Legea privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă a fost fost atacată la Curtea Constituţională, în 22 aprilie, de grupul parlamentar al PNL din Camera Deputaţilor, parlamentarii susţinând că legea ar încălca liberul acces la justiţie şi proprietatea, ar introduce o discriminare şi poate afecta industria.
Sesizarea PNL viza 15 articole din proiectul de lege. Deputatul PNL Theodor Nicolescu declara atunci că prin accesul la buletinul procedurilor de insolvenţă, pe internet, se poate vedea dacă s-a admis o cerere de deschidere a procedurii de insolvenţă sau că există un raport al administratorului judiciar, însă nu există niciun fel de detaliu gratuit cu privire la ce s-a discutat şi s-a dispus în cauza respectivă.
“Din punctul nostru de vedere, aceasta este o gravă încălcare a accesului la justiţie, pentru că fiecare cetăţean, pentru a putea participa la procedură, trebuie să ştie despre ce este vorba în acea procedură, trebuie să vadă citaţia, trebuie să vadă subiectele care se discută la adunarea creditorilor. Pentru a ataca hotărârile judecătoreşti, trebuie să le cunoască, or hotărârile judecătoreşti se publică numai pe buletinul procedurilor de insolvenţă”, susţinea deputatul PNL Theodor Nicolescu, menţionând că accesul este în prezent doar contra cost.
Un alt subiect contestat de PNL privea introducerea posibilităţii ca administratorul judiciar provizoriu să poată să facă vânzări din patrimoniul societăţii pentru a acoperi cheltuielile de procedură.
“Legea nu spune în ce constau aceste cheltuieli de procedură (…) Dacă pentru a publica la Registrul Comerţului ceea ce a decis instanţa cu privire la deschiderea procedurii e nevoie de bani, nimic nu-l opreşte pe administratorul judiciar să vândă cel mai valoros activ al societăţii respective, pentru că nu există niciun criteriu de stabilire a ce se scoate la vânzare. Dacă societatea respectivă ar avea un singur activ, îl vinde ca să plătească la Registrul Comerţului. E o procedură care scapă controlului creditorilor, care scapă controlului judecătorului, pentru că acolo se spune că intenţia de a vinde se publică în buletinul procedurilor de insolvenţă şi poate fi contestată numai în trei zile de la publicare”, explica Nicolescu.
Deputatul PNL menţiona că în cazul în care debitorul este de rea credinţă, legea îi permite acestuia prin intermediul administratorului judiciar, să ascundă o parte din averea societăţii. “Noi spunem că aceasta este o încălcare a dreptului de proprietate şi a creditorilor şi a debitorilor”, afirma Nicolescu.
Un alt argument invocat de deputatul PNL la acel moment, în susţinerea neconstituţionalităţii legii, privea faptul că este lăsat debitorul la mâna furnizorilor de energie, de gaze, şi de alte produse esenţiale pentru funcţionarea societăţii.
“Dau exemplul Oltchim. Dacă Oltchim ar intra în procedura insolvenţei, pe legea aşa cum a fost votată în Camera Deputaţilor, după 90 de zile neputând evident să acopere cheltuielile cu electricitatea şi cu gazele, ar trebui să-şi închidă activitatea. Ar trebui ca miile de oameni care lucrează acolo să plece acasă, iar o eventuală repunere în funcţiune ulterioară ar fi extrem de costisitoare. Cu alte cuvinte, Oltchim ar intra în faliment în 90 de zile dacă i s-ar aplica această lege”, spunea deputatul PNL.
Deputatul PNL Alina Gorghiu preciza că un alt argument al neconstituţionalităţii ar fi conţinut în avizul Consiliului Legislativ, respectiv faptul că Guvernul nu a prezentat un studiu de impact. Ea menţiona că un alt aspect sesizat de Consiliul Legislativ piveşte faptul că era utilă completarea proiectului cu insolvenţa regiilor autonome şi a cea a unităţilor administrativ teritoriale, astfel încât acestea să nu fie lăsate pe seama unor amendamente care să fie adăugate ulterior.
Deputatul PNL reclama inclusiv faptul că nu este prevăzută insolvenţa persoanelor fizice, fapt care este o discriminare în raport cu persoanele juridice.
În 21 mai, Curtea Constituţională a decis că Legea privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă este constituţională, respingând sesizarea PNL.
Pe 17 iunie, la aproape o lună de la decizia Curţii Constituţionale, premierul Victor Ponta i-a cerut preşedintelui Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, să îi trimită preşedintelui Băsescu motivarea deciziei privind Legea Insolvenţei, declarată constituţională, pentru ca actul să poată fi promulgat.
Ponta a transmis o scrisoare preşedintelui Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, în care arată că netransmiterea către preşedintele Traian Băsescu a deciziei privind Legea insolvenţei, procedură care să permită promulgarea actului, generează neîncasarea unor venituri.
Premierul Ponta acuza existenţa unei “neglijenţe grave” pe traseul CC-Preşedinţie şi a unui “circuit de interese” care blochează Codul insolvenţei.
“Deci au trecut câteva luni în care evazioniştii s-au bucurat foarte tare. S-a aprobat prin Parlament, dar a fost contestată de colegii liberali, adică exact cei care făcuseră OUG când erau la guvernare. Am înţeles şi asta. Au trecut patru săptămâni, se împlinesc poimâine, de când CC în unanimitate a respins contestaţia PNL şi totuşi Codul insolvenţei nu este promulgat. Eu pot să cred aici ori că este vorba despre o neglijenţă gravă, pentru că sunt patru săptămâni în care noi nu putem să încasăm bani la bugetul de stat, fie că e ceva mult mai rău decât atât”, preciza Ponta, arătând că preşedintele Traian Băsescu spune că nu poate promulga legea pentru că nu a primit motivarea de la CC, în timp ce CC precizează că nu a avut timp să scrie motivarea.
Ponta a mai spus că atât el personal cât şi ANAF caută în fiecare zi legea în Monitorul Oficial ca să o aplice şi să strângă bani la buget.
În replică, Augustin Zegrean a răspuns că motivarea deciziei din 21 mai se redactează în 30 de zile.
Pe 18 iunie, Curtea Constituţională a motivat decizia din 21 mai prin care a constatat că este constituţională Legea privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă.
Potrivit Constituţiei, din momentul în care primeşte legea pentru promulgare, şeful statului are la dispoziţie 20 de zile pentru a lua o decizie. Acesta o poate promulga, poate cere Parlamentului reexaminarea actului normativ sau poate ataca, la rândul său, actul normativ la Curtea Constituţională.
Proiectul de lege privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă a fost adoptat, pe 15 aprilie, de Camera Deputaţilor, for decizional, cu 212 voturi “pentru”, 111 voturi “împotrivă” şi 8 abţineri.
Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a susţinut, atunci, în plenul Camerei Deputaţilor, că proiectul de lege este un important pas înainte, pentru că vine în sprijinul mediului de afaceri, punându-i la îndemână instrumente mai eficiente de recuperare a creanţelor, propune soluţii de prevenire a abuzurilor în procedură, din partea debitorului sau a creditorului şi măsuri pentru un proces derulat într-un termen rezonabil.