BusinessMagazin

Tag: legea bugetului

  • Klaus Iohannis a promulgat bugetul de stat pe 2021

    Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, luni, Legea bugetului de stat şi Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2021: „Investiţiile, reformele şi creşterea economică sunt pilonii pe care este construit bugetul pentru 2021”.

    „Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat luni, 8 martie 2021, Legea bugetului de stat şi Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2021. Investiţiile, reformele şi creşterea economică sunt pilonii pe care este construit bugetul pentru 2021, astfel încât să fie respectate totodată principiile responsabilităţii fiscal-bugetare şi al sustenabilităţii finanţelor publice. Ţinta de deficit bugetar, de 7,16% din PIB, indică un efort considerabil de consolidare bugetară, care nu împovărează cetăţeanul prin noi taxe şi impozite. Astfel se creează premisele unei creşteri economico-sociale echilibrate şi sustenabile”, transmite Administraţia Prezidenţială.

    Potrivit sursei citate, bugetul pe anul 2021, axat preponderent pe investiţii şi pe accesarea fondurilor europene, „va permite dezvoltarea României în sectoare esenţiale, prea adesea ignorate în trecut”.

    „Sunt alocate sume semnificative pentru investiţii în infrastructura de transport, spitale şi şcoli, dar şi pentru continuarea eforturilor de gestionare a campaniei de vaccinare, precum şi a riscurilor asociate crizei sanitare şi economice provocate de pandemia de COVID-19. Investiţiile majore asigură susţinerea mediului de afaceri, noi oportunităţi de dezvoltare şi crearea de locuri de muncă mai bine plătite. Creşterea ponderii în PIB a veniturilor din fonduri europene echivalează cu un angajament ferm al Guvernului de a beneficia pe deplin de investiţiile din fondurile europene şi de Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Totodată, obiectivul de eficientizare a cheltuirii banului public nu se poate realiza, pe termen mediu, fără o amplă reformă a cadrului fiscal-bugetar şi a sistemului de administrare fiscală. Doar prin reforme autentice, care să genereze transparenţă şi eficienţă în sistemul administrativ, veniturile la bugetul de stat vor înregistra creşteri sustenabile, de care România are nevoie în anii următori”, se arată în finalul comunicatului de presă remis MEDIAFAX.

    Bugetul de stat pe anul 2021 a fost votat, marţea trecută, în Parlament în forma aprobată de Guvern. Social-democraţii au acuzat coaliţia de guvernare că a instaurat „dictatura bugetară” şi a impus controlul absolut asupra bugetului, contrar prevederilor constituţionale şi cutumelor democratice.

    În favoarea proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2021 au votat 234 de deputaţi şi senatori, iar 170 de parlamentari au votat împotrivă.

  • Duş rece de la Consiliul Fiscal privind bugetul pe 2020: Estimăm un deficit de 4,6-4,8% din PIB, cu 1% mai mare decât ţinta Ministerului Finanţelor

    Consiliul Fiscal avertizează în opinia privind legea bugetului de stat şi legea bugetului de asigurări sociale pentru anul 2020 că deficitul bugetar va ajunge la 4,6-4,8%, cu cel puţin 1% mai mare decât ţinta Ministerului Finanţelor.

    “Această situaţie foarte complicată reclamă măsuri suplimentare de consolidare”, transmit reprezentanţii Consiliului Fiscal.

    Consiliul are în vedere că ţinta de deficit bugetar oficială pentru 2020 este de 3,59% din PIB, în scădere cu 0,84% din PIB faţă de nivelul estimat pentru 2019. Reducerea deficitului se sprijină pe două elemente cu caracter temporar: rambursările în contul taxei auto efectuate în 2019 în cuantum de 2,8 mld. lei, care nu se vor mai face şi în 2020, şi închirierea în 2020 a benzilor de frecvenţă 5G pentru următorii 10 ani de către operatorii de telefonie mobilă, de la care se aşteaptă încasări bugetare de cca 2,5 mld. lei.

    Diminuarea deficitului bugetar se mai bazează pe micşorarea ponderii în PIB a cheltuielilor de personal cu 0,17% din PIB, a cheltuielilor din bunuri şi servicii cu 0,21 puncte procentuale şi a cheltuielilor de capital cu 0,45 puncte procentuale.

    Consilul Fiscal mai apreciază că rezultatul execuţiei bugetare aferente 2019 va indica foarte probabil un deficit bugetar de 4%, ceea ce crează premise pentru declanşarea procedurii de deficit excesiv.

    “Depăşirea considerabilă a pragului de 3% pentru deficitul bugetar, estimată a se fi produs în anul 2019, persistă în anul 2020, precum şi pe termen mediu în condiţiile date. Deşi proiectul de buget pentru anul 2020 are în vedere o reducere a derapajului bugetar, scăderile de impozite operate la scurt timp după adoptarea legii bugetului, precum şi slăbiciuni suplimentare ale execuţiei bugetare pe anul 2019, comparativ cu parametrii aprobaţi prin cea de-a doua rectificare bugetară, conduc la o probabilă adâncire a dezechilibrului bugetar în anul 2020”, spun reprezentanţii Consiliului Fiscal.

    În opinia transmisă astăzi, Consiliul Fiscal apreciază că sunt necesare măsuri suplimentare privind veniturile şi cheltuielile bugetare pentru a se asigura convergenţa cu ţinta de deficit propusă pentru anul curent.

    Astfel, majorarea programată a punctului de pensie cu 40% de la 1 septembrie 2020 are loc în contextul unui derapaj bugetar de proporţii deja existent, iar impactul acestei măsuri precum şi al celorlalte măsuri cuprinse în noua lege a pensiilor va fi pe deplin observabil la nivelul anului 2021, implicând o majorare a ponderii cheltuielilor cu asistenţa socială cu încă 1,85 puncte procentuale din PIB faţă de anul curent, şi un nivel al deficitului bugetar în jurul valorii de 6% din PIB.

    “Asemenea deficite sunt foarte greu de imaginat ca fiind de acceptat de către pieţe şi indică nevoia de corecţie la timp. În aceste condiţii, o corecţie către niveluri apropiate de pragul de 3% din PIB pentru deficitul bugetar, avute în vedere de altfel şi de autorităţi în cadrul fiscal-bugetar pe termen mediu, apare drept extrem de dificil de realizat. De aceea, nu trebuie să se accepte creşterea deficitelor bugetare, iar consolidarea trebuie să debuteze încă din anul 2020”, spun reprezentanţii Consiliului Fiscal.

    În acelaşi timp, Consiliul menţionează că necesitatea consolidării bugetare trebuie considerată şi în corelaţie cu perspectiva modificării rating-ului suveran, care este menţionată explicit drept element cheie în perspectiva evaluărilor viitoare ale agenţiilor de profil.

    “În acest context bugetar foarte dificil, iniţiative privind reduceri de taxe şi impozite, precum şi creşteri de cheltuieli nu se justifică, fiind contrare logicii consolidării bugetare. În plus, cu cât corecţia bugetară va începe mai târziu, cu atât amploarea măsurilor corective necesare va fi mai ridicată şi implicit costurile economice şi sociale mai însemnate”.

  • Marcel Ciolacu vrea să dea în judecată Guvernul pentru desfiinţarea Fondului de Dezvoltare şi Investiţii / Sesizare pe Legea bugetului, astăzi, la CCR

    Marcel Ciolacu a anunţat, luni, că în mod categoric va da în judecată Executivul dacă va desfiinţa Fondul de Dezvoltare şi Investiţii. Liderul interimar al PSD susţine că Guvernul Orban funcţionează ilegal şi că au fost numiţi ilegal zeci de prefecţi.

    „Categoric.Nu pot să vă dau detalii pentru că încă nu văd o decizie a Guvernului. Chiar ne facem că nu vedem ce se întâmplă la Guvern? Chiar ne facem că nu vedem câte ilegalităţi se fac într-un timp atât de scurt, de 60 de zile la Guvern? Noi nu avem ordonanţa cu reorganizarea Guvernului şi ei funcţionează de 60 de zile. Sunt zeci de prefecţi numiţi ilegal.

    S-a dat o rectificare acum câteva zile ilegală. Nu se fac decât două rectificări şi sub nicio formă în decurs de 60 de zile. Este o încălcare a legii”, a spus Marcel Ciolacu, întrebat dacă va da în judecată Guvernul sau îi va sprijini pe primari pentru acest demers în contextul desfiinţării Fondului de Dezvoltare şi Investiţii.

    Reacţia vine în contextul în care şeful Cancelariei prim-ministrului, Ionel Dancă, a anunţat pe14 decembrie că Fondul de Dezvoltare şi Investişii va fi transferat la Ministerul Lucrărilor Publice spre desfiinţare.

    Marcel Ciolacu şi Teodor Meleşcanu sesizează CCR în legătură cu un conflict pe legea bugetului

    Marcel Ciolacu a anunţat că, alături de preşedintele Senatului Teodor Meleşcanu, va sesiza luni Curtea Constituţională cu un conflict între Guvern şi Parlament din cauza asumării răspunderii de către Executiv a legii bugetului de stat pentru anul viitor.

    „Deciziile politice. Bugetul de stat deoarece a fost venit prin asumarea răspunderii de către Guvern va fi atacat azi (luni – n.r.) de mine şi de către preşedintele Senatului ca şi conflict constituţional la CCR. Au fost prezenţi şi parlamentari. S-au interesat. Nu există un precedent în Europa ca un Guvern să vină cu un buget fără dezbateri în Parlament. De la Ceauşescu încoace, de 30 de ani nu a mai fost aşa ceva. Vom stopa ca altcineva în viitor să facă acest lucru. Domnul Orban va intra în istorie ca singurul premier care şi-a permis acest lucru, nu numai din România, ci dintr-o Europă democratică”, a afirmat Marcel Ciolacu, la finalul CEx al PSD de luni la Parlament.

    Preşedintele Camerei Deputaţilor a adăugat că va sesiza la CCR pe 30 decembrie şi proiectul de lege care modifică OUG 114, pe care şi-a asumat Guvernul răspunderea.

    „În cursul zilei de 30 voi depune sesizare privind OUG 114. Cu alte cuvinte efectele OUG vor fi suspendate până CCR va da o decizie. Nu excludem varianta de moţiune în trei zile, în cazul în care şi alte formaţiuni politice vor dori să se alăture demersului nostru”, a conchis Ciolacu.

    Guvernul a nalizat, în şedinţa de luni, amendamentele depuse de partidele politice la proiectele de lege pentru care Executivul a hotârât să îşi angajeze răspunderea în faţa Parlamentului, respectiv pe bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale şi modificările la OUG 114.

    Plenul Camerei Deputaţilor şi Senatului se va reuni, luni, de la ora 16.00 pentru ca Guvernul să-şi angajeze răspunderea în vederea adoptării proiectului de buget pentru 2020.

  • Şedinţă de Guvern. Executivul analizează, astăzi, amendamentele depuse de partide pentru Legea bugetului şi OUG 114

    Potrivit ordinii de zi a şedinţei Guvernului care va avea loc luni, premierul Ludovic Orban şi miniştrii Cabinetului său urmează să analizeze amendamentele depuse de partidele politice la proiectele de lege pentru care Guvernul a stabilit să îşi asume răspunderea în faţa Parlamentului.

    Astfel, în şedinţa Executivului de luni urmează să fie analizate amendamentele depuse pentru proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2020; proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020 şi proiectul Legii privind unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

    Social-democraţii au prezentat amendamentele pe care le vor depune la legea bugetului pentru anul viitor, printre ele fiind creşterea pensiei minime, pe care PNL vrea să o îngheţe, majorarea salariilor în învăţământ şi asigurarea finanţării spitalelor.

    „PSD va depune amendamente pentru a apăra beneficiile obţinute de cetăţeni în guvernarea social-democrată. Cele mai importante sunt următoarele:

    1. Creşterea pensiei minime, pe care PNL vrea să o îngheţe în 2020.

    2. Creşterea salariilor din Învăţământ, conform prevederilor legale pe care PNL vrea să le abroge.

    3. Asigurarea pragurilor minime de finanţare pentru comunităţile locale, pe care PNL vrea să le desfiinţeze, condamnând jumătate din populaţie la subfinanţare.

    4. Asigurarea finanţării spitalelor, pe care PNL vrea să o taie cu aproape 40%”, a scris PSD pe Facebook.

    Şi parlamentarii USR au anunţat că vor depune amendamente.

    ”Amendamentele pe care le propun la Proiectul de Lege privind unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative pe care Guvernul Orban îşi asumă răspunderea luni prevăd:

    ✔revenirea la alegerea primarilor în două tururi,

    ✔eliminarea pensiilor speciale pentru primari pentru ca ele să nu intre în vigoare de la 1 ianuarie 2020,

    ✔desfiinţarea Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989, iar patrimoniul, obligaţiile şi contractele în derulare ale IRRD să fie preluate de Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului. Prin amendament mai propun ca din bugetul IRDD 10% să se ducă la INST şi 90% la Ministerul Educaţiei.

    Am toată deschiderea pentru discutarea acestor amendamente cu Guvernul Orban”, a scris pe Facebook senatorul USR Florina Presadă.

    Plenul Camerei Deputaţilor şi Senatului se va reuni, luni, de la ora 16.00 pentru ca Guvernul să-şi angajeze răspunderea în vederea adoptării proiectului de buget pentru 2020.

    Termenul pentru depunerea amendamentelor la comisiile pentru buget din Parlament a fost stabilit pentru ora 10.00. Modificările depuse vor fi transmise Guvernului la ora 13.00.

    Premierul Ludovic Orban a anunţat, miercuri, că Guvernul îşi va asuma răspunderea pe Legea bugetului de stat, Legea asigurărilor sociale de stat şi pe modificarea OUG 114. Şeful Executivului a subliniat că o dezbatere în Parlament ar genera întârzierea bugetului.

  • Guvernul şi-a fundamentat bugetul pe 2020 pe o creştere economică de 4,1%, prea optimistă, potrivit economiştilor

    Bugetul pentru 2020 este construit pe un avans al PIB real de 4,1% pestea cel de 4% din acest an, în ciuda faptului că peste tot în Europa şi în lume prognozele de creştere anticipează o temperare de ritm.

    Nu mai există acum nicio instituţie de analiză care să crediteze România cu o creştere economică de peste 3,5% în 2020. Ministerul român de Finanţe face însă acest pariu şi pune rămăşag şi pe o consolidare fiscală, avansând o ţintă de deficit bugetar de 3,59% din PIB, faţă de 4,4% în acest an.

    Deficitul de cont curent este prognozat, în le­gea bugetului pe 2020, la 10,6 mld. euro, cu o pon­dere în PIB de 4,5%, faţă de  5% în acest an – din nou o îndrăzneală, cu atât mai mult cu cât creşterea anticipată se bazează preponde­rent pe un consum care ar urma să crească cu 5%.

    PIB-ul nominal ar urma să fie de 1.129 mld. lei, cu un plus de 8,5% faţă de 2019 şi cu un deflator PIB de 4,2 (6 în 2019). Venitu­rile ar urma să consemneze un plus de 10,3%, ia cheltuielile unul de 7%.

    O prognoză – cum este proiectul legii bugetului – rămâne o prognoză, prin urmare greu de criticat până la desfiinţare. Observaţii se pot face însă, iar economiştii le fac.

    „La o primă evaluare, veniturile anticipate par optimiste, în condiţiile în care ipotezele macro, cu creşterea economică peste 4%, sunt mult prea optimiste. De pildă, proiectul anti­cipează creşteri de venituri din accize, dar nu ia în calcul costul eliminării supraaccizei“, comentază Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank.

    Economistul Aurelian Dochia priveşte şi el cu îndoială proiectul legii bugetului: „Mi se pare că reprezintă un efort de a ţine sub con­trol deficitul, care este o primejdie mare pentru 2020. În rest, proiectul debordează de opti­mism: în condiţiile actuale creşterea econo­mi­că de 4,1% este greu de atins.“

    Dacă economiştii cred că ţinta de deficit de 3,6% va fi greu de apărat, dar nu imposibil, ce­ea ce se va întâmpla astăzi şi în următoarele zile ar putea spulbera şi ultimele iluzii. În Par­la­ment se află astăzi, la votul final, un proiect – ce ironie – al liberalilor, înaintat pe când erau în opoziţie, de reducere a TVA de la 19% la 16% şi a TVA la ali­mente de la 9% la 5% – de­mers cu un cost pen­tru buget de cel puţin 1% din PIB (12 mld. lei, la un PIB estimat în 2020 de 1.129 mld. lei). De asemenea, un proiect de dublare a alocaţiilor pentru copii a primit marţi raport faborabil şi îşi aşteaptă votul până la final de an.

    Anul trecut, aflat în opoziţie, PNL a obligat PSD să dubleze alocaţiile pentru copii, ceea ce a majorat ţinta de deficit cu 0,2% din PIB. Dublarea alocaţiilor este răzbunarea PSD. Dacă aceste proiecte sunt adoptate guvernul va trebui să adauge la deficit cel puţin un punct procentual şi jumătate.

  • Parlamentul a votat Legea bugetului, în forma trimisă la promulgare, respingând cererea lui Iohannis/ Deputat ALDE, la dezbatere: Avem un preşedinte pamfletar. Noi nu răspundem la pamflete

    Legea bugetului a fost adoptată de Parlament cu 245 „pentru” 115 „împotrivă”, două abţineri, iar trei aleşi nu au votat.
     
    Anterior, comisiile reunite pentru buget-finanţe ale Parlamentului au dat raport de admitere la Legea bugetului, în forma adoptată iniţial, respingând astfel cererea de reexaminare a şefului statului.
     
    De asemenea, toate amendamentele partidelor de Opoziţie au fost respinse, iar o dezbatere generală nu a avut loc, ci doar schimburi de replici acide între PSD şi PNL-USR.
     
    Parlamentarii PSD-ALDE au susţinut că amendamentele Opoziţiei nu specifică sursele de finanţare, drept urmare nu pot fi admise. A fost prezent la dezbatere şi ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici. Acesta a propus aleşilor să voteze proiectul de act normativ fără dezbatere.
     
    Preşedintele Klaus Iohannis a trimis, vinerea trecută, Parlamentului pentru reexaminare Legea bugetului de stat pe anul 2019, susţinând că este fundamentată pe o prognoză nerealistă, iar pe de altă parte, că nu asigură o reală funcţionare a unor instituţii publice cu rol esenţial în societate. Demersul preşedintelui a venit după ce judecătorii CCR au respins, săptămâna trecută, sesizarea lui Klaus Iohannis pe Legea bugetului pe 2019.
     
    Iohannis i-a acuzat luni pe liderii PSD pentru că au întârziat adoptarea bugetului în Parlament şi le-a transmis acestora „să plece de la guvernare” dacă nu o fac pentru ţară. El a indicat PSD ca fiind ”unicul vinovat” pentru neaprobarea bugetului până în prezent.
     
    În replică, Partidul Social Democrat a transmis luni seara, într-un comunicat de presă, că şeful statului ar trebui să îşi ceară scuze de la cei pe care i-a afectat prin blocarea bugetului şi a catalogat blocarea bugetului drept un joc electoral.
     

  • Parlamentul a votat Legea bugetului, în forma trimisă la promulgare, respingând cererea lui Iohannis/ Deputat ALDE, la dezbatere: Avem un preşedinte pamfletar. Noi nu răspundem la pamflete

    Legea bugetului a fost adoptată de Parlament cu 245 „pentru” 115 „împotrivă”, două abţineri, iar trei aleşi nu au votat.
     
    Anterior, comisiile reunite pentru buget-finanţe ale Parlamentului au dat raport de admitere la Legea bugetului, în forma adoptată iniţial, respingând astfel cererea de reexaminare a şefului statului.
     
    De asemenea, toate amendamentele partidelor de Opoziţie au fost respinse, iar o dezbatere generală nu a avut loc, ci doar schimburi de replici acide între PSD şi PNL-USR.
     
    Parlamentarii PSD-ALDE au susţinut că amendamentele Opoziţiei nu specifică sursele de finanţare, drept urmare nu pot fi admise. A fost prezent la dezbatere şi ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici. Acesta a propus aleşilor să voteze proiectul de act normativ fără dezbatere.
     
    Preşedintele Klaus Iohannis a trimis, vinerea trecută, Parlamentului pentru reexaminare Legea bugetului de stat pe anul 2019, susţinând că este fundamentată pe o prognoză nerealistă, iar pe de altă parte, că nu asigură o reală funcţionare a unor instituţii publice cu rol esenţial în societate. Demersul preşedintelui a venit după ce judecătorii CCR au respins, săptămâna trecută, sesizarea lui Klaus Iohannis pe Legea bugetului pe 2019.
     
    Iohannis i-a acuzat luni pe liderii PSD pentru că au întârziat adoptarea bugetului în Parlament şi le-a transmis acestora „să plece de la guvernare” dacă nu o fac pentru ţară. El a indicat PSD ca fiind ”unicul vinovat” pentru neaprobarea bugetului până în prezent.
     
    În replică, Partidul Social Democrat a transmis luni seara, într-un comunicat de presă, că şeful statului ar trebui să îşi ceară scuze de la cei pe care i-a afectat prin blocarea bugetului şi a catalogat blocarea bugetului drept un joc electoral.
     

  • Iohannis retrimite Parlamentului Legea bugetului pe 2019

    “Întreb şi eu acum cine a oprit PSD să facă investiţii majore în ultimii doi ani? De ce albirea dosarelor liderilor PSD continuă să fie prioritatea zero, în locul construirii de autostrăzi şi spitale. Am afirmat şi repet – guvernarea PSD a eşuat. Dacă PSD nu e în stare să guverneze pentru cetăţean atunci să plece şi să lase pe alţii care se pricep. Având în vedere toate acestea voi retrimite Parlamentului pentru corectură şi îmbunătăţire Legea bugetului. Mesajul este simplu- faceţi un buget sănătos pentru România. Parlamentul are ocazia, dar în primul rând responsabilitatea să facă rapid corecţiile necesare, astfel încât bugetul să fie unul chiar pentru dezvoltarea României”, a declarat Klaus Iohannis.

    Preşedintele a acuzat PSD a construit un buget pe 2019 care prevede o reducere semnificată a bugetelor locale.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Iohannis a promulgat Legea bugetului pe 2018: Sunt mult vulnerabilităţi

    “Preşedintele Klaus Iohannis atrage atenţia asupra unor vulnerabilităţi ale bugetului anului 2018 şi asupra provocărilor cadrului fiscal-bugetar actual, având în vedere că România are nevoie de un buget credibil şi echilibrat, care să urmărească în mod consecvent menţinerea obiectivelor fundamentale de stabilitate macroeconomică, predictibilitate şi sustenabilitate fiscal-bugetară. (…)Ţara noastră trebuie să evite capcana unei creşteri economice nesustenabile, bazate în principal pe consum, deficite bugetare şi acumularea de datorie publică”, transmite Adminstraţia Prezidenţială.

    Sursa citată transmite că o problemă este legată de faptul că acum construcţia bugetară ignoră recomandările pe care Comisia Europeană le-a formulat în contextul procedurii de deviaţie semnificativă a deficitului bugetar.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Buget 2018. Premierul Mihai Tudose sfidează gravitaţia: „Bugetul pe 2018 este un buget al investiţiilor“

    Sumele propuse pentru investiţii în legea bugetului sunt dintre cele mai mici din ultimii zece ani. Cum poate fi numit bugetul pe 2018 unul al investiţiilor când în proiect sunt propuse chel­tuieli de capital (investiţii din buget) de 19 miliarde de lei, la nivelul lui 2016 (al doilea cel mai crunt an pentru investiţii, cu excepţia lui 2017), dar inferior ca alocare din PIB – 2,2% din PIB în 2018, faţă de 2,5% din PIB în 2016?

    Anul ce se încheie va rămâne o bornă ce va marca cele mai mici investiţii ale statului în economie din ultimul deceniu. La zece luni avem cheltuieli de capital de 1,1% din PIB – 9 miliarde de lei. S-ar putea, dacă este să credem datele ultimei rectificări, ajunge la 2,1% din PIB, o sumă ridicolă ţinând seama de creşterea economică record postcriză, de peste 6%; fapt explicabil întrucât prioritatea guvernului nu au fost in­ves­tiţiile, ci cheltuielile sociale. Nici a­nul ce vine nu va fi altfel, de vreme ce chel­tuielile cu salariile se mută de la 7,5% din PIB în 2016 spre 9% din PIB, dar chel­tuielile cu investiţii ale statului (chel­tuielile de capital) scad de la 2,5% din PIB în 2016 spre 2,2% din PIB în 2018.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro