BusinessMagazin

Tag: ING Bank

  • Bob Bakker, ING Bank România: „Nu îţi poţi schimba identitatea, dar, lucrând împreună cu alte culturi, vei deveni mai maleabil, mai înţelegător şi deschis”

    Bob Bakker coordonează echipa de 15 persoane a departamentului de Finance Business Partnering, care urmăreşte situaţia financiară a ING România şi o foloseşte în consultările cu toţi stakeholderii grupului, atât cei interni, cât şi cei externi.
    Cele mai recente realizări ale acestui departament se leagă de creionarea direcţiei strategice şi financiare pe termen lung a ING Bank România şi noi abordări în analiza eficienţei operaţionale şi a mecanismelor de setare a preţurilor.
    Experienţa profesională a lui Bob Bakker este formată din opt ani la sediul central al companiei în Amsterdam şi aproape trei în România. Spune că două momente au fost definitorii pentru cariera sa de până acum: în 2009, în primul an după terminarea facultăţii, a participat din public la întâlnirea de final de an a boardului ING. În contextul crizei financiare, unul dintre membrii boardului a adresat „întrebarea de 1 miliard de dolari”. A doua zi, în birou, spre amuzamentul colegilor săi, a spus că el are răspunsul la întrebare şi, provocat de scepticismul colegilor, a lucrat noaptea până a doua zi ca să îşi argumenteze soluţia. „Chiar şi în ziua de azi, abordarea mea de atunci este implementată în ING. Experienţa mi-a dovedit o lecţie de care încă ţin cont: să nu subestimez o idee bună indiferent de cât ambiţioasă sau puţin probabilă pare.”   O altă experienţă cu un rol important în evoluţia sa profesională a fost că a avut norocul, de tânăr, să lucreze din biroul central din Amsterdam cu CFO-ul ING Bank, pe care îl descrie drept „un om vizionar şi înţelept”, ale cărui învăţături le aplică în mod conştiincios şi astăzi.


    În ceea ce priveşte perioada petrecută în România, spune că aceasta s-a dovedit a fi extrem de benefică, în special pentru că l-a ajutat să înveţe mai multe despre el şi despre ceea ce este important pentru el. Totodată, a descoperit aici idei preconcepute, aproape insesizabile, care îngrădesc percepţia, atunci când sunt legate de apartenenţa la o singură cultură. „În mod normal sunt destul de direct când îmi exprim o părere şi consecvent în ceea ce fac, ceea ce se potriveşte destul de bine în cultura olandeză, dar lucrând în cultura românească am înţeles că sunt situaţii în care alte opinii sau abordări contribuie la un rezultat mai eficient.”

    Profilul lui Bob Bakker a apărut în catalogul 100 TINERI MANAGERI DE TOP, ediţia 2019.

  • ING Bank: România va avea în 2019 o creştere de 3,5%. Inflaţia mare este în atenţia Comisiei Europene

    Pentru ţările din regiune creşterea ar urma să fie în T2/2019 de 3% în Bulgaria, 3% în Croaţia, 4,8% în Ungaria şi 5% în Polonia. Creşterea economică de 5% înregistrată de Ro­mânia în T1/2019 i-a luat prin surprindere pe economişti pentru că nimeni nu se aştepta la un astfel de avans. Constant, în ultimii ani, economiştii au avansat cu prudenţă cifre de creştere, dar economia s-a încăpăţânat să le dea calculele peste cap. Acum se întâmplă la fel. Nu există niciun centru de cercetare care să evalueze creşterea economică a României deasupra pragului de 4%. La fel s-a întâmplat însă şi acum doi ani şi anul trecut. Economia a crescut peste toate aşteptările – 7% acum doi ani şi 4% anul trecut.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro. 

  • ING Bank şi-a schimbat conducerea. Cine este noul CEO

    Ea ocupă în prezent funcţia de Head of Wholesale Banking şi Director General Adjunct. Din luna mai 2018, Mihaela Bîtu este şi membru al Consiliului Director al Asociaţiei Române a Băncilor. Numirea vine după un mandat de 7 ani al lui Michal Szczurek, care va prelua conducerea diviziei de Retail a grupului ING din regiunea Asia.

    ING Bank ocupă al şaselea loc în topul băncilor locale, cu o cotă de piaţă, cu puţin peste 10% şi o creştere organică în tot acest timp. Dinamica ultimilor ani a fost mai accentuată, dat fiind focusul pe tendinţele digitale şi crearea unei experienţe diferenţiatoare pentru clienţii săi. Numărul de clienţi individuali ING activi a ajuns la 1,32 milioane, cu un trend pozitiv prefigurat în continuare.

  • 100 cele mai puternice femei din business: Mihaela Bîtu, deputy CEO şi head of commercial banking { ING Bank }

    •   S-a alăturat echipei ING în urmă cu 16 ani, ocupând poziţia actuală de aproape nouă ani.
    •   Spune că integritatea, preocuparea pentru oameni, dorinţa de a promova progresul, temeinicia sunt principii după care se ghidează în egală măsură atât în viaţă, cât şi în carieră şi spune că dincolo de pregătirea academică şi profesională, respectarea valorilor morale şi calitatea umană au reprezentat fundamentul pe care a construit de-a lungul anilor.
    •   Consideră că principalele calităţi necesare pentru a reuşi în general în afaceri sunt ambiţia, curajul, tenacitatea, disciplina, dorinţa de îmbunătăţire continuă şi capacitatea de adaptare şi crede că atunci când acestea se combină cu abilitatea de a anticipa tendinţe sau cu determinarea de a îndeplini un vis sau un ideal, succesul este aproape garantat.
    •   În opinia sa oricine doreşte să înceapă acum o carieră în domeniul financiar-bancar trebuie să îşi definească mult mai bine decât în trecut motivaţia pentru o astfel de carieră şi trebuie să caute să înţeleagă bine direcţia sectorului bancar.

  • Când guvernul majorează salariul minim, este o măsură socialistă. Când o companie majorează salariul minim intern, este o măsură capitalistă

    Până acum, nicio bancă nu a anunţat care este salariul minim oferit. Salariul mediu în sistemul bancar se apropie de 4.000 de lei net. ING a obţinut în 2018 un profit net de 685 de milioane de lei, aproape 150 de milioane de euro, în creştere cu 39% faţă de 2017. Nu cred că ING a majorat salariul minim pentru că banca a avut acest profit, ci mai degrabă pentru a da vorbă în piaţă care este salariul de intrare, având în vedere că vrea să angajeze 200 de oameni în 2019, în plus faţă de cei 3.700 pe care îi are în prezent.

    Salariul minim pe economie este de 1.263 de lei net, deci ING plăteşte cu 75% mai mult.
    La începutul lui martie Kaufland, care este cel mai mare retailer din România, cu cel mai mare număr de angajaţi, 15.000, a anunţat că majorează salariul minim la 2.000 de lei net, adică 3.300 de lei brut.

    Retailerul Auchan majorase din decembrie salariul minim la 2.130 de lei net, de la 1.465 de lei net.În retail, fluctuaţia de personal este cuprinsă între 30% şi 40%.În acest moment, marile reţele de retail deţin 60% din piaţă, iar peste zece ani probabil că vor ajunge să controleze aproape 90% din piaţă, măturându-i pe retailerii independenţi şi magazinele alimentare mici. Este un trend care nu are cum să fie oprit.
    În aceste condiţii, marile reţele vor avea nevoie de mai mulţi oameni.

    Mega Image tocmai a anunţat că vrea să angajeze peste 1.100 de oameni în 2019, pentru a ţine pasul cu expansiunea pe care o are în plan.
    Pentru a atrage aceşti oameni către retail, în condiţiile în care în economie există un deficit de forţă de muncă în toate companiile, retailerii trebuie să majoreze salariile minime şi să anunţe acest lucru pentru a atrage atenţia. S-au dus vremurile în care salariul era confidenţial.
    Salariul minim va deveni o armă strategică pentru retaileri în lupta cu ceilalţi competitori.

    În acest moment, pe medie, reţeaua Lidl plăteşte cel mai bine, cu 3.000 de lei net.
    Când guvernul anunţă creşterea salariului minim, decizia este văzută ca o măsură socialistă şi toţi economiştii protestează susţinând că economia României nu poate face faţă creşterilor salariale de două cifre, că nu există suficientă ofertă internă pentru a acoperi cererea şi de aceea rezultă acest deficit comercial – care a fost în 2018 de 15 miliarde de euro – nesustenabil.
    Când companiile private majorează salariul minim, este o măsură capitalistă, economiştii justificând acest lucru prin faptul că au de unde, au suficientă productivitate pentru a acoperi aceste creşteri.

    Toate ţările Europei se confruntă cu un deficit de forţă de muncă, cu protestele tinerei generaţii, dar şi cu protestele angajaţilor, care văd că firmele la care lucrează raportează profituri tot mai mari (directorii executivi trebuie să-i mulţumească pe acţionari pentru că altfel sunt daţi afară), iar ei nu obţin nimic din acest lucru.

    Criza a dus la apariţia naţionalismului şi a unui curent care este împotriva marilor corporaţii şi a politicienilor. În Europa, politicienii şi cei de la guvernare au început să majoreze salariul minim pentru a mai linişti strada.Acum, este rândul companiilor să majoreze salariul minim intern pentru a-şi ţine angajaţii şi a atrage alţii noi.

    Companiile din România au nevoie de cel puţin 500.000 de oameni doar pentru proiectele actuale, iar pentru a atrage aceşti oameni, prima soluţie este majorarea salariului minim intern. Şi poate, mai mult, pentru a reduce fluctuaţia de personal şi plecările.

    Indiferent dacă România poate sau nu să susţină această creştere salarială de peste două cifre, companiile şi băncile care au planuri de extindere sunt nevoite să apeleze la măsuri capitaliste, de majorare a salariilor, pentru că altfel pierd business.
    Acum trei ani scriam că salariul minim net în România trebuie să fie de 2.000 de lei, atunci era 1.000 de lei.
    S-ar putea ca nici 2.000 de lei net să nu fie un nivel suficient pentru a ţine sau a atrage oameni.
    Creşterea salariului minim intern de către companii sau bănci este la început.

  • ING Bank ridică ştacheta şi majorează salariul minim brut din bancă de la sub 3.000 de lei la 3.750 de lei din aprilie 2019

    Un salariu brut de 3.750 de lei ar însemna un câştig net de aproape 2.200 de lei. În prezent salariul minim net în cadrul ING se situează în jurul valorii de 1.800 de lei.
     
    “Vrem să atragem cei mai buni oameni din piaţă, persoane care generează valoarea adaugată. Prin acestă majorare salarială dăm totoadată un semnal”, a spus Szczurek. ING Bank are circa 3.700 de angajati în România, iar circa 1.000 de oameni lucrează în zona de IT. Banca intenţionează să mai angajeze circa 200 de persoane în acest an.
     
    ING Bank a raportat profit net de 685 de milioane de lei pentru 2018, ceea ce înseamnă o creştere cu 39%, faţă de 2017.
     

  • Prima bancă din România care şi-a închis toate casieriile. Ce s-a întâmplat cu cei 231 de angajaţi din sucursale, câţi au plecat şi câţi au rămas în bancă

    În medie, în fie­care din cele 33 de agen­ţii pro­prii ING Bank lu­crau 7 an­ga­jaţi, po­tri­vit da­te­lor trans­mi­se de ban­că, ceea ce în­seam­nă că apro­xi­ma­tiv 92 de an­ga­jaţi din cei 231 şi-au păs­trat locurile de muncă.

    Pe de altă parte, aproape o trei­me din agajaţii ING din agenţiile terito­ria­le, circa 70 de oameni, potrivit calcu­le­lor ZF, şi-au găsit singuri alte joburi pe par­cursul programului de transfor­ma­re digitală, în timp ce pentru 30% banca va pune la dispoziţie un pro­gram de consiliere în carieră şi va acor­da un bu­get de training, aces­tea având sco­pul de a-i ajuta pe foştii an­ga­jaţi să se rein­te­gre­ze pe piaţa muncii.
     

  • Prima bancă fără casierii din România

    Elementul de  noutate:
    ING propune un nou ecosistem de operaţiuni în relaţia client – bancă, fără casierii.

    Descrierea  inovaţiei:
    În februarie 2018, ING România anunţa un nou model operaţional ce urma să fie implementat în 33 de sucursale proprii şi integrarea serviciilor bancare pe platformele sale digitale. Pe parcursul anului, ING a făcut tranziţia către un model digital de tip self-service şi va recrea fluxul operaţional. Astfel, în noiembrie anunţa închiderea casieriilor la nivel naţional şi seria de noi servicii disponibile pentru clienţi. Principalul canal de tranzacţionare al clienţilor ING cu banca este ING Home’Bank, cu aproape 80% dintre clienţii ING care au activat serviciul de internet banking, 80% dintre aceştia folosindu-l exclusiv de pe telefonul mobil. 99% dintre tranzacţiile de bază făcute de clienţii ING (plăţi sau transferuri din internet banking sau cardul online) erau făcute pe canale online.

    Noul model operaţional a presupus migrarea mai multor servicii în platformă sau simplificarea celor existente. Spre exemplu, opţiunea de „Plată către un prieten” disponibilă în Home’Bank a fost simplificată, iar clienţii pot transfera banii către un prieten folosindu-se doar de numărul de telefon, fără codul unic trimis prin SMS ca până acum. Mai mult, office-urile ING vor putea emite instantaneu carduri în euro, astfel încât clienţii pot depune sau retrage imediat euro de la ATM-ul dedicat. Între timp, unităţile teritoriale au rămas, având în continuare consultanţi pe produse mari. Self’Bank-urile şi-au deschis uşa şi către persoane care nu au carduri ING, aceştia având posibilitatea să depună numerar într-un cont ING folosind noi tipuri de ATM-uri, ce vor înlocui tradiţionalele casierii.

    Efectele inovaţiei:
    Prin trecerea la un model operaţional digitalizat, ING oferă servicii bancare ce nu se mai limitează la programul sucursalei sau la dispunerea geografică, devenind disponibile oriunde, oricând.

  • Michal Szczurek, director general / ING Bank România: “Cred că echilibrul reprezintă cea mai importantă calitate a unui lider, mai importantă chiar decât puterea de a motiva şi a convinge”

    Carte de vizită
    ¶ Conduce sucursala din România a grupului olandez ING din 2012
    ¶ A avut un rol important în crearea celui mai mare fond de pensii din Polonia, iar apoi a restructurat divizia Retail Banking din cadrul ING Bank Slaski (Polonia)
    ¶ Înainte de a prelua funcţia de conducere a ING Bank România a fost responsabil, vreme de trei ani, de divizia Retail Banking a TMB Thailanda
    ¶ ING Bank a anunţat  recent închiderea tuturor casieriilor fizice, banca mizând astfel pe strategia de dezvoltare pe zona digitală şi urmărind să-şi transforme sucursalele în unităţi de tipul self service
    ¶ ING Bank a înregistrat anul trecut active totale de
    33,5 miliarde de lei

  • Băncile, (prinse) între tradiţional şi digital

    Bankingul trebuie să meargă pe calea digitalizării pentru a putea să ţină pasul atât cu aşteptările clienţilor, cu schimbarea profilului consumatorului, cu schimbarea de generaţie, cât şi cu valul tehnologizării care acaparează tot mai multe companii şi industrii, unele concurând direct băncile pe anumite paliere.

    În ultimii ani, digitalizarea a câştigat teren într-un ritm mai alert în sectorul bancar mondial şi, ceva mai lent, şi pe plan intern. Băncile sunt puse în situaţia să acţioneze din ce în ce mai mult pe două fronturi, urmărind două modele de afaceri, respectiv modelul tradiţional – cu sucursale şi agenţii fizice – şi modelul axat pe digitalizare.

    Instituţiile de credit păstrează structura tradiţională a reţelei teritoriale, cu sucursale fizice şi agenţii, şi în acelaşi timp urmăresc să atragă şi să susţină şi clienţi care nu vor pune niciodată piciorul într-o agenţie, care nu-şi doresc să se apropie de sediul vreunei bănci şi care vor să facă toate operaţiunile bancare de pe propriul calculator sau smartphone. În aceste condiţii, băncile trebuie să construiască atât noi modele de business, cât şi infrastructura digitală care să le ajute să facă acest lucru, pentru a atrage şi clienţii digitali.

    Într-o lume tot mai digitală, era firesc ca şi bankingul să devină mai accesibil ca oricând. Inovaţia tehnologică schimbă modul în care serviciile bancare ajung la public, crescând rapiditatea, accesibilitatea, simplitatea, autonomia. Dar digitalizarea bankingului necesită şi investiţii consistente. Bankerii vorbesc de multe milioane de euro care iau calea aplicaţiilor online banking sau mobile banking, platformelor noi IT, produselor şi serviciilor open banking, resurse care sunt direcţionate către digitalizarea proceselor, a plăţilor sau în procesarea datelor.

    Există tot felul de aplicaţii pe telefoane şi pe tablete care permit realizarea unor operaţiuni bancare de la distanţă, fără să fie necesară deplasarea clienţilor la bancă.

    Unele bănci dau clienţilor credite online, există şi posibilitatea constituirii depozitelor online (exemple: TBI Bank şi Idea Bank au platforme digitale pentru a atrage depozite de la clienţi), sunt bănci care folosesc semnătura digitală (BCR, UniCredit, ING Bank), există serviciul de plată contactless cu telefonul mobil (BT Pay şi ING Pay), o bancă a renunţat la casieriile tradiţionale şi a decis înlocuirea lor cu ATM-uri speciale (ING Bank), sunt folosiţi roboţii pentru interacţiunea cu clienţii băncilor.

    Acestea sunt câteva dintre noile trenduri în digitalizarea bakingului local. Iar viitorul bankingului pare să se profileze tot mai mult în jurul unor platforme digitale (ex.: George – BCR; ING Home’Bank).

    Utilizarea tehnologiei, digitalizarea, a devenit în ultimii ani unul dintre obiectivele declarate ale bancherilor locali, care încearcă astfel să se apropie mai mult de clienţi.

    Cuvintele cheie pentru perioada următoare vor fi „digitalizare, inovare şi flexibilitate, astfel încât să putem oferi clienţilor noştri o experienţă de banking în concordanţă cu aşteptările”, susţine Sergiu Oprescu, CEO al Alpha Bank şi preşedinte  executiv al Consiliului Director al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB).

    El apreciază că decalajele în raport cu media statelor europene, precum gradul redus de bancarizare al României, de 58%, şi cel mai scăzut grad de intermediere financiară din UE, pot fi adresate inclusiv prin digitalizare. „Tehnologiile noi au puterea de a schimba paradigme şi comportamente în doar câteva luni. Devenim tot mai digitali, iar acest lucru este o provocare, dar şi o oportunitate”, mai spune Oprescu.

    Educaţia digitală este şi ea unul dintre pilonii pe care poate să fie creată prosperitate, în opinia lui Sergiu Manea, CEO al BCR. „Avem o infrastructură digitală solidă, avem o autostradă digitală bine făcută, iar statul trebuie să fie un jucător important în acest parcurs. Dacă s-ar întâmpla acest lucru, ar fi un pas uriaş şi întreaga industrie a serviciilor ar fi încurajată să se angajeze în această direcţie”, apreciază şeful BCR, cea mai mare bancă de pe piaţa locală după active.

    El susţine că BCR va continua să investească în integrarea noilor tehnologii, aşa cum sunt în prezent maşinile multifuncţionale, consilierea video 24/24, procesele robotizate, iar unităţile bancare vor fi din ce in ce mai digitalizate. „Până la finalul lui 2018, vom avea 125 de sucursale cashless BCR, iar până în 2020 vom investi 50 mil. euro în reţeaua teritorială de unităţi.”
    Pariul digital al BCR pentru următoarea perioadă se numeşte George, noua platformă bancară digitală dezvoltată de hubul fintech al Erste cu ajutorul unor tineri IT-işti români, care va schimba fundamental modul de a face banking, după cum spune CEO-ul BCR.

    „Rămânem o bancă de reţea, cu oameni pregătiţi şi tehnologie avansată. Vrem să fim o bancă mai bună, să continuăm investiţiile în digital, să inovăm şi să simplificăm, pentru a oferi celor pe 2,5 milioane de clienţi o experienţă cât mai bună. Avem aproape de lansare proiecte importante în zona digitalizării experienţei clienţilor. Susţinerea economiei româneşti prin acces la finanţare pentru companii şi digitalizarea rămân priorităţile noastre”, susţine şi Horia Ciorcilă, preşedintele Consiliului de Administraţie al Băncii Transilvania.

    Banca Transilvania şi Garmin au lansat recent opţiunea de plăţi contactless prin smartwatch: posibilitatea de a face shopping cu smartwatch-ul Garmin care are opţiunea Pay, prin conectarea cardurilor Visa BT cu acesta.

    BRD-SocGen vede în continuare potenţial de creştere atât pe piaţa de retail, unde va intensifica procesul de transformare digitală, cât şi pe piaţa corporate şi IMM. Un alt aspect important pe care îl are în vedere banca românească cu capital francez este îmbunătăţirea instrumentelor de electronic banking pentru clienţii corporate, astfel încât să îi ajute să-şi simplifice procesele, după cum spune François Bloch, CEO al BRD-SocGen.

    La rândul lui, Steven van Groningen, CEO al Raiffeisen Bank, recunoaşte că digitalizarea schimbă rapid faţa sistemului bancar în această perioadă. „Vom continua să facem ceea ce am făcut şi până acum, să ne urmărim strategia stabilită şi să investim în cele trei direcţii: în relaţia cu clienţii, în traininguri, şi în digitalizare. Vom inova în ritm accelerat, ţinând cont de ritmul în care clienţii noştri adoptă şi folosesc tehnologiile noi. Îmi doresc să facem din Raiffeisen Bank o bancă mai agilă şi ne propunem o creştere peste media pieţei”, spune Van Groningen.

    Raiffeisen Bank a achiziţionat în 2017 o nouă platformă digitală pentru internet/mobile banking, furnizată de Backbase, lider în domeniu. Iar aplicaţia Smart Mobile a Raiffeisen are accesibilitate facilă, fiind prima aplicaţie din România care oferă suport pentru Face ID pentru iPhone X, autentificare în aplicaţie şi plăţi cu amprenta în iOS si Android; widget – vizualizarea rapidă a soldului printr-un singur swipe, după cum a transmis banca. La nivel de grup, Raiffeisen Bank International (RBI) este organizatorul celui mai mare accelerator fintech din Europa Centrală şi de Est – Elevator Lab,  aflat deja la a doua ediţie. În cele două ediţii, sute de companii au aplicat în program şi câteva dintre ele continuă să lucreze la prototipuri de produse şi servicii cu RBI.

    ING rămâne la planul său de a oferi clienţilor din România opţiunea unei bănci complet digitale, în 2018 lansând plata cu telefonul mobil (ING Pay) şi renunţând la casieriile tradiţionale, înlocuite cu ATM-uri speciale.

    „După ce acum aproape 15 ani am introdus conceptul de Self’Bank şi platforma de internet banking ING Home’Bank, schimbăm acum perspectiva bankingului concentrându-ne pe online şi mobil. Recentele lansări – ING Business, ING Pay şi ING SRLeu – susţin strategia digitală bazată pe o experienţă diferenţiatoare”, susţine Michal Szczurek, CEO al ING Bank România, una dintre băncile locale mari orientate înspre digitalizare.

    Aproximativ 70% dintre utilizatorii ING Home’Bank accesează serviciul de pe telefonul mobil pentru a face tranzacţii, a verifica contul, a rezerva o ofertă în ING Bazar sau a lua creditul de nevoi personale online. „Tot mai mulţi clienţi îşi doresc opţiunea unei bănci pur digitale, promisiune pe care ne-o asumăm, iar plata cu telefonul mobil este încă un pas în această direcţie. Relaţia cu banca ar trebui să ne facă viaţa mai uşoară, prin servicii simple, accesibile, sigure şi rapide tocmai pentru că sunt disponibile online şi pe mobil. Bankingul nu ar trebui să fie o povară, ar trebui să fie extrem de simplu şi accesibil, ca orice experienţă online”, în opinia şefului ING Bank România.

    De la an la an vedem că noua modă a digitalizării bankingului începe să prindă şi pe piaţa locală şi unii clienţi migrează dinspre mediul tradiţional către mediul virtual. Iar unele activităţi care sunt desfăşurate deocamdată tot prin interacţiune umană – dintre bancher şi client – pot migra în anii următori spre mediul online.

    Digitalizarea schimbă faţa bankingului clasic, având în vedere că poate să determine şi restructurarea reţelelor teritoriale ale băncilor, în condiţiile în care pe măsură ce românii vor îmbrăţişa din ce în ce mai mult tehnologia, va dispărea necesitatea unor sucursale bancare numeroase la colţul străzii. Iar în cazul sucursalelor bancare rămase, digitalizarea poate să antreneze modernizarea acestora.

    Şi concurenţa pune presiune pe bancheri să accelereze procesul digitalizării. Concurenţa altor bănci sau, mai nou, concurenţa venită din partea altor jucători, nonbancari.

    Modelul tradiţional de afaceri al băncilor a început să fie provocat de unele start-up-uri fintech şi de alte companii ce au pătruns în acest sector, cum ar fi operatorii telecom sau reţelele sociale.
    În ultimii ani, o serie de jucători „netradiţionali” au intrat în sfera serviciilor bancare, cum ar fi marile platforme online Google sau Facebook sau operatorii de telecom. Pe segmentul transferurilor de bani a intrat şi Orange, liderul pieţei locale telecom, cu serviciul Orange Money, prin intermediul căruia utilizatorii pot plăti facturi de utilităţi, reîncărca opţiuni pentru cartele preplătite de telefonie mobilă şi pot primi şi transfera bani. Iar grupul francez Orange vrea şi o bancă – Orange Bank. În schimb, după patru ani de la lansare, Vodafone a decis să închidă anul trecut experimentul desfăşurat în România cu serviciul de plăţi de pe telefonul mobil M-Pesa, prin care grupul britanic a testat apetitul pieţelor din Europa pentru proiectul care s-a dovedit a fi un real succes pe continentul african.

    În atmosfera entuziastă a digitalizării care dă impresia că miracolele tehnologice fac să dispară toate problemele, nu lipsesc însă şi provocările şi riscurile digitalizării. Şi interfaţa umană nu va dispărea total din banking…

    Cum s-au digitalizat băncile mari de pe piaţa românească

    BCR
    A lansat, în premieră, serviciul e-Factura, în colaborare cu Transfond.
    A implementat soluţii robotizate (RPA – Robotic Process Automation) pentru optimizarea proceselor de business.
    Primul concept integrat internet-mobile-telefon banking (2010).
    A lansat în premieră în România autentificarea cu amprentă pentru canalele digitale (2016).
    Prima soluţie de plată de transport public, certificată internaţional cu Visa şi MasterCard (2017-2018).
    A lansat eGO – primul serviciu de car sharing cu maşini electrice oferit de o bancă (2017).
    Primul card de credit oferit de o bancă cu aprobarea limitei instant – card IKEA (2018).
    Transformarea a 125 de sucursale în sucursale cashless (2018); pentru perioada 2018-2020, BCR a programat investiţii de 50 mil. euro pentru modernizarea reţelei teritoriale.
    BCR susţine că are cea mai mare reţea naţională de ATM–uri – peste 2.000 de bancomate/multifuncţionale şi POS – mai mult de 15.000 de terminale pentru plata cu cardul la comercianţi, precum şi servicii de internet banking, mobile banking, phone banking şi e-commerce.
    Lansarea platformei digitale George (2018) – primul banking inteligent din România. Cea mai populară platformă de digital banking din Europa, având deja peste 3 milioane de utilizatori în Austria, Cehia şi Slovacia. Platforma a fost proiectată de hubul de inovaţie de la Viena al Erste Group cu aportul mai multor tineri IT-işti români.

    Sursa: BCR

    Banca Transilvania
    Aplicaţia BT Pay pentru plăţi contactless cu telefonul mobil, lansată la începutul anului 2018. BT Pay este prima aplicaţie de tip wallet din România.
    Banca Transilvania a semnat în toamna anului 2018 un parteneriat pentru digitalizare împreună cu companiile Druid şi UI Path, urmărind să folosească tehnologiile integrate de automatizare şi inteligenţă artificială pentru cei peste 7.000 de angajaţi.
    Banca Transilvania a lansat prima platformă de soluţii nonbancare pentru IMM-uri, BT Store, prin care oferă acces clienţilor săi la oferte preferenţiale. Soluţiile pornesc de la facturare, contabilitate primară, gestionarea cashflow-ului, până la recrutarea de angajaţi.
    Robotul Livia de la Banca Transilvania oferă clienţilor persoane fizice, prin Facebook Messenge sau Skype, informaţii/răspunsuri cu privire la conturile, produsele şi serviciile pe care le au la Banca Transilvania.
    Banca Transilvania a lansat şi robotul Raul, pentru comunicarea cu antreprenorii.
    Aplicaţia PAGO, care centralizează toate facturile de utilităţi într-un singur cont, este dezvoltată în parteneriat cu BT şi susţinută de MasterCard.
    BT a lansat cardul de masă, versiunea digitală a bonurilor de masă tipărite. Este destinat cumpărăturilor alimentare şi plăţii consumaţiei la restaurant în reţeaua de parteneri ai băncii.
    Banca din Cluj are peste 3,2 milioane de carduri şi accesorii de plată BT Pay – aplicaţie, ceas, brăţară şi sticker contactless.
    Reţeaua Băncii Transilvania include 47.000 de POS-uri şi aproape 1.800 de ATM-uri, bancomate multifuncţionale (BT Express Plus) şi automate de plăţi (BT Express).

    Sursa: Banca Transilvania

    BRD-SocGen
    BRD-SocGen are 2.000 de maşini din familiile bancomate (ATM), multifuncţionale (MBA) şi kioskuri pentru plăţile de facturi (ROBO), cu o creştere de aproape 50% faţă de anul 2017 pentru multifuncţionale.
    Are 500.000 de clienţi activi în digital.
    Functionalităţi precum:
    – plăţi de facturi (lista extinsă de facturieri şi variante multiple de plată: bar code, poza din galerie, template-uri predefinite).
    – QR payments.
    – fonduri de investiţii (pe net, subscriere direct din online).
    – deschideri de conturi (curente şi economii din online).
    BRD a adăugat, în toamna anului 2018, o funcţionalitate – unică pentru moment
    pe piaţa bancară din România – în
    aplicaţia mobilă MyBRD Mobile:
    agregatorul de conturi ContAll.
    Acesta îi permite oricărui utilizator al aplicaţiei MyBRD Mobile să aibă acces, într-un singur loc, la informaţii în legătură cu conturile şi produsele deţinute atât la BRD, cât şi la alte bănci: conturi curente, credite şi carduri de credit, depozite la termen şi conturi de economii, soldul, precum şi  istoricul tranzacţiilor realizate. ContAll din MyBRD Mobile oferă şi posibilitatea de a vizualiza cheltuielile împărţite pe categorii cum ar fi alimentaţie, utilităţi sau sport. În prima fază a lansării, ContAll agregă informaţii referitoare la conturile şi produsele bancare deţinute la BRD, BCR, Banca Transilvania, Raiffeisen Bank şi ING Bank.
    Stocul de contracte de internet şi mobile banking pentru clienţi persoane fizice a ajuns la 1,5 milioane. Numărul abonaţilor MyBRD Mobile a crescut cu +40%.
    BRD-SocGen susţine că se numără printre iniţiatorii tehnologiei contactless în România, a derulat primul pilot al tehnologiei NFC din sistemul bancar românesc, a oferit funcţionalităţi inovatoare pentru serviciul mobile banking (split the bill, transferul de bani către un număr de telefon, transferul de bani între două telefoane mobile prin simpla atingere).
    BRD-SocGen are aproximativ 2,4 milioane de carduri şi o reţea de acceptare de aproximativ 28.000 de POS-uri şi mai mult de 1.500 de ATM-uri.

    Sursa: BRD-SocGen

    UniCredit Bank
    UniCredit Bank susţine că are una dintre cele mai moderne aplicaţii de mobile banking de pe piaţă; la începutul anului 2018, banca a lansat facilităţi noi în varianta actualizată a aplicaţiei sale de mobile banking, inclusiv introducerea portofelului electronic, simplificarea plăţilor şi posibilitatea rambursării pentru cardurile de credit, precum şi activarea funcţiei Face ID recognition pentru telefoanele
    iPhone X.
    Card Meniu, care la momentul lansării a constituit o premieră pe piaţa românească, este o alternativă modernă de înlocuire a tichetelor valorice de masă emise pe suport hârtie finanţate de stat.
    UniCredit Bank a lansat două produse pentru segmentul de clienţi întreprinderi mici şi mijlocii (IMM), respectiv mPOS –  un dispozitiv inovator pentru acceptarea plăţilor fără numerar, precum şi soluţia dedicată de Mobile B@nking, completând astfel ofertele de digitalizare de pe zona de persoane fizice.
    Unul dintre cele mai noi produse din portofoliul UniCredit este Genius Cont, o ofertă de cont curent cu numeroase avantaje digitale.
    UniCredit a demarat în 2018 procesul de migrare de la semnătura pe suport hârtie la semnătura digitală, susţinută de un certificat calificat pentru cele mai importante procese din sucursală. UniCredit este primul grup bancar din România care foloseşte o semnătură electronică calificată emisă de o autoritate de certificare din România, aceasta având valoare juridică identică semnăturii olografe.
    UniCredit susţine că digitalizarea şi inovarea sunt factorii cheie ai creşterii şi îşi propune să devină un jucător de top în domeniul retailului bancar digital din România, în conformitate cu abordarea multi-channel din cadrul grupului UniCredit.

    Sursa: UniCredit 

    ING Bank
    Platforma ING Home’Bank a depăşit limitările unei platforme de internet banking bazată pe servicii de transfer, oferind produse mai complexe, ca fonduri mutuale, depozite sau credite. ING Home’Bank avea la finalul lunii septembrie 2018 un număr de 680.000 de clienţi activi, 55% dintre aceştia folosind aplicaţia de mobil.
    În septembrie 2017 a fost lansat creditul de nevoi personale disponibil instant. În 2018, ING a actualizat acest produs cu opţiunea refinanţării creditelor direct din Home’Bank, ca o soluţie complementară la oferta iniţială.
    În primul semestru din 2018 ING a lansat două produse noi: ING Pay – serviciul care permite plata cu telefonul – şi ING SRLeu – linia de credit instant pentru micro-companii. Opţiunea ING Pay, care permite plata cu telefonul, a ajuns până în septembrie la peste 1 milion de tranzacţii realizate.
    Anunţată prima dată în februarie 2018, ING Business – platforma omni-channel de internet banking pentru clienţii de mid-corporate banking – a fost actualizată cu noi funcţionalităţi. ING Business oferă nu doar componenta de tranzacţionare, dar şi pe cea de self-service şi canalul direct şi personalizat de comunicare. Funcţionalităţile vor deveni vizibile clienţilor gradual.
    ING Bank a aplicat din noiembrie 2018 un nou model operaţional, devenind prima bancă locală ce operează fără casierii şi ghişee, birourile teritoriale fiind destinate produselor mai complexe, consultanţei oferite de angajaţi, precum şi pentru derularea operaţiunilor de tip self-service.
    Principalul canal de tranzacţionare continuă să fie ING Home’Bank, în timp ce Self’Bank-urile vor putea să fie folosite până la finalul anului 2018 şi de persoane care nu au carduri ING, aceştia având posibilitatea să depună numerar într-un cont ING folosind noi tipuri de ATM-uri, ce vor înlocui tradiţionalele casierii.
    Opţiunea de „Plată către un prieten” disponibilă în Home’Bank se va simplifica, iar clienţii vor putea să transfere banii către un prieten folosindu-se doar de numărul de telefon, fără codul unic trimis prin SMS, ca până acum.
    Office-urile ING vor putea emite instantaneu carduri în euro, astfel încât clienţii să poată depune sau retrage imediat euro de la ATM-ul dedicat.

    Sursa: ING Bank