BusinessMagazin

Tag: Matolcsy

  • Reforma bancară a lui Viktor Orban merge mai departe

    Guvernatorul băncii naţionale, Gyorgy Matolcsy, a estimat chiar că trei sau patru bănci străine importante vor părăsi în curând Ungaria, iar sistemul va deveni mai concurenţial, cu mai puţine bănci mari şi mai multe bănci de nişă. Fidesz, partidul lui Orban, a salutat achiziţia băncii MKB, afirmând că “întăreşte independenţa economiei ungare”. |n perspectivă, MKB urmează să fie vândută din nou, fie unui investitor ungar, fie prin listarea la bursă.

    |n paralel, guvernul va crea în următoarele luni o “bad bank” care să preia creditele neperformante ale băncilor, estimate la 1,6 mld. euro. Cât despre calitatea activelor bancare actuale, merge mai departe planul de convertire în forinţi a creditelor în valută, la un curs avantajos pentru debitori. Băncile vor suporta costul conversiei şi, în plus, îi vor despăgubi pe ungurii îndatoraţi în valută pentru “practicile incorecte” de genul majorărilor unilaterale de dobânzi şi comisioane. Pierderile băncilor ca urmare a planului de conversie şi a compensărilor sunt estimate de banca centrală între 2 şi 3 mld. euro.

    Comisia Europeană a sărit în ajutorul băncilor, cerându-i lui Viktor Orban să nu promoveze măsuri care să ameninţe stabilitatea financiară. În paralel, CE a avertizat că Ungaria are nevoie de măsuri suplimentare de consolidare fiscală pentru reducerea datoriei publice şi evitarea redeschiderii procedurii de deficit excesiv, în primăvara lui 2015.

  • Cine a conspirat ca să prăbuşească forintul

    Banca a calificat drept “zvonuri răvoitoare şi nefondate” informaţiile apărute în presă la 29 ianuarie care susţineau că Ungaria are dificultăţi în a-şi plăti datoria externă, mai exact nu poate face plăţi către cumpărătorii unei emisiuni de obligaţiuni ungare pe zece ani, în valoare de aproape 1 mld. euro, care expiră la 12 februarie.

    Efectul zvonului a fost de a amplifica deprecierea deja începută a forintului, care a pierdut aproape 2% faţă de euro, iar până în prezent n-a reuşit să recupereze toată deprecierea, apărută în condiţiile tendinţei generale de ieşire a investitorilor speculativi de pe activele din economiile emergente, odată ce Rezerva Federală a SUA a anunţat că reduce ritmul tiparniţei de bani cu care le asigura lichiditate.

    Până acum, banca centrală a Turciei a fost silită deja să dubleze dobânzile, în încercarea de a contracara exodul de capital. În schimb, guvernatorul băncii centrale ungare, Gyorgy Matolcsy, a insistat că instituţia va continua programul de reducere a dobânzilor (care au ajuns acum la minimul record de 2,85%), început în urmă cu un an şi jumătate spre a stimula economia.

    Unde Gyorgy Matolcsy şi oficialii turci se întâlnesc însă este ideea că ţările lor sunt victimele unei conspiraţii formate din investitorii speculativi internaţionali care urmăresc să forţeze o majorare a dobânzilor spre a obţine câştig rapid (în cazul Ungariei, la conspiraţie ar participa şi băncile şi instituţiile financiare internaţionale).

    Declaraţia lui Matolcsy este, ca atare, o încercare de a-i preveni astfel pe speculatori că nu va ceda şantajului, spre deosebire de turcii care au cedat aşa de repede. Analiştii băncii germane Commerzbank notează însă că “la ratele actuale ale dobânzilor, Ungaria va ajunge repede o ţintă, în condiţiile unei volatilităţi puternice a pieţelor”.

  • Cum se descurcă Ungaria după ce a dat afară FMI

    Budapesta vrea să plătească încă din acest an tot restul de datorie care îi revine (2,2 mld. euro pentru guvern, 0,7 mld. euro pentru banca centrală), în timp ce calendarul iniţial prevedea plăţi până în toamna anului viitor. Plata datoriei integral încă din acest an ar însemna o reducere cu aproape o treime a rezervelor fiscale (7 mld. euro), pentru o economie care nu şi-a revenit clar din recesiune (creştere de 0,7% în T1, după o scădere a PIB de 1,7% anul trecut).

    Banca centrală a Ungariei a redus în această săptămână dobânda de politică monetară la minimul istoric de 4%, încercând să stimuleze relansarea economiei.

  • Cuţitul lui Viktor Orban şi pâinea FMI

    Este prima decizie importantă de la numirea fostului ministru al economiei, Gyorgy Matolcsy, un susţinător al ideilor în materie ale premierului Viktor Orban, în funcţia de guvernator al băncii centrale. Matolcsy îl înlocuieşte pe Andras Simor, care şi-a terminat mandatul. Simor, fostă oaie neagră în ochii premierului Viktor Orban, dar considerat de creditorii externi şi de Bruxelles un apărător preţios al independenţei băncii centrale în faţa ingerinţelor politice ale guvernului Orban, a plecat să preia un post de vicepreşedinte al BERD.

    Fapt e că de la numirea lui Matolcsy în martie, forintul a căzut sub pragul de 300/euro, astfel încât decizia de reducere a dobânzii a venit natural pentru echipa proaspăt politizată de la banca centrală. FMI a intervenit prompt, cerând Ungariei să oprească relaxarea politicii monetare, spre a evita riscul de “destabilizare a sistemului financiar”.

    Economia Ungariei a scăzut în 2012 cu 1,7%. FMI estimează stagnare pentru 2013, în contextul cererii interne reduse, în timp ce exporturile vor rămâne singura sursă de creştere. Rata anuală a inflaţiei a scăzut de la 3,7% în ianuarie la 2,8% în februarie. Anul trecut, inflaţia a fost de 5,7%.

  • Cum lupta Ungaria cu criza: taie cheltuielile sociale, incurajeaza munca temporara si taxeaza bancile

    Datoria publica, cea mai mare pe ansamblul tarilor din Europa de
    Est, va fi redusa de la 80% la sfarsitul lui 2010 la 75% la
    sfarsitul anului in curs si la 66% la sfarsitul lui 2014, iar
    limitarea la un anumit prag al datoriei publice va fi introdusa in
    Constitutie. Ministrul economiei, Gyorgy Matolcsy, n-a prezentat insa in detaliu niciuna
    dintre masuri, promitand ca va da detalii in lunile urmatoare,
    ceea ce a dezamagit analistii si pietele financiare, unde randamentul obligatiunilor ungare a
    crescut.

    “Aceste masuri vor putea sustine o crestere economica de 4-6%, ele
    vor determina rata de crestere potentiala a economiei”, a declarat Matolcsy, la o intalnire cu politicieni si
    economisti apropiati guvernului Fidesz.

    Piata muncii
    – pana la 1 iulie va fi anuntat un program de investitii publice in
    infrastructura (poduri, sisteme de canalizare) menit sa creeze
    locuri de munca
    – va fi introdus un nou regim al angajarilor in regim de leasing
    (cu contracte temporare), iar companiile din sectorul privat vor
    putea angaja astfel si salariati din sectorul public

    Cheltuieli sociale
    – la 1 iulie va fi lansat un nou sistem de inregistrare a pensiilor
    pentru dizabilitati, de la 1 ianuarie 2012 toate pensiile de boala
    si invaliditate vor fi revizuite, iar sanctiunile pentru concedii
    medicale luate fraudulos vor fi inasprite
    – accesul la pensionari anticipate va fi drastic redus, urmand ca
    numai femeile cu stagiu de munca de 40 de ani sa poata iesi la
    pensie mai devreme de varsta legala de pensionare
    – de la 1 ianuarie 2012 va fi introdus un sistem de calcul unitar
    al pensiilor, in asa fel incat bugetul de pensii sa fie acoperit
    integral din contributii
    – sistemul de compensare a medicamentelor si de finantare a
    educatiei vor fi revizuite

    Transport public
    – pana la sfarsitul anului va fi pus la punct un program de
    restructurare si rentabilizare a companiei feroviare MAV, incluzand
    revizuirea sistemului de gratuitati pe calea ferata, dar,
    paradoxal, si reducerea pretului biletelor
    – pana la 1 ianuarie 2012 va fi creat un holding numit Compania
    Nationala de Transport, care va reuni toate participatiile statului
    la companiile din sector
    – de la 1 ianuarie 2013 va fi introdusa taxa pe km de autostrada
    parcurs, contorizata electronic

    Contrar celor promise anul trecut, impozitul pe profitul
    companiilor nu va fi redus de la 19% la 10% pana in 2014, ci numai
    pentru companiile cu profit sub 1,9 milioane de euro. Aceasta va
    imbunatati balanta bugetara cu 441 de milioane de euro fata de
    planurile de relaxare fiscala anuntate anul trecut.

    Cea mai comentata masura din noul program a fost insa prelungirea
    pana in 2013 a taxei de solidaritate impuse bancilor, care a
    insemnat anul trecut 0,5% din valoarea activelor bancare la
    sfarsitul lui 2009. Suma colectata la buget in 2011 si 2012 ar urma
    sa fie de 330-340 de milioane de euro, spre dezamagirea bancilor,
    care se asteptau ca din 2012 taxa sa fie redusa la jumatate.
    Efectul anuntului a fost imediat: seful asociatiei bancilor din
    Ungaria a prezis ca masura va duce la scaderea profitabilitatii in
    sector si la restrangerea creditarii, iar actiunile OTP Bank,
    Erste, Raiffeisen, Intesa au scazut la bursele din Europa cu 2% pana la
    4%.

    Economiile prevazute prin noul pachet de reforme sunt mai mari
    decat estimau comentatorii, dar ele includ si efectul “reformei
    pensiilor” initiate anul trecut, adica redirectionarea catre stat a
    activelor fondurilor de pensii private, care a insemnat dintr-un
    foc 809 milioane de euro.

    In 2010, economia Ungariei a crescut cu 1,2%, dupa o scadere cu
    6,3% in 2009. In ultimul trimestru al anului trecut, PIB s-a
    majorat cu 2%, conform datelor preliminare.

  • Ministrul ungar al economiei: “Au nevoie de acord cu FMI numai tarile care n-au incredere in ele insele”

    Guvernul are prognoze privind o intrare abia din 2013 intr-o
    epoca de “crestere dinamica si sustenabila la nivel mondial”, scrie
    Portfolio.hu,
    avand in vedere ca pentru moment se profileaza un nou val de
    recesiune in SUA, manifestat pe piata imobiliara, si ca este
    “imprevizibil inca daca aceasta se va reverbera in sistemul bancar
    inca o data, mai ales ca toata lumea face tot posibilul ca sa evite
    asa ceva”.

    Prin urmare, Matolcsy recomanda ca “orice masura pe care o vom
    avea in vedere sa porneasca de la premisa ca un al doilea val al
    recesiunii planeaza asupra noastra si ca trebuie sa ne pregatim
    pentru aceasta eventualitate”.

    N-AVEM NEVOIE DE FMI

    Ministrul a confirmat ca Ungaria nu intentioneaza sa apeleze la
    FMI sau la alti creditori institutionali externi pentru finantare
    si ca dupa ce linia de credit actuala cu FMI expira in octombrie,
    guvernul sau nu va incerca sa obtina un nou acord, “pentru ca nu
    are nevoie”.

    “Au nevoie de astfel de acorduri numai tarile care n-au
    incredere in ele insele si care nu se bucura de increderea pietelor
    financiare”, a spus Matolcsy. Dupa el, increderea investitorilor in
    economia ungara a fost recastigata in vara, iar guvernul a ales
    intre cele doua variante pe care le avea in fata – “o politica de
    supravietuire” (cu FMI) sau “o politica economica indrazneata”, din
    pacate “neinteleasa inca” de analistii financiari din Ungaria.

    Gyorgy Matolcsy a insistat ca tara sa va fi capabila sa
    finanteze exclusiv prin apelul la pietele financiare deficitul
    bugetar pana in 2013, ca si sa-si plateasca datoria de pe urma
    titlurilor de stat care vor ajunge la scadenta in acest interval,
    de circa 11 miliarde de euro. Fara a anunta o tinta oficiala de
    deficit pentru 2011, ministrul a adaugat ca intr-un asemenea climat
    de criza, Ungaria nu are nicio marja de actiune pentru a stimula
    economia prin majorarea deficitului bugetar, care este “strict
    interzisa”. Pentru anul in curs, tinta este de 3,8% din PIB.

    Daca parghia fiscala nu-i mai e accesibila, oficialul ungar
    indica in schimb parghia fondurilor europene, care ar trebui
    regrupate si optimizate fiscal, precum si cea monetara, nu prin
    curs sau dobanzi, ci prin “instrumente de piata monetara pe care le
    folosesc Rezerva Federala sau Banca Centrala Europeana”, desi banca
    centrala a Ungariei nu e de acord cu astfel de metode, pentru ca
    piata le va putea sanctiona imediat drept recurs la tiparnita de
    bani.

    “Comentariile de acum ale ministrului tind sa confirme ideea ca
    guvernul e mai atent la alegerile locale din 3 octombrie si vrea
    sa-si contureze o strategie si sa ia masuri abia dupa aceea”, a
    comentat Janos Samu, analist la Concorde Securities din
    Budapesta.