BusinessMagazin

Tag: KLM

  • Cele mai sigure companii aeriene din Europa

    Un Airbus A320 al companiei low-cost Germanwings, o subsidiară a Lufthansa, principala companie aeriană germană, s-a prăbuşit marţi, în Alpii francezi, toţi cei 150 de oameni de la bord pierzându-şi viaţa.

    Acesta este cel mai grav astfel de accident din Europa, de la prăbuşirea, în 2008, la puţin timp după decolare, a unei aeronave Spanair pe aeroportul din Madrid, informează cnn.com. De asemenea, accidentul din Franţa este cel mai grav în care este implicată o aeronavă a unei companii aeriene din Europa, de la prăbuşirea în Oceanul Atlantic a unui avion Airbus A330 al Air France, în 2009.

    Dezastrul Germanwings vine pe fondul unui an greu pentru industria aeronautică la nivel mondial, dominat de accidente cu sute de morţi.

    În 2014, s-au înregistrat 641 de decese în accidente de avion, de peste trei ori mai multe decât în 2013, potrivit datelor Asociaţiei internaţionale pentru transport aerian (International Air Transport Association, IATA). Iar acest număr nu include şi cele 298 de victime ale doborârii zborului  Malaysian Airlines MH17 deasupra Ucrainei, în luna iulie a anului trecut. Acel eveniment nu a fost clasificat drept un accident.

    Totuşi, datele statistice arată că Europa este una dintre cele mai sigure regiuni pentru transportul aerian de persoane.

    Potrivit celei mai recente analize a Agenţiei Europene pentru Siguranţă în Aviaţie (European Aviation Safety Agency, EASA), cele 28 de state membre ale Uniunii Europene au cel mai mic număr de accidente aeriene mortale, cu o rată de 1,8 accidente la un milion de zboruri comerciale.

    Şi numărul de accidente aeriene catalogate drept grave este relativ scăzut în Europa. Doar 0,15 avioane la fiecare milion de zboruri au fost avariate atât de serios încât să nu mai poată fi reutilizate, potrivit IATA.

    Cifrele sunt mult mai bune decât în cazul regiunii Asia Pacific (0,44) şi comparabile cu cele pentru America de Nord (0,11). Mai simplu spus, în Europa, un avion este pierdut la fiecare şapte milioane de zboruri, explică CNN.

    Nici IATA, nici EASA nu evaluează individual companiile aeriene referitor la istoricul privind siguranţa în exploatare a aeronavelor.

    O organizaţie care face astfel de analize este însă Centrul de Evaluare a Datelor privind Prăbuşirea Avioanelor Comerciale (Jet Airliner Crash Data Evaluation Centre, JACDEC), din Germania. Organizaţia realizează un top privind siguranţa şi evenimentele de zbor ale celor mai mari 60 de companii aeriene din lume. Un sfert dintre aceste companii sunt operatori aerieni din Europa.

    JACDEC calculează numărul de incidente şi avioane pierdute raportat la traficul aerian al fiecărei companii din ultimii 30 de ani.

    Compania olandeză KLM, parte a grupului Air France KLM, ocupă cea mai bună poziţie în top, dintre toate companiile europene, clasându-se pe locul al cincilea şi fiind singura din top zece.

    Următoarea companie europeană din clasament este Lufthansa, pe locul al 12-lea. Alţi patru operatori aerinei din Europa ocupă poziţii în top 20 cele mai sigure companii: Tap Portugal, British Airways, Virgin Atlantic şi Air Berlin. Scandinavian Airlines, cunoscută sub acronimul SAS, este cel compania europeană cel mai prost clasată, ocupând locul 48.

    În timp ce majoritatea companiilor aeriene din Europa ocupă locuri din jumătatea superioară a topului, operatorii asiatici se află pe cele mai proaste poziţii. Companiile asiatice numără puţin peste o treime din totalul de 60 de operatori din clasamentul întocmit de JACDEC, şapte dintre cele zece cele mai proaste companii din punct de vedere al istoricului siguranţei fiind asiatice.

    Iată topul celor mai sigure zece mari companii aeriene din Europa, potrivit JACDEC:

    1. KLM
    2. Lufthansa
    3. TAP Portugal
    4. British Airways
    5. Virgin Atlantic
    6. Air Berlin
    7. EasyJet
    8. Thomson Airways
    9. Swiss
    10. Ryanair

    Compania TAROM nu figurează în clasamentul JACDEC, care ia în calcul doar cele mai mari 60 de companii la nivel mondial.

     

  • KLM, desemnată cea mai SIGURĂ companie aeriană din Europa în 2014

    În ceea ce priveşte operatorii din Europa, compania olandeză KLM este urmată de Lufthansa (Germania), care se plasează pe poziţia a 12-a la nivel mondial în 2014, în topul siguranţei zborului.

    La nivel mondial, în spatele Cathay Pacific Airways se clasează companiile Emirates din Emiratele Arabe Unite, EVA Air din Taiwan şi Air Canada.

    Numărul persoanelor care au murit în urma unor accidente aviatice a crescut de aproape patru ori anul trecut în comparaţie cu 2013, când 251 de oameni au decedat din această cauză, potrivit datelor JACDEC.

    “Deşi transportul aerian rămâne cel mai sigur, 2014 reprezintă un an atipic prin comparaţie cu anii precedenţi, când numărul de victime a scăzut constant”, se arată în raportul JACDEC.

    Regiunea Asia-Pacific a fost considerată cea mai puţin sigură, întrucât aproximativ jumătate dintre decese au survenit în urma unor accidente petrecute în această zonă. În schimb, cele mai sigure regiuni au fost America de Nord şi Eurasia.

    Malaysia Airlines, implicată în două dintre cele mai grave accidente aeriene de anul trecut, a coborât de pe poziţia 34 ocupată în 2013 pe locul 57.

    JACDEC analizează perfomanţa a 60 de companii aeriene mari la nivel internaţional şi întocmeşte clasamentul siguranţei pe baza unor date ca dimensiunea traficului, numărul de incidente şi pierderile totale suferite în ultimii 30 de ani.

  • KLM decide să taxeze bagajul de cală cu 15 euro

    “KLM lansează acest nou model de business pe teritoriul european ca răspuns la schimbările din comportamentul de consum al clienţilor -mulţi dintre pasagerii existenţi călătoresc fără bagaje la cală pe cursele europene”, se arată într-un comunicat de presă al companiei, în care se precizează că toţi clienţii membri ai programului de fidelitate Flying Blue vor beneficia de un bagaj de cală gratuit. Compania aeriană KLM nu precizează ponderea exactă a pasagerilor care călătoresc cu sau fără bagaje de cală pe destinaţiile europene.

    Zborurile pe distanţe scurte şi medii sunt cele care au generat numai în 2011 pierderi cumulate de 700 de milioane de euro grupului Air France KLM, potrivit raportului anual al companiei. Datele corespunzătoare anului 2012 vor fi publicate la finele lunii februarie 2013.

  • Vrei să zbori în spaţiu? Este posibil cu numai 93.000 de dolari – FOTO SI VIDEO

    Michiel Mol, un olandez care a făcut avere din software şi deţine în prezent echipa de F1 Force India, dezvoltă, împreună cu KLM, proiectul SXC – Space Expedition Curacao – care a vândut deja bilete. Primul l-a cumpărat un cetăţean britanic, care a plătit 93.000 de dolari pentru un zbor în spaţiu cu noul aparat. “Viitorul înseamnă să poţi călători de la Londra la Sydney în numai o oră şi 45 de minute. Este, de altfel, şi motivul pentru care KLM a întrat în afacere”, spune Mol.

    Peter Hartman, directorul executiv al liniei aeriene spune că programul SXC poate face zborul spaţial accesibil şi sustenabil, folosind noile tehnologii. Alianţa Mol – KLM nu este singura interesată în zborul spaţial; Sir Richard Branson vrea să devină primul operator de turism spaţial; vehicolul Virgin Galactic ar trebui să intre în exploatare din 2012, iar locurile sunt vândute cu 200.000 dolari.

    SXC ar trebui să intre în exploatare din 2014. Compania a vândut deja 35 de bilete, la un preţ de 93.000 de dolari fiecare, pentru zboruri din Caraibe. Vehicolul folosit este Lynx, produs de firma californiană XCOR Aerospace, şi va fi prezentat primăvara viitoare. Nava va putea efectua patru zboruri pe zi şi în jur de 5.000 de zboruri fără a i se înlocui motorul.
    Pasagerii îşi vor putea spune, liniştiţi, astronauţi, pentru că vor zbura la o înălţime de 100 de kilometri şi vor trebui să treacă o serie de teste medicale, este adevărat că nu mai complicate decât cele necesare unei stewardese. O primă variantă a vehicolului spaţial va zbura cu peste 3.500 de kilometri pe oră, dar variantele ulterioare sunt prevăzute să atingă peste 22.000 de kilometri pe oră.

  • De ce renunta companiile aeriene la avioanele cu elice

    Acest zbor omagial, de la Londra la Amsterdam, a marcat
    retragerea din flota KLM a unui avion emblematic, ultimul model
    propulsat cu elice din flota KLM Cityhopper.

    Potrivit unui comunicat al companiei, retragerea aparatului Fokker
    50 face parte din programul KLM de reinnoire a flotei. Operatorul
    de zboruri a investit sustinut in acest program pentru
    imbunatatirea stabilitatii operationale, reducerea costurilor si
    scaderea emisiilor de carbon. In perioada 2008-2010, KLC a inlocuit
    majoritatea aparatelor de zbor Fokker 100 si toate aparatele Fokker
    50 cu 17 aparate EMBRAER 190 si 5 avioane Fokker 70. Acestea din
    urma au fost achizitionate de la subsidiara Air France – Regional
    Compagnie Aerienne Europeenne, ajungandu-se astfel la o flota
    totala de 26 de aparate. Un numar de cinci aeronave Fokker 100 vor
    ramane in flota KLC.

    Atat compania Regional, cat si KLM vor opera zboruri cu aparate
    EMBRAER 190. Acest tip de aeronava poate acomoda 100 de pasageri,
    in configuratia KLC. Achizitia comuna a acestui aparat de zbor de
    catre subsidiarele regionale ale Air France KLM Group ofera
    beneficii semnificative in materie de costuri de achizitie pentru
    aeronave, propulsoare si componente, precum si in ceea ce priveste
    manevrabilitatea, intretinerea si pregatirea personalului.

  • De ce merita sa zbori in ianuarie: reduceri de pana la 40% la bilete

    In cazul zborurilor Air France, tarifele pentru zborurile catre
    destinatii precum Paris, New York, Hong Kong, Havana, sunt acum
    reduse cu 20 pana la 40 de procente. Astfel un bilet dus-intors, cu
    toate taxele incluse, catre Paris poate fi achizitionat in aceasta
    perioada cu 149€ fata de 256€, catre New York cu 549€ fata de 684€,
    Hong Kong – 529€ fata de 758€, Havana – 839€ fata 1153€.

    Biletele KLM pentru destinatii precum Amsterdam, Barcelona, New
    York, Toronto, Shanghai vor putea fi achizitionate la preturi
    reduse cu 10 pana la 40 de procente. Astfel un bilet dus-intors, cu
    toate taxele incluse, pentru Amsterdam poate fi cumparat in aceasta
    perioada cu 139€ fata de 231€, pentru Barcelona – 169€ fata de
    250€, New York – 549€, Toronto – 619€, Shanghai – 569€.

    Intre 14 ianuarie si 5 februarie 2010, clientii pot achizitiona
    bilete cu pret redus din ofertele On Sale, si respective SuperSale,
    atat de pe platforma online prezenta pe site-ul companiei,
    www.airfrance.ro cat si de la agentiile de voiaj si tour operatorii
    autorizati.

  • Joint Venture intre Air France-KLM si Delta

    Acordul prevede impartirea strategiilor, a costurilor si a veniturilor pe toate rutele dintre Europa si America de Nord, precum si impartirea profiturilor pe rutele dintre America de Nord si Africa, Orientul Mijlociu si India, respectiv dintre Europa si America Latina. "Joint Venture-ul va duce la sinergii de costuri intre Air France-KLM si Delta Air Lines, care se vor traduce in cresterea profiturilor cumulate cu 300 milioane de dolari pana la finele lui 2010", a declarat Pierre-Henri Gourgeon, CEO Air France-KLM. Practic, joint venture-ul va creste profiturile Air France-KLM, respectiv Delta, cu cate 150 de milioane de dolari, luand in calcul ca distributia costurilor si a veniturilor se face in mod egal intre cele doua parti. La nivel global, parteneriatul semnat pe 20 mai la Paris prevede oferirea a peste 200 de zboruri transatlantice (circa 50.000 de locuri zilnic) de catre cele trei companii. In Romania, Delta Air Lines va opera incepand din 2 iunie 2009 4 zboruri saptamanale catre New York, in parteneriat cu Air France si KLM. "Pentru moment vom opera pe perioada sezonului de vara, dar urmeaza sa evaluam posibilitatea prelungirii zborurilor pe tot parcursul anului", a declarat Kate Hulme, Communication Manager Delta Air Lines pe Europa, Africa si Orientul Mijlociu.

     

  • Petrolul, noxele si francezii

    "Nu putem sa ne comportam ca si cum pretul combustibilului nu ar fi explodat, ca si cum piata ar fi la fel de lejera ca in urma cu zece ani, iar mediul s-ar simti bine." Afirmatia ii apartine lui Jean Cyril Spinetta, presedintele companiei aeriene Air France-KLM, si a fost rostita saptamana trecuta in cadrul unei conferinte care a urmarit sa arate ca sefilor Air France-KLM le pasa de mediu.

    Preocuparea lui Spinetta si a intregii echipe franco-olandeze vine intr-un moment in care compania, ca si toate celelalte grupuri aviatice, este din ce in ce mai afectata de cresterea pretului petrolului si cauta metode de a opri inevitabilele scumpiri ale biletelor de avion. Iar cum consumul mare de carburanti atrage si emisii sporite de noxe, Air France-KLM a gandit un program de investitii prin care sa evite cat mai mult inevitabilul: costurile in crestere abrupta ale carburantilor si problemele legate de comertul cu certificate de carbon (corespunzatoare unei anumite cantitati de emisii de gaze cu efect de sera la care au dreptul companiile). "Acestea doua sunt marile provocari cu care trebuie sa se confrunte companiile aeriene de acum inainte si nu avem cum sa le evitam", spune Spinetta.

    Air France-KLM a intrat in sistemul ETS (European Trading Submissions) in 2004, alaturi de alte companii de aviatie precum British Airways, Lufthansa sau Austrian Airlines, si de atunci participa activ pe piata comertului cu certificate de carbon. ETS, in care sunt incluse companii europene responsabile pentru aproape jumatate din cantitatea de dioxid de carbon emanata la scara UE si aproape 40% din cantitatea totala de gaze cu efect de sera, ii obliga pe participanti sa se incadreze anual in cota de emisii alocata la nivel national, urmand sa-si procure diferenta necesara – ori sa poata profita atunci cand nu-si ating plafonul aprobat – cumparand, respectiv vanzand certificate de carbon pe piata libera la care participa celelalte companii incluse in sistem.

    Costurile cu emisiile de carburanti, mai precis cu achizitionarea certificatelor de carbon, sunt un cost adaugat schemelor de tarife anterioare, nu tocmai confortabil pentru companiile care au decis sa adere la acest sistem. De ce au facut-o? Analistii sunt de parere ca tocmai pentru ca presupune deocamdata un cost relativ redus si ca este benefic pentru imagine. Chiar daca acest cost este redus, oficialii Air France-KLM nu apreciaza deloc faptul ca transportatorii aerieni mari au aderat la acest sistem, pe cand cei regionali sau low-costul nici macar nu au in plan intrarea in acest sistem.

    Problema este accentuata, din punctul de vedere al transportatorilor de linie, in special al Lufthansa si Air France-KLM, cele mai mari companii aeriene europene, ca guvernele nu procedeaza eficient daca obliga doar marile companii sa investeasca in innoirea flotei si reducerea consumului de carburanti, respectiv a poluarii, si nu fac acelasi lucru si pentru companiile mai mici – care cumpara avioane din vechile flote ale marilor companii si astfel polueaza mai mult, fara a plati cote de carbon.

    Modelul afacerilor low-cost, care nu prevede deocamdata intrarea in ETS, presupune si o taxa de carburant, dar percepe si bani suplimentari pentru fiecare bagaj atunci cand cumperi biletul, plus bani suplimentari pentru fiecare kilogram peste cele 25 de kilograme admise. Aceste companii isi administreaza astfel costurile mai bine, dat fiind ca din bilete si alte servicii (de pilda, catering la bord) isi sustin costurile de baza, nu si cele adaugate prin scumpirea carburantilor sau certificatele de carbon.

    In plus, cum spune directorul financiar al grupului franco-olandez, Pierre-Henry Gourgeon, marii transportatori aerieni europeni se vad dezavantajati de concurenta cu operatorii care isi au hub-ul in afara UE si transporta pasageri dintr-o parte in alta a planetei ocolind Europa; sistemul cotelor de carbon ar determina, in opinia lui, o migrare a traficului de la hub-urile aeriene europene la cele din afara continentului, pentru a evita astfel costurile cu certificatele de carbon.

    Discutiile la nivelul UE pentru imbunatatirea sistemului ETS sunt insa in plina desfasurare; pentru urmatoarea faza multianuala pentru care sunt alocate cote de emisii de carbon (actuala faza cuprinde perioada 2008-2012), Parlamentul European a dezbatut inclusiv propunerea de intrare sub incidenta ETS a tuturor zborurilor care vin si pleaca din teritoriul Uniunii Europene.

     

    Discutia lui Jean Cyril Spinetta despre cotele de carbon arata insa si ca, in toata aceasta nebunie a pretului petrolului, Air France-KLM se simte invingatoare. Analistii din toata lumea au spus saptamanile trecute ca nici o companie aeriana nu poate evita socul pretului petrolului, iar Asociatia Internationala a Transportatorilor Aerieni (IATA) a facut un calcul conform caruia fiecare dolar aferent cresterii pretului la petrol creste cumulativ costurile totale ale liniilor aeriene cu 1,6 miliarde de euro.

    In aceste conditii, presedintele Air France-KLM a fost chiar in masura sa pronunte cuvantul "profit" la conferinta de saptamana trecuta: "Air France-KLM nu are cum sa mentina aceeasi politica tarifara ca atunci cand petrolul costa 80 de dolari pe baril, cum era cu patru luni in urma. Facem hedging si folosim instrumente financiare, dar nu vom putea vorbi de profit decat daca petrolul se stabilizeaza la maxim 120 de dolari pe baril".

    Alte companii aeriene, precum British Airways, profitabile, dar orientate catre cursele transatlantice, se deplaseaza rapid spre limita de risc si de daune: "Ne uitam la beneficiul in numerar de la fiecare zbor", a spus saptamana trecuta Willie Walsh, CEO al companiei britanice, care a completat ca isi permite sa mentina actuala politica a companiei "chiar si la 130 de dolari barilul" – numai ca pretul petrolului a depasit deja pragul amintit de el, trecand de 138 de dolari pe baril la bursa de marfuri din New York.

    Jean Cyril Spinetta spune ca inca se bazeaza pe munca de zi cu zi a unei echipe de zece oameni din Air France-KLM care au lucrat cateva luni bune pentru a face hedging pentru 78% din cantitatea de combustibil necesara companiei pana in martie 2009. "Prin aceasta politica de acoperire a necesarului de combustibil cu patru ani in avans, compania a economisit cate 35 de dolari pe baril, atunci cand pretul petrolului a trecut de 120 de dolari", sustine Spinetta.

    Evident, aceasta nu inseamna ca Air France-KLM nu a simtit cresterea pretului petrolului; cum spune directorul financiar Pierre-Henry Gourgeon, compania a constatat deja o reducere a cererii pentru cursele sale de pe rutele transatlantice. Dar aceasta e realitatea pietei, iar companiile aeriene trebuie sa-i faca fata ca sa-si asigure supravietuirea si, in cele mai fericite cazuri, profitul.

     

    Cel mai mic poluator

     

    Femeile si geamantanele lor