii portofoliului de actiuni si reorientarii de la SIF-uri la actiunile BRD, Rompetrol Well Services si TMK-Artrom Slatina.
Anul acesta, se pare ca randamentele vor veni din sectoarele industriale in crestere, ca industria aluminiului, constructiile de nave, industria metalifera sau a extragerii hidrocarburilor. Cat priveste Bursa, Pricop este pregatit sa mizeze pe Alro Slatina, Santierul Naval Orsova, Mechtel Targoviste si Uztel Ploiesti.
Tag: Omul
-
Omul cu randament maxim
-
Iisus, omul
Pentru crestini, identitatea lui Iisus este una globala: Iisus istoric, Cel ce a trait, printre semenii Sai, un crampei din istoria omenirii, de cand S-a nascut pana cand a murit rastignit la portile Ierusalimului, si Hristos marturisit ca inviat.
Pentru ceilalti, apartinand altor religii sau atei, Iisus ramane un profet in larga serie de personaje-cheie in geneza religiilor lumii. Si pentru unii, si pentru altii, existenta Sa istorica prezinta un interes deosebit. Lucrarea de fata, semnata de istoricul si teologul catalan Armand Puig, decanul Facultatii de Teologie din
Cu instrumentele istoricului, interpretand toate izvoarele Antichitatii referitoare la Iisus, autorul reconstruieste personalitatea Sa fascinanta. Evident, prin trasarea de linii mari, nu descriindu-i viata zi de zi, asa cum, de altfel, nu se poate face pentru nici un personaj istoric. Ca in orice biografie, descrierea incepe cu mediul caruia personajul i-a apartinut, pornind de la cel amplu, istoric (Palestina secolului I d.Hr., aflata sub stapanire romana) si pana la cel familial (parinti, frati). Si continua largind din nou, treptat, dimensiunile acestuia, pe masura descrierii activitatii publice a lui Iisus.
Personajul, ca atare, este conturat prin cuvintele si faptele
Cartea catalanului, bazata pe informatie istorica riguroasa si exhaustiva, scrisa insa ca o naratiune palpitanta, se citeste ca un adevarat roman politist. Este o modalitate inteligenta de a apropia omul de astazi, indiferent de religie sau credinta, de unul dintre personajele fundamentale ale istoriei. Fara de care, practic, nu se mai poate scrie sau intelege istoria omenirii.
-
Omul care a eliberat Internetul
Pentru aproape o mie de ani, Marele Zid Chinezesc a aparat imperiul Asiei de invazia straina. Astazi China comunista este acuzata ca a pus la punct un “Mare Firewall” pentru a cenzura libera exprimare online. Insa China si alte regimuri totalitare si-au gasit un adversar neasteptat in persoana unui tanar irlandez de 29 de ani. Ian Clarke a anuntat pentru prima oara proiectul Freenet in 1999. Pe atunci avea 22 de ani si era student la Edinburgh, in Scotia. Ideea sa era simpla, si asa a ramas de atunci. Freenet este un software de tip peer-to-peer (schimb de fisiere intre computere conectate la Internet, fara intermediul vreunui server central) care are drept unic scop facilitarea comunicarii libere in tarile unde regimul politic nu permite acest lucru.Proiectul lui Clarke este prezent pe Internet de atunci, insa niciodata nu a primit prea multa atentie din partea presei. De altfel, nici resursele de dezvoltare nu au fost foarte mari, avand in vedere potentialul scazut al Freenet de a se transforma intr-un business profitabil. Insa Clarke a primit recent o mare “gura de oxigen” – John Gilmore, un filantrop american si sustinator al drepturilor civile, a facut o donatie de 15.000 de dolari.Banii au picat foarte bine, spune fondatorul Freenet. “Inainte de aceasta donatie, primeam cam 2.300 de dolari pe luna, care de-abia ajungeau pentru a-l plati pe Matthew Tosseland, singurul nostru softist angajat full-time”, povesteste Clarke intr-un interviu acordat recent site-ului Slyck.com. In esenta, Freenet este un sistem de mari dimensiuni cu unicul scop de a stoca date digitale. Mecanismul de functionare este gandit special pentru a pastra anonimitatea oricui il foloseste. Cand un utilizator stocheaza un fisier in Freenet, primeste un cod pe post de “cheie”, care poate fi folosit pentru a regasi ulterior acel fisier. Cand acel utilizator sau altul tasteaza codul in sistem, Freenet ii “decodeaza” fisierul cu pricina. Spatiul de stocare nu este pe un singur computer sau intr-o singura locatie, ci este cumulat pe toate computerele care fac parte din retea. Fisierele sunt criptate si “taiate” in bucatele care sunt raspandite aleator pe diverse computere. Clarke spune ca, practic, este imposibil chiar pentru un utilizator sa afle exact ce informatii gazduieste pe propriul computer. Nici macar administratorii Freenet nu pot sti in detaliu ce informatii sunt prezente in retea si unde anume sunt localizate.Puncte slabeTocmai punctele tari ale Freenet il fac insa vulnerabil in fata criticilor. Sistemul este controversat datorita faptului ca anonimitatea totala a utilizatorilor sai permite transferul de date din domenii tabu – pornografie infantila sau comunicatii ale organizatiilor teroriste. Insa fondatorul Freenet spune ca numai in conditii de anonimitate totala se poate vorbi despre libertate de exprimare in adevaratul sens al sintagmei, precum si ca beneficiile programului pun in umbra posibilele efecte negative.Beneficiari sunt in primul rand cetatenii unor tari aflate sub regimuri autoritare, spune Clarke. In China, de pilda, autoritatile chineze cauta noi metode de a influenta opinia publica. Conform BBC, guvernul a angajat circa 50.000 de oameni care sa raspunda pe Internet la tot felul de intrebari adresate de internauti pe diverse forumuri sau sa monitorizeze site-urile si e-mail-urile. Bineinteles ca replicile inserate de ei in discutiile virtuale sunt favorabile Chinei. Acestia sunt oameni foarte bine pregatiti, cu o engleza impecabila si cu o cultura vasta pentru a putea astfel raspunde inteligent la intrebari, cu rolul de a influenta discutiile catre punctul de vedere guvernamental. Alte probleme ale Freenet mai sunt viteza sa de transfer foarte scazuta in comparatie cu alte programe de tip peer-to-peer (cel mai celebru soft de acest gen este Napster, transformat intre timp, in urma unor procese de copyright, in magazin digital de continut media legitim), precum si interfata sa greoaie.Ultima versiuneCu toate ca argumentul principal al fondatorilor este ca Freenet nu isi propune sa concureze cu nici un alt peer-to-peer pentru ca scopul sau este diferit, speculatii recente indica faptul ca cea mai noua versiune Freenet 0.7, aflata in teste, va fi mai rapida, mai scalabila (gandita pentru a permite cu usurinta dezvoltarea viitoare) si cu o interfata mai prietenoasa. O alta modificare ar putea fi, spun zvonurile, renuntarea la designul pe baza unei singure retele mondiale. In schimb, se va introduce un concept nou, mai multe retele anonime conectate intre ele – astfel utilizatorii isi vor putea configura propria retea, in care sa accepte numai persoane cunoscute si de incredere.FreenetAutor: Ian ClarkeUltima versiune stabila: 0.5 (mai 2006)Ultima versiune in teste: 0.7 (august 2006)Sistem de operare: Windows, Mac, LinuxSite: www.freenetproject.org Alternativa blogurilorIn China, una din ultimele natiuni cu regim comunist, cetatenii gasesc in bloguri un mod prin care se pot exprima mai liber. Conform unui studiu local, circa 24% din cei peste 120 de milioane de internauti chinezi citesc bloguri in mod constant.Pentru a se sustrage legilor care stau in spatele a ceea ce se numeste “marele firewall al Chinei”, bloggerii chinezi incearca sa distribuie jurnalele online pe mai multe servere din afara Chinei pentru ca guvernul sa nu le poata bloca. De altfel, serviciul Blogger al Google a fost blocat in mai multe randuri in China. Chiar daca multe bloguri respecta limitele impuse de autoritati, multi specialisti spun ca acestea reprezinta un canal de informare foarte apreciat de populatia chineza. Oamenii sunt de parere ca blogurile sunt mai de incredere, deoarece vin din partea prietenilor si a familiei. Informatiile sunt diferite fata de cele oficiale venite din media.