BusinessMagazin

Tag: mediu de afaceri

  • Mediul de afaceri cere guvernului menţinerea cotei unice şi reducerea evaziunii fiscale

    Mediul de afaceri cere statului un sistem de impozitare simplu și esențial pentru creșterea economică, care a adus prosperitate, a generat locuri de muncă, precum şi reducerea reală a evaziunii fiscale, inclusiv a deficitului de încasare TVA, precum și reducerea cheltuielilor statului.

    Mediul de afaceri reunit prin Consiliul Investitorilor Străini (FIC), Camera de Comerţ Americană în România (AmCham), Camera de Comerţ Franceză în România (CCIFER), Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK), Confederaţia Patronală CONCORDIA, Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Romanian Business Leaders (RBL), Camera de Comerţ Olandeză R omână (NRCC), Camera de Comerţ Româno-Britanică (BRCC), Camera de Comerţ Bilaterala Eleno-Română (HRCC), Camera de Comerţ pentru Belgia, Luxemburg, România şi Moldova (BEROCC) recomandă câteva direcţii pentru măsuri fiscale.

    „ Menţinerea unei cote unice de impozitare – un sistem de impozitare simplu şi esenţial pentru creşterea economică, care a adus prosperitate, a generat locuri de muncă, a încurajat formarea unei clase de mijloc în România şi care, totodată, reprezintă unul dintre principalele avantaje competitive ale României. Reducerea reală a evaziunii fiscale, inclusiv a deficitului de încasare TVA, precum şi reducerea cheltuielilor statului. Un instrument fundamental pentru îndeplinirea acestui scop rămâne digitalizarea ANAF. Creşterea colectării taxelor şi combaterea evaziunii fiscale, prin sancţiuni mai aspre şi
    controale în zonele unde sunt identificate probleme. Reevaluarea cadrului în care sunt utilizate microîntreprinderile şi PFA-urile în România. Acestea sunt forme de organizare benefice şi binevenite atât timp cât au un scop bine-definit prin lege şi sunt folosite cu bună-credinţă, de o manieră real antreprenorială, nu pentru a masca forme de angajare. Reaşezarea sistemului fiscal astfel încât să stimuleze munca, să scoată la suprafaţă munca la negru şi la gri, să reducă exodul de angajaţi şi să readucă românii din străinătate acasă. Acest deziderat poate fi atins prin plafonarea contribuţiilor sociale de sănătate şi pensii la un număr rezonabil de salarii medii pe economie”, potrivit comunicatului de presă.

    Semnatarii susţin că, în contextul provocărilor recente, este important ca economia să fie încurajată, iar mediul de afaceri să rămână puternic, astfel încât să continue să investească şi să asigure locuri de muncă pentru cetăţeni.

    „Pentru aceasta este nevoie de stabilitatea şi predictibilitatea regimului fiscal, iarintroducerea unor noi taxe, precum cea de solidaritate, raportată la cifra de afaceri ar încetini şi mai tare redresarea economiei şi ar descuraja activitatea unui segment important de contribuitori la bugetul de stat, amplificând efectul inflaţiei aflată deja la cote semnificative. Totodată, mediul economic consideră că este vital ca orice modificare a politicilor publice să se facă prin consultarea cu toate părţile interesate, într-un mod transparent. Comunitatea de afaceri îşi exprimă şi pe această cale deschiderea şi disponibilitatea pentru dialog cu autorităţile pentru a pune împreună bazele unui sistem fiscal sustenabil, clar, digital şi predictibil. Ne dorim o economie sănătoasă care să respecte principiile şi bunele practici europene în ceea ce priveşte taxarea, deziderat pe care îl putem atinge doar printr-un dialog constant între mediul de afaceri şi autorităţi”, se menţionează în finalul comunicatului.

  • Program de guvernare PNL: Debirocratizare, digitalizare şi consultare cu mediul de business

    Politicile din Programul de guvernare al PNL în privinţa IMM-urilor, comerţului şi mediului de afaceri se bazează pe debirocratizare şi digitalizarea administraţiei, precum şi consultarea în permanenţă a mediului de afaceri şi pregătirea unor măsuri pentru repatrierea românilor.

    Guvernul Orban îşi propune de asemenea realizarea de analize de impact în parteneriat cu mediul privat de business înaintea adoptării de măsuri legislative şi dezvoltarea serviciilor de guvernare electronică, dar şi consolidarea ghişeelor unice online, precum punctul unic de contact electronic, ghişeul virtual de plăţi, ghişeul unic pentru IMM-uri.

    Evaluarea interoperabilităţii sistemului de comunicare a datelor între instituţii şi autorităţi publice mai este un alt obiectiv al PNL după investire, aceasta în vederea realizării unui sistem în care beneficiarii serviciilor publice să poată opta pentru preluarea datelor şi să nu mai fie necesară depunerea documentelor la fiecare instituţie. Asta s-ar realiza prin impunerea unor standarde comune de interoperabilitate la nivelul autorităţilor.

    Guvernul Orban ar mai purcede la evaluarea programului de internaţionalizare pentru IMM-uri în vederea eficientizării acestuia, precum şi evaluarea activităţii Agenţiei de Atragere de Investiţii şi Promovare a Exportului în scopul îmbunătăţirii performanţei acesteia.

    Se are în vedere şi eficientizarea programului StartUp Nation, accentul urmând să se mute pe companii cu capacitate de inovare şi pe tehnologii, pe criteriul performanţei antreprenorială. Totodată, se doreşte sprijinirea programului de digitalizare a economiei româneşti lansat recent de Consiliului Naţional al IMM-urilor din România, Romania Tech Nation.

    Vor fi stabilite de asemenea obiective pentru ataşaţii economici ai Romîniei şi se are în vedere profesionalizarea corpului ataşaţilor economici, precum şi reorganizarea activităţii de promovare a comerţului exterior prin implicarea organizaţiilor şi asociaţiilor de afaceri.

     

  • Finanţele se grăbesc să rescrie Codul fiscal la presiunea mediului de business

    Ministerul de Finanţe se grăbeşte să rescrie Codul fiscal la presiunea oamenilor de afaceri, iar secretarul de stat Dan Manolescu a afirmat că instituţia pe care o reprezintă va finaliza la jumătatea acestui an o formă finală a Codului fiscal.

    Aceasta va fi supusă dezbaterii opiniei publice, urmând ca în toamnă să intre în Parlament, iar până la sfârşitul lui 2013 să fie aprobată.

    Manolescu a subliniat că actele normative elaborate în sfera procedurii fiscale ar trebui să se regăsească separat deoarece îngreunează textul şi din cauza faptului că acestea se modifică mai frecvent şi mai repede.

    „În procesul de rescriere a Codului fiscal ne-am propus să mutăm tot ceea ce ţine de procedură pentru că îngreunează textul. Procedura trebuie să se regăsească separat şi e nevoie să se schimbe mai repede şi mai des pentru că Agenţia Naţională de Administrare Fiscală îmbunătăţeşte frecvent sistemul IT. În consecinţă această zonă trebuie să fie mai fluidă decât cea legislativă“, a declarat ieri Manolescu în cadrul conferinţei „Fiscal 2013“, organizată de Wall Street.ro.

    Ministerul de Finanţe intenţionează să transfere prevederile importante din normele de aplicare la Codul fiscal în textul acestuia, pentru a unifica legislaţia, urmând ca după rescrierea Codului cu integrarea tuturor modificărilor să fie integrate şi normele într-un singur document.

    Manolescu admite că s-au făcut multe modificări ale legislaţiei fiscale în ultimii ani, dar în opinia sa problema nu constă în numărul modificărilor, ci este legată de rapiditatea acestor schimbări.

    „Nu modificările sunt problema, ci viteza cu care s-au realizat acestea şi modul în care s-au efectuat pentru că de cele mai multe ori s-au făcut schimbări fără a fi consultată şi opinia publică“, a adăugat secretarul de stat.

    În ceea ce priveşte implementarea impozitului forfetar, secretarul de stat spune că proiectul este încă în dezbatere cu reprezentanţii Ministerului pentru IMM-uri, Mediul de Afaceri şi Turism.

    „Pe tema impozitului forfetar nu s-a ajuns la o concluzie, încă sunt discuţii. Sunt evaluate anumite sche­me şi forme de calcul pe domenii. Trebuie să identifi­căm o metodă şi să stabilim cum va fi aşezat şi implementat acest impozit.“

    Manolescu consideră că oricare va fi modul de implementare a impozitului forfetar acesta va stârni nemulţumiri şi reacţii pentru că „în general orice măsură în domeniul fiscalităţii adoptată de minister nu este bine primită. Sunt convins că vor exista nemulţumiri,  orice taxă nou-introdusă îi mulţu­meşte pe unii, dar îi supără pe alţii“.

    Va stârni nemul­ţu­miri pentru că va fi calculat pornind de la medii, unii vor fi avantajaţi, alţii nu.“.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Mediul de afaceri: Simplificaţi structura guvernamentală, nu inventaţi mai mulţi miniştri şi mai multe ministere

    În cadrul USL, din partea PSD negociază Liviu Dragnea, secre­tarul general al partidului, vice­pre­şedintele Gheorghe Nichita şi premierul în persoană, în vreme ce, din partea PNL, despre structura probabilă a viitorului guvern a vorbit, până în prezent, şeful formaţiunii Crin Antonescu. Nu este foarte clară la acest moment structura viitorului cabinet, dar din ce s-a conturat, vor exista mai mulţi miniştri – 22 de miniştri, după cum a anunţat Victor Ponta. Unii dintre ei vor conduce ministere, alţii vor fi doar miniştri delegaţi. Când şi-a anunţat această intenţie, premierul a justificat-o prin faptul că doreşte ca structura viitorului executiv să aibă corespondent în structurile (direcţiile) Comisiei Euro­pene (percepută ca executiv al Uniunii Europene).

    Mai multe pe zf.ro

  • Mediul de afaceri: Simplificaţi structura guvernamentală, nu inventaţi mai mulţi miniştri şi mai multe ministere

    În cadrul USL, din partea PSD negociază Liviu Dragnea, secre­tarul general al partidului, vice­pre­şedintele Gheorghe Nichita şi premierul în persoană, în vreme ce, din partea PNL, despre structura probabilă a viitorului guvern a vorbit, până în prezent, şeful formaţiunii Crin Antonescu. Nu este foarte clară la acest moment structura viitorului cabinet, dar din ce s-a conturat, vor exista mai mulţi miniştri – 22 de miniştri, după cum a anunţat Victor Ponta. Unii dintre ei vor conduce ministere, alţii vor fi doar miniştri delegaţi. Când şi-a anunţat această intenţie, premierul a justificat-o prin faptul că doreşte ca structura viitorului executiv să aibă corespondent în structurile (direcţiile) Comisiei Euro­pene (percepută ca executiv al Uniunii Europene).

    Mai multe pe zf.ro

  • Aşteptările mediului de afaceri de la noul guvern: transparentizarea numirilor în funcţiile publice, îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor europene şi mobilizarea capitalului autohton

    Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), a vorbit ieri în cadrul emisiunii ZF live despre aşteptările mediului de afaceri de la guvernanţi, principalele măsuri vizate făcând referire la asumarea de către Guvern a unor obiective comune cu mediul de afaceri, transparentizarea numirilor în funcţii publice, luarea unor decizii dure în perioada imediat următoare, îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor europene şi problema capitalului autohton.

    Mai multe pe zf.ro

  • Cum îi ajută mediul de afaceri pe tineri?

    “Regulile capitalismului spun că există o rată mare de eşec la trecerea de la prima generaţie, a celui care a construit afacerea, la generaţia a doua, a copiilor. E vorba de o rată de eşec de 70%.” Vasile Iuga, country managing partner la compania de consultanţă PricewaterhouseCoopers, susţinea în declaraţia sa ideea implicării sectorului privat în formele de învăţământ, dat fiind că “lacunele din educaţie costă anual România procente importante din PIB”. Potrivit şefului PwC, tinerii manageri profesionişti ar trebui să preia în actualul context economic frâiele afacerilor, însă expertiza lor lipseşte în cele mai multe din cazuri. Şi nu doar la nivel de management.

    Mi-am petrecut o bună parte din ultimele două luni în preajma lui Călin Fusu în încercarea sa de a coopta un tânăr pe care să-l integreze în modelul său de business, ca parte a proiectului “125 de ani de inovaţie, 125 de reguli despre leadership”, realizat de Mercedes-Benz Clasa E. Sosit în România în anul 1990 de peste Prut, Fusu a reuşit să construiască unul dintre cele mai cunoscute businessuri din online-ul autohton, aflat mai ales în atenţia celor care îşi caută un job, prin bestjobs.ro, dar şi prin portalul neogen.ro. De curând a decis să se mute la Sofia pentru a creşte afacerea similară pe care o are în ţara vecină, experienţa sa devenind relevantă şi pentru ucenica pe care avea s-o recruteze. Principalele probleme pe care Fusu le-a sesizat la cei care doreau să-i devină ucenici au fost fie aşteptările nerealiste, fie lipsa unor cunoştinţe palpabile în domeniul în care voiau să lucreze. Printr-o selecţie pe site-ul său de recrutări a ales o tânără care studiază comunicare şi relaţii publice. Aşa a ajuns Gabriela Udeanu să lucreze la zumzi.ro, proiectul de cupoane de reduceri al omului de afaceri. Fusu îşi petrece cinci zile pe săptămână în Bulgaria unde a dezvoltat conceptele cu care a punctat şi în online-ul local, aşadar colaborarea lor s-a mutat în scurt timp de la Sofia la Sibiu şi apoi la Bucureşti. “Nu prea se pliază pe postul pe care i l-am propus, cel de om de vânzări, şi nu e ascultătoare. E independentă şi cu personalitate”, spunea Fusu despre ucenica sa. El explică faptul că mare parte din tinerii pe care i-a văzut vin cu foarte multe preconcepţii despre jobul pe care şi-l doresc – “unii vin cu idei corporatiste şi spun că într-o companie mare, dacă începi într-un domeniu, reuşeşti cu mare greutate să migrezi spre un alt sector” – însă ei compensează prin entuziasmul şi prospeţimea pe care o pot aduce în companie. O posibilă contribuţie la inflexibilitatea lor o are, în viziunea sociologului Alfred Bulai, sofisticarea educaţiei, odată cu apariţia studiilor postuniversitare, a programelor de master sau doctorat, prin care se amână contactul cu viaţa reală şi, deci, teama de a lua decizii ferme legate de carieră sau familie. “Prefer să extind termenul de mentorship dincolo de relaţia într-un singur sens mentor-ucenic: ucenicul va fi aruncat în apă şi va învăţa să înoate atât de la şefi, cât şi de la ceilalţi colegi. Simultan sper să învăţ şi eu ceva de la ucenic, dat fiind că deseori o abordare proaspătă face diferenţa între succes şi mediocritate”, spunea Fusu.

    Vlad Nistor, decanul Facultăţii de Istorie din Universitatea din Bucureşti şi fost director al Institului Diplomatic Român, spune că unica soluţie pentru actuala generaţie de tineri care iese de pe băncile şcolii este profesionalismul şi hiperprofesionalismul. Cei care vor ajunge să găsească slujbe eficiente şi bine-plătite vor fi numai cei profesionişti dintre ei. “Nu cred că vreunul dintre noi poate să-şi imagineze cum va arăta lumea în cinci ani. Vor exista modificări fundamentale în structura globală a realităţilor sociale, lumea se va schimba fundamental în anii ce urmează”, anticipează Nistor. Generaţia tânără, spune el, e cea mai expusă la aceste schimbări, pentru că nu face parte din structura stabilă a statului şi nu are nici căi directe de a pătrunde în structura deja aşezată a societăţii. “Singura soluţie este capacitatea de adaptare la dinamismul secolului în care trăim, iar manifestarea certă a capacităţii de adaptare este hiperprofesionalismul”, mai spune Vlad Nistor, exprimându-şi temerea că societatea n-o să fie deloc de partea noii generaţii de tineri. Ce-i drept, n-a mai fost în stare de mult timp să-i integreze, iar date fiind actuala criză mondială şi problemele geopolitice globale, va fi şi mai puţin aptă să o facă.

    Cum doar un sfert dintre absolvenţii de facultate mai reuşesc să lucreze în domeniul în care s-au pregătit, iar dintre studenţi, cel mult jumătate au un job, o legătură mai apropiată cu mediul de afaceri poate să le fie de mare ajutor pentru a lua contact cu realitatea, adeseori obstrucţionată de cunoştinţele teoretice din şcoli. Minusul de comunicare între cele două părţi e şi vina mediului de afaceri, spune şi antreprenorul Camelia Şucu, însă managerii care înţeleg că tinerii pot acumula mult mai uşor cunoştinţe proaspete, costă mai puţin şi sunt mai deschişi spre nou pot schimba radical felul cum funcţionează compania lor. Ce e tot mai clar e că viitorul nu va fi al celor inteligenţi, ci al celor care vor şti să se adapteze.

  • Preşedintele Consiliului Investitorilor Străini: Mediul de afaceri din România este prea corupt

    “Este prea corupt (n.r. – mediul de afaceri) şi nu contează că şi în alte ţări este corupţie, pentru că România trebuie să lupte pentru eliminarea completă a acestui fenomen. Trebuie să avem toleranţă zero pentru corupţie”, a răspuns Van Groningen la o întrebare legată de nivelul corupţiei mediului de afaceri. El a arătat, la lansarea Cărţii Albe de către Consiliul Investitorilor Străini (CIS), că mai importantă chiar decât gradul de corupţie dintr-o ţară este percepţia negativă din partea investitorilor străini.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mediul de afaceri crede ca Europa a atins apogeul ca supraputere economica si politica

    In ciuda problemelor economice si politice actuale cu care se
    confrunta Europa, aproape doua treimi dintre respondenti (64%) sunt
    de parere ca euro, in forma sa actuala, va mai exista si peste 5
    ani.
    Sondajul prezinta o imagine interesanta asupra problemelor majore
    si subiectelor de actualitate din 15 sectoare. In mod deloc
    surprinzator, majoritatea respondentilor din toate tarile si toate
    sectoarele economice sunt ingrijorati de cresterea recenta a
    pretului petrolului si a produselor de larg consum iar 60% dintre
    acestia sunt de parere ca aprecierea preturilor va continua sa fie
    o piedica in calea redresarii economice.

    Dintre principalele masuri pentru societatile lor, prima pe
    lista indicata de respondenti a fost “modificarea operatiunilor
    pentru a realiza eficiente de cost (51 %), urmata de “imbunatatirea
    gestionarii lichiditatilor si a fondului de rulment”(42 %). Al
    treilea demers de interes a fost “exploatarea oportunitatilor de
    crestere prin tranzactii de succes” (36 %), un semn clar ca
    fuziunile si achizitiile sunt din nou in centrul interesului si pe
    numeroase agende de lucru.

    Liderii in afaceri din Romania care au participat la sondaj au
    avut in general pareri similare celor exprimate de respondentii din
    alte tari cu privire la prioritatile urmarite in vederea redresarii
    economice. S-a pus totusi un mai mare accent pe nevoia de a
    imbunatati gestionarea lichiditatilor si a fondului de comert
    (subliniata ca prioritate de 19% dintre respondentii din Romania
    comparativ cu 14% in cadrul intregului sondaj). Liderii in afaceri
    din Romania au subliniat, de asemenea, nevoia de schimbare a
    operatiunilor pentru a realiza eficiente de cost (un aspect
    considerat important de 22 % in Romania comparativ cu 17 % la nivel
    global).

    Daniela Nemoianu, Partener Executiv la KPMG in Romania explica:
    “Studiul arata ca societatile romanesti s-au adaptat in general
    bine la provocarile economice din ultimii cativa ani, cand a avut
    loc tranzitia de la boomul economic post-aderare la recesiune.
    Imbunatatirea fluxului de numerar si adaptarea operatiunilor pentru
    a raspunde unor nevoi diferite au fost esentiale pentru a face fata
    recesiunii si pentru a putea beneficia de redresarea economica,
    atunci cand aceasta va avea loc.”

    Majoritatea covarsitoare a producatorilor care au participat la
    sondaj au fost de parere ca agenda de dezvoltare in viitor va fi
    caracterizata de o serie de factori ca de exemplu continuarea
    globalizarii si patrunderea pe pietele emergente (90 %).
    Respondentii au fost de acord ca principala caracteristica a
    viitoarelor lanturi de aprovizionare va fi o flexibilitate crescuta
    si capacitatea de a opri si a relua imediat procesul de
    aprovizionare. Studiul ofera, de asemenea, o imagine fascinanta a
    schimbarilor necesare in sectorul public. De exemplu, 92% dintre
    respondenti anticipeaza o mai mare implicare a sectorului privat in
    serviciile medicale publice, atat din perspectiva serviciilor
    medicale directe cat si din cea a functiilor back office
    externalizate.

  • Ce-i de facut cu Romania (GALERIE FOTO)

     

    Sa ne imaginam Romania ca pe un castel construit din carti de joc, intr-un concurs unde conteaza sa folosesti cat mai multe carti in cel mai scurt timp. Noi, creativi cum ne stim, am insirat carti pe unde am apucat, cu cea mai mare viteza. Ceilalti concurenti, Germania, Franta sau poate Polonia, au avut avantajul de a intra in joc din timp si au construit castele solide; pentru noi, singura sansa a fost de a construi repede. Numai ca intre timp, criza a schimbat regula jocului. Acum, cine vrea sa ramana in competitie trebuie sa aiba o constructie solida, stabila, cu infrastructura, cu educatie, cu industrie, cu un sistem fiscal si legislativ simplu si coerent. Iar aici din nou pornim cu handicap.
     
    Depasind figurile de stil, vom relua constatarea, pe care au facut-o multi comentatori, ca pentru Romania, criza inseamna un prilej de a ne opri putin din goana ultimilor patru-cinci ani si de a ne obliga sa gandim si pe termen lung. Iar pentru un astfel de exercitiu de gandire, de folos sunt oamenii care au invatat si au muncit in alte economii, cele ale castelelor solide. Ei pot privi Romania obiectiv si critic, dar mai mult inca, pot sa contribuie la schimbarea mediului de afaceri local si poate chiar a societatii.
     
    “A mai spus cineva chestia asta, ca in Romania normalitatea este un lux?”, ne intreba Anca Podoleanu despre o afirmatie de-a ei. Da, au spus-o si altii ori macar au gandit-o. Ei stiu foarte bine ca in tarile unde au studiat si au lucrat este normal sa ai parte de servicii publice corecte ori de un regim fiscal care nu se schimba in fiecare an.
     
    Anca Podoleanu este fostul director de resurse umane al operatorului de telecomunicatii Vodafone. Astazi are propria firma de consultanta in HR, Choice Consulting. A facut scoala primara si gimnaziul la New York si un MBA in Canada, unde a si lucrat ulterior. Acum este unul dintre cei ce pot privi tara natala prin ochii celui care a vazut si societati cu alte repere. Ea spune ca economia romaneasca nu stie care sunt specializarile sale si de aici provin multe probleme. “La ce suntem noi mai buni decat altii?”, intreaba Podoleanu, oferind o comparatie cu Canada: “Ei stiu foarte bine la ce sunt mai buni – imagistica pe computer, tehnologii de explorare la distanta, hochei, protectia naturii salbatice, misiuni de mentinere a pacii”.
     
    Avantajul romanilor, in schimb, e ca fata de multi altii sunt mai rapizi, mai dinamici si de multe ori au un spirit antreprenorial mai dezvoltat, pentru ca asa i-a obligat economia. Aceasta e opinia lui Andrei Caramitru, partener in cadrul firmei de consultanta McKinsey si cel care conduce biroul local de la Bucuresti. “Afacerile sunt mai dificile si mai complexe in Romania fata de Elvetia sau alte piete mature, unde totul se desfasoara dupa un algoritm exersat de ani buni”, spune el, explicand ca impredictibilitatea tine oamenii mereu in garda si ii obliga sa ia decizii rapide.
     
    Caramitru a facut facultatea in Elvetia si a lucrat acolo pana la intoarcerea in tara, in 2007, odata cu deschiderea biroului local al McKinsey. Avea 24 de ani in anul 2000, cand incepea sa lucreze pentru firma de consultanta. Venea dupa o experienta de doi ani in banca elvetiana UBS, unde a fost mai intai trader si mai apoi s-a transferat in departamentul de fuziuni si achizitii. Caramitru isi tradeaza imediat cei 13 ani petrecuti in tara cantoanelor. Vorbeste cu detasare, nici grav si nici indiferent, despre probleme si solutii. “Pentru o crestere sanatoasa trebuie sa avem in primul rand o educatie adaptata vremurilor si cerintelor actuale si o infrastructura buna.” In rest, n-avem nevoie sa ne consideram mai destepti si nici sa incercam sa inventam noi roata.
     
    Inainte sa se intoarca definitiv la Bucuresti, Caramitru traia de multe ori o realitate de genul hotel – masina – intalnire – avion de intoarcere. El a lucrat la doua dintre cele mai mari privatizari, CEC si BCR, asadar venea in tara destul de des. Crede ca de acum inainte vor supravietui cei care muncesc serios, inteligent si cu viziune pe termen mediu si lung – “or, acesta e un aspect pozitiv al crizei”. Pentru ca inainte de acesta criza, in Romania au fost distorsionate grav sistemele de valori: “Am vazut cu totii afaceri si averi ridicate peste noapte fara sa se fi construit nicio valoare adaugata; acest lucru nu va mai fi sustenabil in viitor”.
     
    Un alt consultant care cunoaste diferentele dintre managerii nostri si “ai lor” este Codrut Pascu, managing partner al Roland Berger Romania. El a venit in companie imediat dupa studiile de economie la ASE din Bucuresti. A urmat un master la Fontainebleau, una dintre cele mai puternice scoli de afaceri din Europa, si timp de peste patru ani a lucrat in birourile companiei din Franta si in sediul central de la Londra, inainte sa revina in biroul din Bucuresti. Spune ca managerii romani s-au schimbat in bine in ultimii ani si rezultatele vor deveni vizibile in societate pe termen mediu si lung. Crede si el ca Romania se poate schimba in bine cu aportul mediului privat, acolo unde organizatiile le pot insufla oamenilor valori si sisteme de valori sanatoase. “Dar aici si educatia are un rol important”, spune Pascu, referindu-se la simtul practic pe care il promoveaza facultatile de afara.

    Anca Podoleanu , Choice COnsulting: “In Canada se pune mare accent pe lucrul in echipa si ajungi sa inveti cum trebuie sa lucrezi intr-un mediu real de munca inca din facultate”

    Andrei Caramitru, McKinsey: “Nu trebuie interpretat ca managerii romani nu sunt valorosi, ci trebuie sa intelegem ca experienta si valorile acestor oameni vor fi transferate catre nivelurile doi si trei de management”

    Dorin Boboc, Allianz-Tiriac Pensii Private: “In SUA, daca nu exista in top management un economist, aduc unul, il baga in board si ii cer sfatul la fiecare decizie.”