Tag: inginerie

  • Îndemn către tineri: Mergeţi spre ramuri ale ingineriei precum petrol şi gaze, robotică, electronică, sunt cele mai ofertante

    Un inginer la început de drum are un salariu brut de circa 1.000 de euro După cinci ani poate ajunge la un salariu brut de 2.000-3.000 de euro pe lună.

    Ciprian Păltineanu, CEO al companiei Inspet Ploieşti, specializată în construcţia şi întreţinerea echipamentelor de petrol şi gaz, spune că una dintre cele mai mari provocări din industrie este găsirea şi reţinerea angajaţilor tineri.

    „Această criză a forţei de muncă  este diferenţiată pe judeţe. În unele este o criză mare de forţă de muncă, în timp ce în altele este criză de locuri de muncă. Noi avem mulţi oameni din Prahova, dar şi din Oltenia sau Moldova, pe care îi aducem pentru că am observat că aduc rezultate bune“, a spus Ciprian Păltineanu, CEO al Inspet, la ZF Live. Studenţii facultăţilor de inginerie şi absolvenţii acestora, mai adaugă Ciprian Păltineanu, e bine să se orienteze către ramuri ale ingineriei precum petrol şi gaze, robotică, electronică sau mecanică, acestea fiind cele mai ofertante.

    Ziarul Financiar a publicat recent o analiză legată de piaţa salariilor pentru ingineri. Cele mai mari salarii sunt în IT, metalurgie, chimie, auto, energie, în schimb cele mai mici salarii pentru ingineri sunt în industria alimentară sau industria textilă.

  • Inginerie pe ritmuri rock. Povestea tânărului care vrea să rămână în România pentru a schimba lucrurile în bine

    În contextul transformării digitale accelerate din perioada pandemiei, rolul companiilor din industria tehnologiei este unul major. Cum se vede munca UNUI PROGRAM MANAGER din culise?

    Marius Duţă are la activ o experienţă de peste un deceniu şi jumătate în domeniul IT şi telecom, iar din 2015 face parte din echipa Adobe, rolul actual fiind de engineering program manager. El spune că, deşi „probabil sună ca o platitudine”, tehnologia i-a deschis noi orizonturi pentru a învăţa lucruri noi. În activitatea de zi cu zi, Marius Duţă foloseşte foarte multe tehnologii multicloud, dar dacă ar fi să aleagă un «tool special», ar alege suita de aplicaţii din Adobe Document Cloud, datorită impactului pe care l-a avut în perioada pandemiei, într-o Românie puţin digitalizată. „Mă gândesc în special la Fill & Sign, pentru completarea declaraţiilor din perioada restricţiilor de circulaţie, şi la Adobe Scan, pentru tot ce ţine de şcoala online.”

    În cadrul echipei actuale se ocupă de câteva iniţiative şi programe strategice pentru Adobe Experience Manager (AEM), soluţie de content management. Potrivit lui, programul la care lucrează ajută clienţii din toată lumea să creeze conţinut personalizat şi să administreze experienţele digitale ale utilizatorilor în mod consecvent, folosind aceeaşi identitate de brand în mai multe geografii. În opinia sa, aceasta reprezintă cel mai important produs din portofoliul companiei. „Cred că foarte puţină lume realizează că în momentul în care accesează paginile sau interacţionează cu aplicaţiile majorităţii companiilor de success din top Fortune 500, accesează conţinutul creat folosind soluţia AEM.”

    În plus, adaugă el, AEM este şi cel mai interesant şi plin de provocări proiect la care a lucrat de-a lungul timpului în cadrul Adobe, mai ales prin prisma faptului că permite livrarea de noi capabilităţi unui număr crescut de clienţi. „Optimizarea unor procese existente, integrarea inteligenţei artificiale şi machine learningului vor ajuta la reducerea riscului asociat şi creşterea vitezei de livrare.” Faptul că are o contribuţie la un proiect cu expunere internaţională, utilizat de clienţi din întreaga lume crede că „deschide multe perspective şi ne dă oportunitatea să folosim/învăţăm tehnologii noi”.

    La începutul carierei, Marius Duţă s-a ocupat de zona operaţională, unde a avut parte de multe provocări legate de incidente critice sau globale cu impact pentru mii de utilizatori. „Din fericire, am ocazia să interacţionez cu oameni deosebiţi, puşi în situaţii limită, de la care am avut multe lucruri de învăţat.” El spune că managerul său actual îi este mentor informal şi îl ajută să rămână concentrat pe lucrurile cu adevărat importante, care contează şi vor avea un impact major.


    Marius Duţă, engineering program manager, Adobe: „Exploraţi cât mai multe oportunităţi şi nu vă fie teamă să încercaţi cât mai multe lucruri noi pentru a strânge cât mai multă experienţă.”


    El este implicat de aproape cinci ani şi în majoritatea programelor de CSR (corporate social responsibility – n. red.) ale companiei şi conduce echipa de voluntari a centrului din Bucureşti. „Împreună cu colegii mei promovăm cauze legate de educaţie, sănătate, familie, protecţia copilului, îngrijirea vârstnicilor şi mediu. Evenimentele de voluntariat cu prezenţă fizică au avut de suferit din cauza regulilor de distanţare socială, însă împreună cu organizaţiile nonprofit am trecut în online cu programe de mentorat şi orientare în cariera. Prin campanii de strângere de fonduri şi donaţii am sprijinit lupta personalului medical cu pandemia de coronavirus, şi vom continua să o facem în viitor.” Una dintre cele mai importante realizări din parcursul profesional, cu care se mândreşte, este obţinerea premiului pentru Proiectul CSR al anului din România, primit la Gala ANIS din 2020, şi locul I în EMEA pentru implicarea angajaţilor Adobe din Bucureşti în activităţi de voluntariat. „Premiul a venit ca o recunoaştere a eforturilor echipei de voluntari pe care o conduc de mai mulţi ani şi a schimbărilor în bine pe care am reuşit să le facem în comunitatea locală.”

    În pandemie, Marius Duţă consideră că organizaţia din care face parte s-a preocupat destul de mult de situaţia angajaţilor şi a gestionat bine modul de lucru hibrid (de acasă sau de la birou).

    El este de părere că, pentru a-şi dezvolta o carieră de succes, un elev sau student român trebuie să arate iniţiativă, să încerce lucrurile dificile şi să persevereze, chiar dacă nu va reuşi din prima încercare.


    Marius Duţă, 40, engineering program manager, Adobe

     -Œ  Are o experienţă de 17 ani în domeniul IT şi telecom;

     -Œ  S-a alăturat echipei Adobe în 2015;

     Ž-Œ  A urmat Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei din cadrul Universităţii Politehnica din      Bucureşti;

     -Œ  E pasionat de tehnologie şi muzică rock.


    În viziunea sa, cel mai important lucru la un job este o cultură organizaţională bună, în care toţi colegii îşi pot exprima deschis punctele de vedere, iar calitatea care nu ar trebui să îi lipsească unui coleg alături de care lucrează este curajul de a încerca moduri creative noi prin care să adreseze o problemă.

    Sfatul său pentru tinerii aflaţi la începutul carierei este: „Exploraţi cât mai multe oportunităţi şi nu vă fie teamă să încercaţi cât mai multe lucruri noi pentru a strânge cât mai multă experienţă.”

    Peste zece ani şi-ar dori să fie în România, pentru a schimba cât mai multe lucruri în bine, şi tot în Adobe, „pentru că e o companie foarte dinamică, diversă şi care încurajează mobilitatea internă”.


  • Proiecte de inginerie GIGANT care vor schimba faţa Europei. Vor lega nordul de sudul continentului

    Acum au revenit în atenţie nodurile de pe rutele nord-sud. Dintre cele nouă „coridoare principale de legătură” stabilite să primescă investiţii europene, şase sunt mai mult verticale decât orizontale. Piesa principală a acestei strategii este „coridorul scandinavo-mediteraneean”, care pe hârtie pleacă din Suedia şi Finlanda, trece prin  Danemarca, Germania, Austria şi ajunge în Italia şi Malta, scrie The Economist. 

    Acest program, finanţat în comun de UE şi de statele membre, include  electrificarea liniilor ferate, modernizarea porturilor şi cele mai mari două proiecte de inginerie de pe continent.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Proiecte de inginerie GIGANT care vor schimba faţa Europei. Vor lega nordul de sudul continentului

    Acum au revenit în atenţie nodurile de pe rutele nord-sud. Dintre cele nouă „coridoare principale de legătură” stabilite să primescă investiţii europene, şase sunt mai mult verticale decât orizontale. Piesa principală a acestei strategii este „coridorul scandinavo-mediteraneean”, care pe hârtie pleacă din Suedia şi Finlanda, trece prin  Danemarca, Germania, Austria şi ajunge în Italia şi Malta, scrie The Economist. 

    Acest program, finanţat în comun de UE şi de statele membre, include  electrificarea liniilor ferate, modernizarea porturilor şi cele mai mari două proiecte de inginerie de pe continent.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Propulsia primului etaj al rachetei Antares era asigurată de motoare ruseşti datând din anii ’60

    “Acest motor, denumit AJ-26, iniţial cunoscut ca fiind NK-33, a fost construit pentru lansarea rachetei ruseşti N1 pentru misiuni cu echipaj uman pe Lună”, a anunţat compania cu sediul a Sacramento (California, vest) pe site-ul său de Internet.

    Sistemul cu două motoare AJ-26 oferă lansatorului Antares “performanţe îmbunătăţite la costuri mai mici în comparaţie cu alte motoare pentru rachetă de aceeaşi capacitate”, a dezvăluit firma, care în anii ’90 a cumpărat licenţa de fabricaţie a acestor motoare în Statele Unite.

    Motorul a fost, la origine, construit de compania rusă JSC Kuzneţov, în apropiere de Moscova.

    Aerojet Rocketdyne susţine că, din 1993, a modernizat complet motorul şi mecanismul său.

    Potrivit Orbital Sciences, o societate sub contract cu NASA care trebuia să lanseze racheta Antares ce transporta o capsulă pentru alimentarea Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS), fosta Uniune Sovietică a cheltuit la acea vreme echivalentul a 1,3 miliarde de dolari într-o perioadă de zece ani pentru a dezvolta acest motor. În total, peste 200 de motoare au fost construite, însă acestea nu au fost folosite niciodată.

    “Sovieticii aveau o problemă cu acest motor în anii ’60 şi au oprit în cele din urmă fabricarea sa”, a explicat pentru AFP Marco Caceres, un expert în sectorul spaţial pentru Teal Group.

    NASA a testat AJ-26, care arde kerosen şi oxigen, la centrul său de la Stennis, în Mississippi (sud), unde, în mai, unul dintre aceste motoare a explodat în cursul unui test static la sol.

    Agenţia spaţială a refuzat, în acest stadiu, să stabilească o legătură între acest accident şi explozia rachetei Antares marţi seara, la câteva secunde după lansare, la baza spaţială Wallops din Virginia (est).

    Primele patru zboruri ale Antares s-au desfăşurat fără probleme.

    Orbital Sciences şi NASA au început să ancheteze asupra cauzei producerii incidentului.

    Inginerii Orbital au spus că nu s-a observat nicio problemă în timpul numărătorii inverse. Orbital a precizat, de asemenea, că este vorba de prima lansare a Antares 130, o versiune mai puternică a lansatorului decât modelele 110 şi 120 utilizate până acum.

    Pe lângă motoarele de provenienţă rusească, Orbital Sciences a solicitat societăţii ucrainene Iusjnoe fabricarea rezervoarelor şi structurii primului etaj al rachetei Antares.

    Accidentul de marţi seara va determina NASA să examineze în detaliu lansatorul Antares şi, în special, utilizarea motorului de provenienţă rusească, apreciază John Logsdon, fostul director al “Space Policy Institute” de la Washington.

    Orbital anunţase deja că vrea să înlocuiască acest motor, iar “acest eşec va accelera, foarte probabil, procesul”, a afirmat John Logsdon pentru AFP.

  • Elevul Ionuţ Budişteanu a câştigat marele premiu la concursul de cercetare Intel ISEF din SUA

    Budişteanu şi-a adjudecat locul I în concurs pentru crearea unui model viabil de maşină low-cost fără şofer. Românul s-a clasat pe locul I şi la categoria sa de participare, Inginerie (I-SWEEEP).

    Elevul în clasa a XII-a a spus că subiectul cercetării sale este legat de o problemă globală importantă. În 2004, accidentele rutiere au cauzat 2,5 milioane de decese în întreaga lume, pentru 87 la sută dintre coliziuni fiind responsabile erori de conducere. Modelul creat de Budişteanu, folosind inteligenţa artificială, poate detecta neregularităţile drumului şi poziţia maşinii în timp real şi nu ar costa decât 4.000 de dolari, dacă ar fi pe piaţă.

    Budişteanu, care nu se află la prima participare în acest concurs prestigios, a primit premiul cel mare Gordon E. Moore în valoare de 75.000 de dolari, numit astfel în memoria cofondatorului Intel.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

     

  • Veniţi, veniţi cu pluta!

    Că pluta nu mai e deloc materialul umil de altădată o demonstrează creaţii recente, cum ar fi Serpentine Gallery Pavilion din Hyde Park de la Londra, realizat anul trecut de către o echipă formată din firma de arhitectură Herzog & Meuron şi artistul chinez Ai Weiwei, care l-a conceput ca pe un adevărat peisaj din plută, scrie Wall Street Journal. La rândul său, oraşul Guimaraes din Portugalia, una dintre capitalele culturale Europene în 2012, a prezentat o casă construită în totalitate din plută de către sculptoriţa Gabriela Gomes.

    Obţinut din scoarţa stejarului de plută, acest material a ajuns să-şi găsească noi utilizări, după ce în domeniul pe care îl domina – îmbutelierea – a apărut concurenţa, cu alte cuvinte capacele care se înşurubează pe sticle, capacele de plastic sau recipientele din aluminiu. Aşa se face că a început, în schimb, să atragă atenţia ca material ecologic, a cărui extracţie şi prelucrare nu produce deşeuri poluante. La imaginea de material “verde” contribuie şi campaniile de reciclare a dopurilor de plută lansate de unele companii aeriene, comercianţi sau cazinouri din Las Vegas.

    Pe lângă calitatea sa ecologică, pluta are şi alte proprietăţi care utilizarea sa în alte domenii. Calităţile sale izolatoare i-au adus întrebuinţări diverse la construcţia acoperişurilor, a planşelor de surf sau a chiar a unor chiuvete de baie realizate complet din plută. Până şi constructorul brazilian de avioane Embraer sau producătorul auto Mercedes-Benz au ajuns să ia în calcul pluta pentru produsele lor, iar NASA o foloseşte pentru izolarea termică a vârfului capsulelor sale.

  • Cum au ajuns inginerii romani sa proiecteze viitorul Logan, masina echipata “cu exact ce are nevoie clientul”

    Inainte de a preda complet operatiunile centrului de inginerie
    Renault Technologie Roumanie (RTR) catre Sorin Buse, Philippe
    Prevel, care acum ocupa functia de director al programului Logan la
    nivel global, vorbeste despre rezultatele celor patru ani in care
    s-a construit de la zero centrul RTR: inginerii romani lucreaza
    deja la viitorul Logan, ce va fi lansat pe piata peste doi sau trei
    ani. Iar daca prima generatie a fost conceputa integral de
    inginerii francezi, cea de-a doua reprezinta conceptul inginerilor
    romani.

    Proiectarea noului Logan va fi astfel etapa urmatoare a centrului
    de inginerie din Romania, care este insa responsabil si de
    desenarea a 50% din proiectul Duster, primul SUV romanesc.

    Detalii pe www.zf.ro.

  • Top BM: Unde au crescut cel mai mult salariile

    Atat timp cat au profit, desi se plang ca o duc greu, de ce nu
    ar creste si salariile?”, se intreaba Sorin Roibu, managing
    director al companiei de consultanta in resurse umane Arthut Hunt,
    facand referire la maririle de leafa primite de angajatii bancilor
    in 2009 si in 2010. De altfel, acestia au avut intotdeauna un
    statut invidiat de angajatii din alte sectoare, pachetele lor
    salariale fiind compuse nu doar dintr-o parte fixa destul de
    consistenta, dar si din beneficii suplimentare, precum diferite
    tipuri de asigurari, tichete de masa, telefon sau masina de
    serviciu.


    Adela Jansen, directorul executiv de resurse umane al BRD Groupe
    Société Générale, a doua banca din sistem, spune ca, desi a fost
    nevoita sa faca economii de costuri, pentru anul acesta a bugetat
    si majorari de salarii, acolo unde evaluarile individuale au
    justificat-o. “A trebuit sa fim foarte atenti din acest punct de
    vedere, iar fiecare crestere sa fie sustinuta de evolutia
    angajatilor respectivi”, sustine Jansen.

    Nu trebuie omis nici ca daca au platit salarii mai mari, in
    multe banci acest lucru a fost posibil si pentru ca au ramas mai
    putini oameni, in urma reducerilor de personal. Cu alte cuvinte, o
    masura a compensat-o pe cealalta.


    Fara emotii au trecut ultimii doi ani si pentru angajatii din
    industria IT. Practic, companiile de pe aceasta piata nu doar ca au
    continuat majorarile anuale de salarii, dar au si angajat
    specialisti noi. Daca in alte domenii, directorii de resurse umane
    au ajuns sa sisteze interviurile de angajare, in IT lucrurile stau
    tocmai invers – companiile ar angaja fara rezerve, insa nu au
    suficienti candidati, studentii sau absolventii de la Automatica
    fiind primii vizati.



    Vorbim de un domeniu putin afectat de criza si de venituri si
    profituri ridicate ale companiilor, drept pentru care programatorii
    IT au ajuns sa fie printre cei mai bine platiti specialisti din
    Romania. Spre exemplu, intr-o companie care creeaza jocuri pe
    calculator, salariul de inceput al unui designer de jocuri cu
    putina experienta de munca sau chiar si fara variaza in jurul sumei
    de 800 de euro. Pare enorm comparativ cu alte domenii, in care
    salariul de intrare pe un post care cere studii superioare nu trece
    de 350 de euro, in cele mai multe cazuri.