Tag: kogalniceanu

  • Percheziţii la Baza militară americană de la Mihail Kogălniceanu

    „Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate celor de corupţie efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie şi asimilate celor de corupţie. În cursul zilei de 29 septembrie 2022, ca urmare a obţinerii autorizărilor legale de la instanţa competentă, s-au efectuat 26 de percheziţii domiciliare în câteva zeci de locaţii reprezentând domiciliile unor persoane fizice şi sediile unor societăţi comerciale”, transmite DNA.

    Potrivit sursei citate, în cauză, procurorii beneficiază de sprijin din partea autorităţilor judiciare SUA.

    Potrivit unor surse judiciare, percheziţiile au avut loc într-o cauză în care sunt cercetate licitaţiile făcute pentru Baza militară americană de la Mihail Kogălniceanu.

  • Iohannis: România beneficiază de garanţii de securitate şi protecţie ca niciodată în istoria sa

    Preşedintele Klaus Iohannis a spus că prezenţa militarilor NATO pe teritoriul României reprezintă expresia cea mai concretă a coeziunii şi unităţii aliate.

    „Faptul că dumneavoastră sunteţi aici le va da românilor şi mai multă încredere că, indiferent de evoluţiile din perioada următoare, România beneficiază de garanţii de securitate şi de protecţie ca niciodată în istoria sa. Alături de colegii voştri, militarii români, sunteţi scutul de apărare a valorilor euroatlantice care ne unesc şi ne inspiră: democraţia, respectarea drepturilor omului şi statul de drept. Împreună, uniţi, vom apăra aceste principii şi valori”, a spus şeful statului.

    El le-a urat militarilor succes în activităţile de pregătire şi în misiunile pe care le vor îndeplini. Mesajul a fost transmis de preşedinte în limbile română, engleză, franceză, germană şi italiană.

    Iohannis a amintit că România îşi va consolida propria capacitate de apărare prin creşterea cheltuielilor militare de la 2% din PIB, cât sunt în prezent, la 2,5%.

  • Cum să ne înţelegem mai bine istoria

    Iată o perspectivă care poate converti un dicţionar de personalităţi istorice într-o carte de lectură pasionantă. Mai ales când acestea sunt, ca în cazul “Enciclopediei şefilor de stat şi de guvern ai României”, deţinătorii puterii supreme, responsabilii de decizii prin care – sau poate, uneori, împotriva cărora – s-a construit România modernă, de la Cuza şi Kogălniceanu până astăzi.

    Biografiile lor, prezentate cu imparţialitatea istoricului experimentat, ne pot ajuta să le înţelegem mecanismele şi mobilurile, ştiind de la început că niciunul nu are o singură cauză, că au fost oameni şi au fost “sub vremi”, cum zicea cronicarul, în anumite condiţii sociale, politice, geopolitice.

    Toate acestea sunt prezentate sintetic în lucrare, astfel că, prin cele 72 biografii, avem sinteza celor 150 de ani de istorie a României de astăzi. Avem la îndemână un instrument de evaluare ce nu poate fi contestat în cazul unui om de stat: măsura în care, în contextul dat, a servit interesul ţării sale.

    Nu de puţine ori, aceasta s-a făcut prin pierderea de popularitate sau de sprijin, împotriva presiunilor externe sau interne, atrăgând şi suportând, în numele unei idei, blamuri de tot felul. Să amintim aici secularizarea, în 1863, a averilor mănăstireşti de către Cuza şi Kogălniceanu, atribuită de lumea preoţească nefastelor idei revoluţionare franceze, care a adus însă în circuitul economiei naţionale 25% din suprafaţa ţării. Sau introducerea de către Carol I a principiului rotativei guvernamentale, cu rezultate benefice pentru ţară, prin implicarea celor două forţe politice într-un program continuu, acela al modernizării.

    Într-un cuvânt, un dicţionar ce nu ar trebui doar consultat, la nevoie, ci citit, privit în el, ca într-o oglindă. O oglindă utilă şi pentru cei ce alegem, la fiecare patru sau cinci ani, pe liderii care iau decizii în numele nostru, dar şi pentru ei. Să nu uităm nici noi, nici ei, că, aşa cum spunea Richard Nixon, “politicianul urmează poporul, dar poporul îl urmează pe omul de stat”.

    Nicolae C. Nicolescu, “Enciclopedia şefilor de stat şi de guvern ai României (1862-2011)”, Editura Meronia, Bucureşti, 2011

  • Carpatica oferă credite pentru IMM cu dobândă de 9,1% pe an prin programul Kogălniceanu

    v:* {behavior:url(#default#VML);}
    o:* {behavior:url(#default#VML);}
    w:* {behavior:url(#default#VML);}
    .shape {behavior:url(#default#VML);}

    12.00

    Normal
    0
    false

    21

    false
    false
    false

    RO
    X-NONE
    X-NONE

    MicrosoftInternetExplorer4

    /* Style Definitions */
    table.MsoNormalTable
    {mso-style-name:”Tabel Normal”;
    mso-tstyle-rowband-size:0;
    mso-tstyle-colband-size:0;
    mso-style-noshow:yes;
    mso-style-priority:99;
    mso-style-qformat:yes;
    mso-style-parent:””;
    mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt;
    mso-para-margin:0cm;
    mso-para-margin-bottom:.0001pt;
    mso-pagination:widow-orphan;
    font-size:11.0pt;
    font-family:”Calibri”,”sans-serif”;
    mso-ascii-font-family:Calibri;
    mso-ascii-theme-font:minor-latin;
    mso-fareast-font-family:”Times New Roman”;
    mso-fareast-theme-font:minor-fareast;
    mso-hansi-font-family:Calibri;
    mso-hansi-theme-font:minor-latin;
    mso-bidi-font-family:”Times New Roman”;
    mso-bidi-theme-font:minor-bidi;}

    Programul de credite “Mihail Kogălniceanu” pentru IMM constă în acordarea unei linii de credit în valoare de maximum 125.000 lei, cu dobândă subvenţionată de stat de până la 70%, dar nu mai mult de 6,5% pe an, şi garanţia Fondului de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii, de până la 80% din valoarea creditului accesat, dar nu mai mult de 100.000 de lei.

    Pentru linia de credit Kogălniceanu oferită prin intermediul Băncii Comerciale Carpatica, comisionul de acordare este de maximum 1% din valoarea creditului, iar dobânda de 9,1% pe an, din care 70% este subvenţionată de stat. Banca nu percepe comision de analiză sau de neutilizare pentru această facilitate de credit. Perioada de creditare este de maximum 12 luni, cu posibilitatea de prelungire.

    “Creditul poate fi utilizat de firme pentru acoperirea unei game largi de cheltuieli, cum ar fi cele privind aprovizionarea, producţia, desfacerea mărfurilor, cele cu salariile. IMM-urile reprezintă o parte deosebit de importantă a economiei şi dacă reuşim să le impulsionăm activitatea, ne vor aduce beneficii tuturor”, a declarat George Ciobănaşu, director general adjunct al Băncii Comerciale Carpatica.

    La data de 23 august, conform Agenţiei pentru Implementarea Proiectelor şi a Programelor pentru IMM, instituţiile de credit selectate în cadrul programului Kogălniceanu, aprobat prin Ordonanţa de Urgenţă nr.60/2011, erau următoarele: Alpha Bank, Banca Comercială Carpatica, Banca Transilvania, Bancpost, BRD Groupe Societe Generale, CEC Bank, Garanti Bank, OTP Bank România, Pro Credit Bank şi Unicredit Ţiriac Bank.

    Guvernul a acordat la rectificarea de buget 24 de milioane de lei pentru acordarea subvenţiei la dobânzile acordate întreprinderilor mici şi mijlocii şi are un plafon de 400 de milioane de lei pentru acordarea de garanţii pentru IMM, conform premieruli Emil Boc.

    Înscrierile în cadrul programului Kogălniceanu pentru IMM vor începe la 9 septembrie, la ora 10,00. Formularul de înscriere va fi activ pe site-ul http://programenationale2011.aippimm.ro/.

  • Alpha Bank România participă la programul Kogălniceanu de credite pentru IMM

    Programul de credite “Mihail Kogălniceanu” pentru IMM constă în acordarea unei linii de credit în valoare de maximum 125.000 lei, cu dobândă subvenţionată de stat de până la 70% şi garantia Fondului de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii, de până la 80%.

    Singurele elemente de cost aplicate de Alpha Bank România pentru această facilitate de credit sunt: comisionul de acordare de 1% aplicat la valoarea creditului aprobat; dobânda ROBOR la 1 luna + marja 4% pe an, din care 70% este subvenţionată de stat. Banca nu percepe comision de administrare sau de neutilizare pentru această facilitate. În plus, la contul curent deschis la Alpha Bank se pot aplica reduceri la comisioanele operaţionale de până la 50%, în funcţie de rulajul efectuat prin bancă.

    La data de 23 august, conform Agenţiei pentru Implementarea Proiectelor şi a Programelor pentru IMM, instituţiile de credit selectate în cadrul programului Kogălniceanu, aprobat prin Ordonanţa de Urgenţă nr.60/2011, erau următoarele: Alpha Bank, Banca Comercială Carpatica, Banca Transilvania, Bancpost, BRD Groupe Societe Generale, CEC Bank, Garanti Bank, OTP Bank România, Pro Credit Bank şi Unicredit Ţiriac Bank.

    Guvernul a acordat la rectificarea de buget 24 de milioane de lei pentru acordarea subvenţiei la dobânzile acordate întreprinderilor mici şi mijlocii şi are un plafon de 400 de milioane de lei pentru acordarea de garanţii pentru IMM, conform premieruli Emil Boc.

    Înscrierile în cadrul programului Kogălniceanu pentru IMM vor începe la 9 septembrie, la ora 10,00. Formularul de înscriere va fi activ pe site-ul http://programenationale2011.aippimm.ro/.

  • SUA examineaza potentialul bazei Kogalniceanu pentru transporturi logistice in Afganistan

    “Zona generala din Romania are capacitate rutiera, aeriana si
    maritima, astfel ca este foarte favorabila”, a declarat
    locotenent-colonelul Greg Derner, ofiter de logistica la sediul
    Comandamentului European american din Stuttgart. Baza Kogalniceanu
    este atractiva partial datorita apropierii sale de portul Constanta
    de la Marea Neagra, care ofera acces la alte rute de tranzit. Un
    alt avantaj este ca Romania, stat membru NATO, va permite
    transportul echipamentelor atat catre cat si dinspre Afganistan, a
    precizat Derner. Nu toate tarile permit traficul in ambele sensuri,
    a adaugat el. Dar daca SUA isi vor intensifica operatiunile din
    Romania, nu inseamna ca vor trimite mai multi militari americani
    pentru a executa misiunea, ci mai degraba U.S. TRANSCOM va
    contracta localnici. Acest lucru va elibera personalul si
    capacitatile militare americane si va consolida economia locala, a
    apreciat Derner. “Armata va avea un rol de supraveghere (…). Nu
    preconizam deloc sa stationam oameni acolo”, a subliniat el.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro