BusinessMagazin

Tag: Ministerul Comunicaţiilor

  • Cine vine/cine pleacă: Un nou lider feminin în IT

    Cerasela Venera Baiculescu

    ► IBM a  anunţat săptămâna trecută numirea Ceraselei Venera Baiculescu în funcţia de Country Leader în cadrul IBM România şi Moldova;

    ► Ea va fi astfel responsabilă pentru operaţiunile de afaceri globale ale companiei IBM pe aceste două pieţe;

    ► Anterior rolului actual, a ocupat rolul de Technology Lifecycle Services Leader în cadrul IBM;

    ► Potrivit informaţiilor publicate pe platforma LinkedIn, ea are o experienţă de aproximativ 20 de ani în industria românească de tehnologie, din care peste 15 în cadrul IBM;

    ► IBM România a înregistrat în 2021, cel mai recent an pentru care există informaţii publice disponibile, o cifră de afaceri de cca. 984 mil. lei, un profit net de 81,5 mil. lei şi un număr mediu de 3.119 angajaţi.

     

    „Prin valorificarea soluţiilor IBM de inteligenţă artificială şi cloud hibrid, a expertizei în consultanţă şi a partenerilor noştri de ecosistem, putem accelera şi mai mult procesele de transformare digitală ale clienţilor noştri şi putem ajuta la modelarea economiei ţărilor respective”, a spus Cerasela Venera Baiculescu în comunicatul de presă ce a anunţat schimbarea.

     

    Marta BraŃska-Rybicka

    ►Cerasela Venera Baiculescu o succede pe Marta Brańska-Rybicka, care a fost numită într-o altă funcţie în cadrul companiei IBM (pe care compania nu a comunicat-o încă n.red.);

    ► Originară din Polonia, Marta şi-a început cariera la IBM în 2013, în Varşovia;

    ► Rolul de Country Leader al IBM România şi Moldova îl avea din luna martie 2020.

    „Acordăm importanţă zonei de cloud hibrid (care permite gestionarea constantă pe mai multe clouduri publice şi private) şi de inteligenţă artificială (AI – artificial intelligence) la nivel global. La nivel local suntem interesaţi să atragem în echipă persoane pasionate de aceste două domenii“, a spus pentru ZF Marta Branska-Rybicka, în perioada mandatului său de country leader IBM România şi Moldova.

  • Cine vine/cine pleacă

    Doru Ristea

    Doru Ristea este noul General Manager al Lenovo România:

    ► El va fi responsabil pentru continuarea creşterii businessului Lenovo PC Group pe piaţa românească şi va raporta către Ivan Bozev, director executiv Lenovo pentru regiunea Europa Centrală şi de Sud-Est;

    ► Doru Ristea a condus anterior echipele de Enterprise şi Public Sales în cadrul Lenovo România şi are o carieră de peste 20 de ani în sectorul de vânzări atât în industria hardware, cât şi în cea software;

    ► Doru Ristea este absolvent al Academiei de Studii Economice Bucureşti, International Business & Economics şi a studiilor aprofundate Tranzacţii Internaţionale. Are doi copii, iar printre hobby-urile sale se numără istoria, literatura, istoria muzicii rock şi a altor genuri muzicale, chitara şi drumeţiile.

    Aurel Neţin

    Aurel Neţin se pensionează dupa 16 ani de activitate în această companie:

    ► Sub conducerea lui, segmentul de PC-uri a devenit din ce în ce mai puternic în cadrul companiei, Lenovo devenind astfel brandul numărul 1 de PC-uri în România;

    ► El s-a alăturat echipei Lenovo în 2006, aducând o creştere semnificativă a businessului de la o cotă de piaţă de 10% la 23,3%, cât este astăzi (*conform IDC Q1FY21/22);

    ► Anterior, a fost secretar de stat la Ministerul Comunicaţiilor, iar împreună cu nişte colegi a înfiinţat Sistec, o companie din Cluj pe care au reuşit să o crească foarte mult. Până în 2005, aceasta ajunsese la o cifră de afaceri de 20 de milioane de euro, care făcea aproape de toate în domeniul IT şi avea în jur de 150 de angajaţi;

    ► În 2005, Neţin a vândut Sistec, ceea ce a fost o surpriză pentru mulţi la momentul respectiv, şi în acelaşi an a fost nominalizat ca secretar de stat în IT la Ministerul Comunicaţiilor. A aflat însă de la un prieten că era liberă poziţia de CEO la Lenovo România şi, după o discuţie de 15 minute, parcursul său profesional a luat o cu totul altă turnură.

    Aurel Neţin, în emisiunea Viaţa ta e un business de pe Aleph Business: „Nu vă lăsaţi păcăliţi de succes. Succesul este un profesor destul de răutăcios, care te poate face să crezi că orice este posibil.”

  • Toţi oamenii lui Grindeanu. Cu cine a mai rămas premierul la Guvern, în afară de Ponta şi Jianu

    Din echipă fac parte şi foşti ofiţeri SRI sau „Doi şi-un sfert”, doi foşti deputaţi UDMR, jurnalişti şi fotografi, dar şi un fost cercetător la NASA sau un tânăr care a lucrat pentru mai multe multinaţionale americane, inclusiv Chevron. La Secretariatul General al Guvernului (SGG), pe care acum Sorin Grindeanu i l-a dat în coordonare fostului premier Victor Ponta, în funcţii sunt oameni veniţi atât pe filiera Dragnea, cât şi din partea ALDE sau a altor lideri PSD mai apropiaţi de Victor Ponta. Grindeanu a dat deja afară, vineri seara, tabăra Dragnea-ALDE de la SGG. O situaţie aparte există la Departamentul Centenar din Guvern, care ar trebui să se ocupe de organizarea din 2018 a acţiunilor de aniversare a 100 de ani de la Marea Unire. După ce echipa adusă de Cioloş a demisionat în bloc, în semn de protest faţă de adoptarea OUG 13, Departamentul este condus de un fost jurnalist local din Arad ajuns vicepreşedintele PSD Arad, ajutat de un fost chelner şi casier de hypermarket, de un tânăr socialist pasionat de poezie, dar şi de un doctor în istorie de la Universitatea turcă „Lumina”.

    La Cancelaria primului-ministru, Sorin Grindeanu s-a înconjurat în cea mai mare parte de oameni de încredere, cu care a mai lucrat în trecut, dar şi de unii susţinuţi de alte partide (UDMR, ALDE) sau de alţi lideri PSD. Lângă Grindeanu şi-au găsit de asemenea locul mai mulţi ofiţeri SRI, un secretar de stat care a studiat la SRI şi a cărui nevastă lucrează în serviciul de informaţii, iar însuşi directorul său de cabinet este un fost angajat al serviciului secret al MAI, aşa-numitul „Doi şi-un sfert”.

    Gândul prezintă cine sunt demnitarii şi consilierii de la cabinetele acestora, atât de la SGG, cât şi de la Cancelaria primului-ministru Sorin Grindeanu

    Citeşte continuarea pe www.gandul.info

  • Horaţiu Anghelescu, fost secretar de stat în Ministerul Comunicaţiilor, după audieri într-un caz de evaziune fiscală: „Eu cred că sunt nevinovat”

    Fostul secretar de stat în Ministerul Comunicaţiilor, în timpul Guvernului Dacian Cioloş, Horaţiu Anghelescu, a declarat, la ieşirea din sediul Poliţiei Buzău, că a fost citat în calitate de suspect într-o cauză de evaziune fiscală şi că a cerut timp să studieze dosarul, înainte să dea declaraţii. Toate cele nouă persoane audiate în dosar vor fi cercetate în libertate.

    „Îmi pare rău, dar nu pot să fac declaraţii. Mi-au zis să nu fac declaraţii. Tot ce pot să vă spun este că sunt suspect într-un dosar din 2015, care vizează fapte de evaziune fiscală. Eu cred că sunt nevinovat. Nu s-a dispus o măsură preventivă. S-a făcut o percheziţie. S-au ridicat documente. Am mers la sediul Poliţiei Buzău, am cerut să pot să studiez dosarul şi ulterior să dau o declaraţie, în prezenţa avocatului. Nu am dat declaraţia, pentru că nu am avut posibilitatea să studiez dosarul. De ceilalţi nu ştiu nimic. Am înţeles că a fost o operaţiune de imagine, de forţă, un jurnalist m-a întrebat dacă ştiu de prejudiciu. Nu ştiu nimic”, a declarat pentru MEDIAFAX, Horaţiu Anghelescu, fostul secretar de stat în Ministerul Comunicaţiilor.

    Una dintre cele 27 de percheziţii făcute, joi dimineaţa, de poliţiştii din Buzău, într-un caz de evaziune fiscală cu prejudiciu de peste 360.000 de lei, a avut loc la locuinţa fostului secretar de stat în Ministerul Comunicaţiilor, Horaţiu Anghelescu. Ulterior, acesta a mers la sediul IPJ Buzău, pentru a da declaraţii în acest caz.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Câţi bani câştigă un expert la Ministerul Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională

    În cadrul evenimentului de lansare a programului Google “Atelierul Digital” a fost invitat şi ministrul Comunicaţiilor, Marius Bostan, care şi-a anunţat sprijinirea proiectului companiei americane. În cadrul secţiunii de întrebări şi răspunsuri, ministrul a primit o întrebare despre ce face ministerul pentru ca reţeaua de internet să ajungă în cât mai multe case din mediul rural.

    Marius Bostan, uşor iritat de întrebare a declarat: “Ce face acest guvern? Ni s-a reproşat că acest guvern stă, că nu face nimic. Marele avantaj al acestui guvern este că măcăr nu se fură în acest an electoral. Un mare avantaj. Banii nu sunt duşi acolo unde nu trebuie. Numai faptul că se administrează corect este un mare câştig.Rolul statului este acela de a ridica bariere, de a simplifica lucrurile. Să păstrăm o atmosferă de competiţie corectă, să nu fie unii avantajaţi şi să nu fure alţii.”

    Acesta a continuat să vorbescă despre proiectele guvernului tehnocrat şi a dat exeplul Ronet, pe care funcţionarii voiau să-l închidă însă Bostan a refuzat. “Când am venit eu la guvern în noiembrie, toată lumea mi-a spus că nu se poate, că trebuie închis. Era vorba de 60 milioane de euro nerambursabili.  Adică pierdeam 60 mil., cei care câştigaseră contractele ne-ar fi dat în judecată şi am fi pierdut 120 milioane de euro. În decembrie am avut internet în 99 de sate din România. Nu am ieşit să comunic la televizor. Noi muncim.”

    Însă este nemulţumit de salariile mici pe care le primesc experţii care se ocupă asemenea proiecte.

    “Nu poţi avea experţi şi să-i plăteşti cu 200-300 de dolari. Salariul la guvern al unui expert debutant este de 900 de lei. Asta este realitatea. Un expert cu experienţă mai multă ajunge până la 2000 de lei la mine în minister.” Apoi ministrul a vorbit despre programele de recrutare care s-au desfăşurat până acum, despre angajările pe pile. ” Am identificat o oportunitate, am iniţiat un program, am nevoie de 20 de experţi, am scris un proiect, l-am lansat pe programul operaţional de dezvoltarea capacităţii administrative. S-a aprobat şi aştept contractarea de 3 luni. Şi sper ca luna aceasta să am 20 de experţi plătiţi cu sume însemnate. Am 30-40 de locuri libere în minister. Am făcut concurs, am dat din banii mei pe publicitate pe Facebook, peste tot. Fără pile, fără relaţii. Am observat că  dacă mă uit pe CV-uri pot să fac şi o hartă să-mi dau seama cine a adus oamenii în minister.”
     

  • Câţi bani câştigă un expert la Ministerul Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională

    În cadrul evenimentului de lansare a programului Google “Atelierul Digital” a fost invitat şi ministrul Comunicaţiilor, Marius Bostan, care şi-a anunţat sprijinirea proiectului companiei americane. În cadrul secţiunii de întrebări şi răspunsuri, ministrul a primit o întrebare despre ce face ministerul pentru ca reţeaua de internet să ajungă în cât mai multe case din mediul rural.

    Marius Bostan, uşor iritat de întrebare a declarat: “Ce face acest guvern? Ni s-a reproşat că acest guvern stă, că nu face nimic. Marele avantaj al acestui guvern este că măcăr nu se fură în acest an electoral. Un mare avantaj. Banii nu sunt duşi acolo unde nu trebuie. Numai faptul că se administrează corect este un mare câştig.Rolul statului este acela de a ridica bariere, de a simplifica lucrurile. Să păstrăm o atmosferă de competiţie corectă, să nu fie unii avantajaţi şi să nu fure alţii.”

    Acesta a continuat să vorbescă despre proiectele guvernului tehnocrat şi a dat exeplul Ronet, pe care funcţionarii voiau să-l închidă însă Bostan a refuzat. “Când am venit eu la guvern în noiembrie, toată lumea mi-a spus că nu se poate, că trebuie închis. Era vorba de 60 milioane de euro nerambursabili.  Adică pierdeam 60 mil., cei care câştigaseră contractele ne-ar fi dat în judecată şi am fi pierdut 120 milioane de euro. În decembrie am avut internet în 99 de sate din România. Nu am ieşit să comunic la televizor. Noi muncim.”

    Însă este nemulţumit de salariile mici pe care le primesc experţii care se ocupă asemenea proiecte.

    “Nu poţi avea experţi şi să-i plăteşti cu 200-300 de dolari. Salariul la guvern al unui expert debutant este de 900 de lei. Asta este realitatea. Un expert cu experienţă mai multă ajunge până la 2000 de lei la mine în minister.” Apoi ministrul a vorbit despre programele de recrutare care s-au desfăşurat până acum, despre angajările pe pile. ” Am identificat o oportunitate, am iniţiat un program, am nevoie de 20 de experţi, am scris un proiect, l-am lansat pe programul operaţional de dezvoltarea capacităţii administrative. S-a aprobat şi aştept contractarea de 3 luni. Şi sper ca luna aceasta să am 20 de experţi plătiţi cu sume însemnate. Am 30-40 de locuri libere în minister. Am făcut concurs, am dat din banii mei pe publicitate pe Facebook, peste tot. Fără pile, fără relaţii. Am observat că  dacă mă uit pe CV-uri pot să fac şi o hartă să-mi dau seama cine a adus oamenii în minister.”
     

  • Fostul secretar de stat în Ministerul Comunicaţiilor Ioan Cordoş, audiat în dosarul licenţelor IT

     Ioan Cordoş a fost chemat la Direcţia Naţională Anticorupţie pentru a da declaraţii în dosarul privind închirierea de licenţe IT pentru şcoli, în care se fac cercetări in rem pentru trafic de influenţă, abuz în serviciu, dare şi luare de mită.

    Fostul secretar de stat a declarat, la ieşirea de la DNA, unde a fost audiat mai multe ore, că a dat declaraţii în calitate de martor şi că nu a fost pus sub învinuire. Cordoş a precizat că nu doreşte să comenteze citarea sa de către anchetatori în acest caz.

    Întrebat dacă are cunoştinţă despre vehicularea unor sume cu titlu de mită pentru închiererea licenţelor IT pentru şcoli, Cordoş a întrebat: “Ce mită?”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fostul secretar de stat în Ministerul Comunicaţiilor Ioan Cordoş, audiat în dosarul licenţelor IT

     Ioan Cordoş a fost chemat la Direcţia Naţională Anticorupţie pentru a da declaraţii în dosarul privind închirierea de licenţe IT pentru şcoli, în care se fac cercetări in rem pentru trafic de influenţă, abuz în serviciu, dare şi luare de mită.

    Fostul secretar de stat a declarat, la ieşirea de la DNA, unde a fost audiat mai multe ore, că a dat declaraţii în calitate de martor şi că nu a fost pus sub învinuire. Cordoş a precizat că nu doreşte să comenteze citarea sa de către anchetatori în acest caz.

    Întrebat dacă are cunoştinţă despre vehicularea unor sume cu titlu de mită pentru închiererea licenţelor IT pentru şcoli, Cordoş a întrebat: “Ce mită?”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Numele lui Claudiu Florică, legat de cele mai mari contracte ale Microsoft cu statul român. Ies la iveală contracte de acum nouă ani

    Informaţiile furnizate de Ministerul Comunicaţiilor privind contractele semnate de-a lungul timpului cu Microsoft şi partenerii săi, precum şi informaţiile disponibile în documente publicate în Monitorul Oficial arată că în toate contractele gigant semnate de Guvern pentru produsele software ale firmei americane este implicat într-un fel sau altul şi românul Claudiu Florică. El a ocupat de-a lungul anilor mai multe funcţii de manager în cadrul unor companii de IT. În anul 2004 – când s-au semnat contracte de 54,5 mil. $ şi 19,3 mil. $ cu statul, Florică era şef al Fujitsu România, partenerul Microsoft implicat în contract. În anul 2009, când s-au semnat contracte de 90,1 mil. euro şi 13,9 mil. euro cu Microsoft, numele lui Florică apare în legătură cu partenerii care au semnat hârtiile. În prezent companiile de care se leagă numele lui Florică, D-Con.Net AG şi D.I.M. Soft, sunt în negocieri cu statul pentru un nou contract gigant pentru licenţe software, cu o valoare de 33 mil. euro.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

     

  • Poşta Română va fi privatizată printr-o majorare de capital, iar viitorul investitor va deţine 51% din acţiunile operatorului poştal, nu 20%, cum intenţionau iniţial autorităţile, potrivit unui proiect de act normativ elaborat de Ministerul Comunicaţiilor.

    Operatorul naţional poştal este controlat de Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (MCSI) – 75% şi Fondul Proprietatea – 25%.

    Anterior, procesul de privatizare a Poştei viza cederea unui pachet de cel puţin 20% din acţiunile companiei, printr-o majorare de capital, operaţiune asumată în relaţia cu Fondul Monetar Internaţional.

    “Privatizarea Companiei Naţionale Poşta Română se realizează prin metoda majorării de capital social prin aport de capital privat, prin dobândirea de către un nou investitor a unui pachet de acţiuni reprezentând 51% din capitalul social al companiei în cadrul unei operaţiuni de majorare de capital prin emisiune de noi acţiuni. Noile acţiuni emise se oferă spre subscriere investitorului selectat, în vederea dobândirii cotei de 51% din capitalul social, precum şi acţionarului existent Fondul Proprietatea în vederea menţinerii cotei sale de participaţie la capitalul social al companiei prin exercitarea dreptului de preferinţă în condiţiile legii”, se arată în proiectul de hotărâre a Guvernului privind modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul privatizării, publicat de MCSI.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro