BusinessMagazin

Tag: investigatie

  • Google şi Facebook, investigate în SUA. Suspiciunile pe care le au autorităţile

    Prima investigaţie, condusă de procuratura din New York şi care include alte şapte state americane şi Districtul Columbia, se concentrează pe Facebook. A doua, anunţat de procuratura din Texas şi care ar putea include până la 40 de alte state, nu a specificat despre care între companiile mari de tehnologie este vorba, dar este de aşteptat să se centreze pe Google.

    Odată lăudate ca fiind motoare ale creşterii economice, companiile din social media, căutare pe internet, comerţul electronic şi alte tehnologii digitale au fost din ce în ce mai mult în defensivă în urma unor lacune, precum încălcarea confidenţialităţii şi influenţa lor foarte mare pe piaţă.

    Politicieni, inclusiv preşedintele Donald Trump, consumatorii, alte firme şi autorităţile de reglementare au criticat această influenţă.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Apple, investigat în Rusia pentru concurenţă neloială faţă de Kaspersky Lab

    Organismul anti-monopol din Rusia, FAS, a declarat joi că firma Apple este investigată existând suspiciuni că abuzează de poziţia domininantă pe care a obţinut-o pe piaţă.

    Investigaţia a pornit după ce aplicaţia celor de la Kaspersky Lab, Safe Kids a fost refuzată de cei de la Apple, aceştia preferând să îşi lanseze o nouă versiune a propriei aplicaţii de control parental, Screen Time, cu funcţii similare celei de la Kaspersky.

    La rândul lor, cei de la Apple au invocat pentru Reuters o declaraţie din luna aprilie prin care arătau că au înlăturat din magazinul virtual câteva aplicaţii de control parental care ”puneau în pericol intimitatea şi securitatea informatică a utilizatorilor”.

    Compania susţine că era vorba despre tehnologie “extrem de invazivă” numită Mobile Device Management (MDM) şi că folosirea într-o aplicaţie destinată consumatorilor ar fi încălcat regulile platformei App Store.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Amazon s-ar putea confrunta cu o amendă masivă de 23 miliarde dolari

    Investigaţia lansată miercuri în mod oficial de Comisarul European pentru Concurenţă, Margrethe Vestager, asupra unor practici ale companiei americane Amazon, s-ar putea sonda cu o amendă finală de până la 23 miliarde dolari, potrivit Business Insider.

    Investigaţia va analiza dacă modul în care Amazon utilizează datele colectate de la retailerii independenţi care vând pe marketplace-ul companiei încalcă regulile de concurenţă din Uniunea Europeană. Dacă Amazon a încălcat aceste reguli, ar putea primi o amendă de până la 23 miliarde dolari.

    Comisarul European pentru Concurenţă, Margrethe Vestager, care conduce investigaţia, a declarat miercuri că se va uita „foarte atent” la „rolul dual” al Amazon.

    „Trebuie să ne asigurăm că marile platforme online nu elimină beneficiile print compportament anti-competitiv. De aceea am decis să analizez foarte atent practicile de business ale Amazon şi rolul dual ca marketplace şi ca retailer, şi să analizez conformarea companiei la legile Concurenţei din Uniunea Europeană”, a spus Vestager.

    Principala îngrijorare a autorităţilor este că dominaţia Amazon a ajuns la un nivel atât de ridicat încât este imposibil pentru alţii să concureze.

    Echipa condusă de Vestager a început deja pregătirile pentru investigaţie încă de anul trecut. Marţi, Comisarul European a spus că „Amazon pare să utilizeze informaţii sensibile de concurenţă – legate de vânzătorii de pe marketplace, de produse şi de tranzacţiile de pe marketplace”.

    „Comisia va încerca să afle dacă şi în ce mod utilizarea datelor acumulate de la vânzători de către Amazon ca retailer afectează competiţia”, adaugă ea.

    Acordurile încheiate între Amazon şi vânzătorii din marketplace-ul companiei, care permit Amazon să analizeze şi să utilizeze date de la terţi şi în mod specific, dacă acele date afectează concurenţa, se numără printre principalele aspecte pe care le va examina Comisia Europeană.

    Dacă se va descoperi că Amazon a încălcat regulile, compania s-ar putea confrunta cu o amendă de 10% din veniturile anuale. Vânzările Amazon s-au ridicat anul trecut la 233 miliarde dolari, ceea ce ar însemna o amendă de 23 miliarde dolari.

    Vestager este cunoscută ca fiind o forţă formidabilă în faţa marilor giganţi americani de tehnologie. De când a preluat funcţia de Comisar pentru Concurenţă în 2014, ea a investigat companii precum Apple, Amazon, Facebook şi Google.

    În iulie 2018 a aplicat o amendă de 5 miliarde de dolari americanilor de la Google pentru practici anti-competitive legate de sistemul de operare Android, iar în 2017 Amazon a fost forţată să plătească taxe de 250 de milioane de euro în Europa, pe care le evitase anterior.

    Investigaţia asupra Amazon ar fi unul dintre marile proiecte de final ale Comisarului Margrethe Vestager înante de a i se încheia mandatul de cinci ani, deşi ea a dat de înţeles că i-ar plăcea să mai rămână în funcţie pentru încă un mandat.

    Nu doar Uniunea Europeană este interesată de modul în care Amazon gestionează datele. Comisia Federală de Comerţ din SUA a început să se uite mai atent la practicile de business ale Amazon.

    Marţi, în cadrul unei audieri în faţa Comisiei Judiciare de Concurenţă, reprezentanţii legali ai Amazon au negat puternic orice utilizare nepotrivită a datelor de la terţii de pe marketplace pentru a-şi construi propriul plan de vânzări.

     

     

     

  • Faţă în faţă cu giganţii: Comisarul European pentru Concurenţă, Margrethe Vestager, ia la ţintă Amazon, după Google şi Facebook

    Gigantul american Amazon va fi investigat de Uniunea Europeană, în contextul în care Comisarul European pentru Concurenţă, Margrethe Vestager „îşi joacă” marea finală de mandat cu un atac asupra giganţilor americani.

    Potrivit Bloomberg, comisarul va lansa o investigaţie oficială în următoarele zile, potrivit surselor citate de publicaţia americană.

    Vestager a dat de înţeles în ultimele luni că se pregăteşte să investigheze Amazon cu privire la practicile prin care utilizează statisticile din vânzări pentru a dezavantaja vânzătorii mai mici prezenţi pe platforma lor de Marketplace.

    La trântă cu giganţii americani

    Investigaţia Comisiei Europene vine la scurt timp după s-a aflat că producătorul de chipuri Qualcomm ar putea fi lovit cu încă o amendă săptămâna viitoare pentru că şi-a scăzut intenţionat preţurile pentru a sufoca un competitor mai mic.

    Producătorul american de chipuri a mai fost amendat anul trecut pentru practici similare şi este constant subiectul scrutinului autorităţilor de concurenţă încă din 2005.

    Vestager a aplicat deja amenzi importante gigantului Alphabet, compania din spatele Google, şi i-a ordonat companiei Apple să plătească miliarde de euro sub formă de taxe.

    Prin atacul lansat asupra companiei fondate de Jeff Bezos, cel mai bogat om din lume, Vestager menţine o presiune ridicată asupra giganţilor din big tech până în ultima clipă de mandat, adică până în luna octombrie.

    Nu e prima investigaţie asupra Amazon

    Deşi este prima dată când Uniunea Europeană ia la ţintă în mod direct modelul de retail online al businessului Amazon, este a treia oară când compania lui Jeff Bezos este sub scrutinul Comisiei Europene, după două anchete cu privire la taxe, respectiv cărţi electronice.

    Lansarea unei investigaţii oficiale înseamnă că CE poate începe să adune dovezi împotriva companiei, un proces care poate duce la o serie de acuzaţii sau obieţii şi care ar putea culimna cu o amendă sau ar putea chiar shimba anumite părţi operaţionale din businessul Amazon.

    Deşi Google a primit câte o amendă în fiecare an din ultimii trei ani, ajungând la penalităţi de 8,2 miliarde euro, Alphabet încă se află sub scrutinul autorităţilor pentru anumite părţi operaţionale. În acelaşi timp, Apple se confruntă cu plângerile formulate de Spotify Technology, în timp ce Facebook este luată la întrebări cu privire la gestionarea datelor personale.

     

  • Cine este omul pe care Putin îl urăşte cel mai mult

    Preşedintele rus Vladimir Putin îşi doreşte cu ardoare să îl închidă pe Bill Browder, potrivit unui articol publicat de Bloomberg.

    El este managerul de fond care s-a instalat în Rusia în perioada în care ţara trecea prin procesul privatizării; ulterior a devenit un critic al oligarhilor acesteia, atitudine care a determinat alungarea sa din Rusia. Câţiva oficiali ruşi au preluat compania lui şi au folosit-o, într-o metodă clasic rusească, pentru a cere o restituire de taxe de 230 de milioane de dolari. Au obţinut aceşti bani în 24 de ore.

    Chiar dacă Browder şi-a convns majoritatea angajaţilor să se mute în Londra alături de el; un consilier extern pe nume Sergei Magnitsky a refuzat să plece şi a investigat frauda, după care a fost aruncat în închisoare, unde sănătatea lui s-a deteriorat. El a murit la opt luni dupa ce a fost închis, la 37 de ani, aparent ucis de cei care l-au capturat.

    Browder şi-a propus să răzbune moartea lui Magnitsky şi a început o campanie globală pentru a avea aprobarea ţărilor din toată lumea a ceea ce a numit el Actul lui Magnitsky, un document de lege în care respinge vizele şi îngheaţă activele celor care abuzează de drepturile omului, începând cu oficialii care au cauzat moartea lui Magnitsky.

    Aceasta a devenit lege în Statele Unite în 2012. De atunci, alte şase ţări au adoptat actul. Între timp, Browder a scris o carte de memorii în 2015, Red Notice (Notificarea Roşie) şi a muncit neobosit pentru a-i identifica pe cei care abuzează de legi din Rusia.

    Actul Magnitsky a dat dureri de cap preşedintelui Putin şi elitei ruseşti fiindcă a lovit în buzunarele lui Putin şi ale apropiaţilor săi.
    Potrivit Bloomberg, ruşii bogaţi îşi ţin mare parte din avere în afara ţării; majoritatea dintre ei au, de asemenea, proprietăţi în oraşe precum Londra, Miami şi New York. Actul lui Magnitsky preîntâmpină elitele să îşi acceseze banii şi să îşi viziteze oraşele din ţările în care legea a fost adoptată.

    Potrivit Bloomberg, Putin vrea acum răzbunarea. În urmă cu câteva săptămâni, în cadrul unui summit care a avut loc la Helsinki, preşedintele rus a declarat că este dispus să perrmită consilierului special Robert Mueller să îi chestioneze pe hackerii ruşi pe care el îi doreşte investigaţi, dacă Rusiei i s-ar permite să interogheze ”anumiţi oficiali din Statele Unite suspectaţi că interferează cu problemele ruseşti”, potrivit Washington Post.

    Cine sunt aceşti oficiali urşi? Cu excepţia fostului ambasador Michael McFaul, toţi au fost asociaţi cu trecerea Actului lui Magnitsky, începând cu Browder, pe care Putin l-a acuzat în timpul unei conferinţe de presă că a evitat să plătească taxe de 1,5 miliarde de dolari şi că a contribuit la campania lui Hillary Clinton cu 400 de milioane de dolari.

    Într-adevăr, procurorii ruşi l-au judecat pe Browder de două ori, in absentia, condamnându-l la 9 ani de închisoare de fiecare dată.
    Potrivit Bloomberg, Browder primeşte constant ameninţări din parte ruşilor – i s-a spus că trebuie să se uite mereu peste umăr. A angajat oameni care să îl păzească în permanenţă şi este foarte atent în ceea ce priveşte oraşele în care călătoreşte – a decis, de pildă, să renunţe la o călătorie în Italia pentru că actualul prim ministru, Giuseppe Conte, este ”pro-Putin”.

    Întrebat de jurnalişti dacă era îngrijorat că Putin ar vrea să îl omoare, nu a respins această idee. Crede însă că este protejat de vizibilitatea sa – ”Dacă mă omoară, toată lumea va şti cine a făcut acest lucru”, a spus el. În pofida ameninţărilor, principalul obiectiv al lui Browder este ca actul să fie adoptat ”în fiecare ţară civilizată diin lume”.

    În mod paradoxal, bunicul lui Browder, Earl Browder, a fost şeful Partidului Comunist din Statele Unite în anii ’30 şi ’40.
     

  • Probleme pentru Revolut: Start-up-ul fintech britanic care a intrat şi pe piaţa locală este investigat pentru fraudă. Update. Reacţia vehementă a Revolut: Nu este fraudă

    Poliţia Metropolitană confirmă faptul că a început o anchetă împotriva fintech-ului, ca urmare a unei plângeri care a fost depusă la începutul lunii februarie. De altfel, Biroul Naţional de Informaţii privind Frauda, care este o filială a poliţiei din Londra, a început de asemenea o investigaţie împotriva companiei.
     
    Start-up-ul fintech este cunoscut pentru serviciile sale bancare de consum, dar investigaţia poliţiei britanice vizează „Revolut for Business”, serviciu care oferă conturi cu schimb valutar gratuit şi transferuri internaţionale pentru întreprinderile mici şi mijlocii.
     
    Update. Reacţia vehementă a Revolut: Nu este fraudă

    Revolut a transmis, prin intermediul echipei din România, un punct de vedere oficial în urma articolului din Financial Times, prin care susţine „vehement” că start-up-ul nu este vizat de o investigaţie de fraudă şi că problema reclamată privind transferul de fonduri a fost generată de o eroare a celui care a iniţiat plata.

    “Vrem să precizăm în mod clar că acesta nu este un caz de fraudă. Nu există nicio investigaţie de fraudă în cadrul Revolut. Unul dintre clienţii noştri a înregistrat o plângere în urma unui transfer de fonduri care nu a ajuns în contului acestuia din cauza faptului că datele contului au fost introduse greşit la efectuarea plăţii. Echipa noastră a interacţionat proactiv atât cu utilizatorul, cât şi cu partenerii noştri pentru procesarea plăţilor, pentru a rezolva acest caz şi pentru a identifica unde sunt localizate fondurile. Întelegem că utilizatorul a continuat prin a depune o plângere la Poliţie (care nu este legată de fraudă), însă aceasta a fost transmisă prin portalul de acţiuni împotriva fraudei – această organizaţie nu are competenţe de investigare similare cu ale poliţiei.

    Mai vrem să precizăm vehement şi faptul că nu există nicio investigaţie de fraudă în curs de desfăşurare şi nu am fost notificaţi de către organele competente de existenţa nici unei alte investigaţii”, conform punctului de vedere transmis către media locală de către Carmen Popa-Nemoiu, marketing manager pentru România al Revolut.

  • Consiliul Concurenţei va face publică investigaţia despre ROBOR din 2008

    „Am fost întrebaţi de investigaţia noastră (privind o înţelegere între bănci la stabilirea ROBOR, în octombrie 2008 – n.red.). Unii dintre cei care au fost implicaţi în cazul respectiv se uită la dosarul acela, îl pregătim să îl facem public. Pe elementele acelea le avem la dispoziţie, pe acelea le-am discutat”, a declarat, marţi, Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, într-o conferinţă de presă.

    În legătură cu această anchetă, oficialul Autorităţii de Concurenţă şi Guvernatorul Băncii Naţionale a Romîniei (BNR), Mugur Isărescu, au fost chemaţi la audieri de Comisiile reunite economică şi buget – finanţe, la data de 29 ianuarie. Cei doi nu s-au prezentat. Primul a invocat un viciu de procedură – invitaţia era semnată de senatorul ALDE Daniel Zamfir, preşedintele Comisiei economice, atât în numele său, cât şi în numele preşedintelui de la cea de-a doua comisie. Al doilea a susţinut că trebuie să pregătească documentul şi că programul nu îi permite.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine este omul pe care Vladimir Putin îl URĂŞTE CEL MAI MULT si de ce vrea preşedintele Rusiei să se RĂZBUNE pe el

    Preşedintele rus Vladimir Putin îşi doreşte cu ardoare să îl închidă pe Bill Browder, potrivit unui articol publicat de Bloomberg.

    El este managerul de fond care s-a instalat în Rusia în perioada în care ţara trecea prin procesul privatizării; ulterior a devenit un critic al oligarhilor acesteia, atitudine care a determinat alungarea sa din Rusia. Câţiva oficiali ruşi au preluat compania lui şi au folosit-o, într-o metodă clasic rusească, pentru a cere o restituire de taxe de 230 de milioane de dolari. Au obţinut aceşti bani în 24 de ore.

    Chiar dacă Browder şi-a convns majoritatea angajaţilor să se mute în Londra alături de el; un consilier extern pe nume Sergei Magnitsky a refuzat să plece şi a investigat frauda, după care a fost aruncat în închisoare, unde sănătatea lui s-a deteriorat. El a murit la opt luni dupa ce a fost închis, la 37 de ani, aparent ucis de cei care l-au capturat.

    Browder şi-a propus să răzbune moartea lui Magnitsky şi a început o campanie globală pentru a avea aprobarea ţărilor din toată lumea a ceea ce a numit el Actul lui Magnitsky, un document de lege în care respinge vizele şi îngheaţă activele celor care abuzează de drepturile omului, începând cu oficialii care au cauzat moartea lui Magnitsky.

    Aceasta a devenit lege în Statele Unite în 2012. De atunci, alte şase ţări au adoptat actul. Între timp, Browder a scris o carte de memorii în 2015, Red Notice (Notificarea Roşie) şi a muncit neobosit pentru a-i identifica pe cei care abuzează de legi din Rusia.

    Actul Magnitsky a dat dureri de cap preşedintelui Putin şi elitei ruseşti fiindcă a lovit în buzunarele lui Putin şi ale apropiaţilor săi.
    Potrivit Bloomberg, ruşii bogaţi îşi ţin mare parte din avere în afara ţării; majoritatea dintre ei au, de asemenea, proprietăţi în oraşe precum Londra, Miami şi New York. Actul lui Magnitsky preîntâmpină elitele să îşi acceseze banii şi să îşi viziteze oraşele din ţările în care legea a fost adoptată.

    Potrivit Bloomberg, Putin vrea acum răzbunarea. În urmă cu câteva săptămâni, în cadrul unui summit care a avut loc la Helsinki, preşedintele rus a declarat că este dispus să perrmită consilierului special Robert Mueller să îi chestioneze pe hackerii ruşi pe care el îi doreşte investigaţi, dacă Rusiei i s-ar permite să interogheze ”anumiţi oficiali din Statele Unite suspectaţi că interferează cu problemele ruseşti”, potrivit Washington Post.

    Cine sunt aceşti oficiali urşi? Cu excepţia fostului ambasador Michael McFaul, toţi au fost asociaţi cu trecerea Actului lui Magnitsky, începând cu Browder, pe care Putin l-a acuzat în timpul unei conferinţe de presă că a evitat să plătească taxe de 1,5 miliarde de dolari şi că a contribuit la campania lui Hillary Clinton cu 400 de milioane de dolari.

    Într-adevăr, procurorii ruşi l-au judecat pe Browder de două ori, in absentia, condamnându-l la 9 ani de închisoare de fiecare dată.
    Potrivit Bloomberg, Browder primeşte constant ameninţări din parte ruşilor – i s-a spus că trebuie să se uite mereu peste umăr. A angajat oameni care să îl păzească în permanenţă şi este foarte atent în ceea ce priveşte oraşele în care călătoreşte – a decis, de pildă, să renunţe la o călătorie în Italia pentru că actualul prim ministru, Giuseppe Conte, este ”pro-Putin”.

    Întrebat de jurnalişti dacă era îngrijorat că Putin ar vrea să îl omoare, nu a respins această idee. Crede însă că este protejat de vizibilitatea sa – ”Dacă mă omoară, toată lumea va şti cine a făcut acest lucru”, a spus el. În pofida ameninţărilor, principalul obiectiv al lui Browder este ca actul să fie adoptat ”în fiecare ţară civilizată diin lume”.

    În mod paradoxal, bunicul lui Browder, Earl Browder, a fost şeful Partidului Comunist din Statele Unite în anii ’30 şi ’40.
     

  • Concurenţa investighează un posibil abuz de poziţie dominantă al Hidroelectrica pe piaţa de energie

    „Consiliul Concurenţei are suspiciunea că Hidroelectrica SA, prin comportamentul său de ofertare, a limitat cantitatea de energie comercializată pe unele segmente de piaţă – în principal pe Piaţa pentru Ziua Următoare (PZU) – în scopul realizării unor oferte cu preţuri mai ridicate pe Piaţa de Echilibrare (PE)”, anunţă autoritatea de Concurenţă în comunicat.

    „Piaţa de echilibrare satisface în principal nevoia participanţilor la piaţă de a-şi ajusta cantitatea de energie contractată în funcţie de cerere şi are o puternică componentă tehnică. Pe piaţa de echilibrare Operatorul de Transport şi Sistem cumpără şi/sau vinde energie electrică de la/către participanţii la piaţă deţinători de unităţi şi/sau consumuri dispecerizabile. De asemenea, preţul pe piaţa de echilibrare este în general mai mare faţă de preţul de închidere al pieţei înregistrat pe PZU”, adaugă Consiuliul Concurenţei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bitdefender avertizează asupra unor atacuri informatice avansate asupra băncilor din Europa de Est şi Rusia

    „Atacurile investigate s-au desfăşurat prin campanii de phishing trimise către bănci din Europa de Est şi Rusia, în general în prima parte a săptămânilor, în intervalul luni-miercuri”, spune Liviu Arsene, specialist în securitate informatică la Bitdefender.

    Din martie 2018, campania de phishing încerca să păcălească angajaţii băncilor să dea click pe linkuri infectate sau să descarce fişiere din mailuri trimise aparent de către cineva din organizaţia unde lucrau. După ce atacatorii ajungeau pe calculatorul vizat, ei căutau să obţină privilegii de administrator pentru a se putea infiltra prin reţeaua companiei. Criminalii informatici operau cu precizie chirurgicală, de aceea infectau doar un număr mic de dispozitive, astfel încât să rămână nedectaţi cât mai mult timp posibil. Victimele ideale erau angajaţii cu privilegii înalte şi drepturi de acces extinse în infrastructura informatică a companiei.

    Pentru a evita depistarea, gruparea criminală folosea adeseori tehnici de atac fără fişier, precum scripturile PowerShell sau Cobalt Strike, dar şi aplicaţii legitime folosite frecvent pentru conectarea şi administrarea de la distanţă a terminalului victimei. În acest caz, atacatorii operau în afara orelor de lucru şi plănuiau să obţină banii la sfârşit de săptămână.

    Recentul avertisment al FBI, generat de atacul asupra băncii indiene Cosmos, conform căruia un val de atacuri cibernetice ar putea ţinti instituţii financiar-bancare, se coroborează cu descoperirile recente ale Bitdefender, care ridică nivelul de alertă pentru băncile din Europa de Est şi Rusia.

      Modul de lucru preferat din faza finală a acestor atacuri implica instruirea de la distanţă a bancomatelor să elibereze numerar la un moment predefinit, iar membri ai grupului infracţional colectau imediat sumele de bani şi să le transfere în conturi proprii. O altă metodă era să modifice bazele de date cu informaţii despre conturi cât timp aceştia retrăgeau bani.