Conform ultimei analize a Comisiei Europene pe anul 2018, România are 29 de IMM-uri – afaceri mici şi mijlocii – la 1.000 de locuitori, faţă de o medie de 58 la nivelul Uniunii Europene şi 115, cât are Cehia. Germania are 35 de IMM-uri la 1.000 de locuitori, Marea Britanie 38.
Pentru a intra în business, pentru a face o afacere, indiferent că este micro, mică sau mijlocie, îţi trebuie curaj, îţi trebuie puţin mai multă nebunie, îţi trebuie o încredere mult mai mare în tine şi în ceea ce faci decât în mod obişnuit.
Din acest motiv, sunt de aplaudat şi remarcat toţi cei care vor să devină antreprenori, toţi cei care pornesc „o afacere de la zero”, toţi cei care lasă baltă un job mai bine plătit şi acceptă un câştig mai mic, cu mai multă bătaie de cap, în speranţa că peste ani vor reuşi să creeze ceva mult mai mare. România este extrem de polarizată: deşi are peste 600.000 de companii, primele 1.000 fac jumătate din businessul de 350 de miliarde de euro pe an.
Cu excepţia programului Start-Up Nation, care a revigorat puţin piaţa IMM-urilor şi a dat o gură de oxigen celor care au intrat în business, România în ansamblu nu susţine prea mult afacerile mici şi mijlocii şi din acest motiv economia a rămas în urma celorlalte ţări foste comuniste.
Companiile mari, deşi au nevoie cel mai puţin de susţinere, beneficiază de cel mai mare suport la toate nivelurile.
Dacă aceste companii mari, cele mai multe fiind multinaţionale, ar cumpăra produse şi servicii preponderent din România, piaţa IMM-urilor ar fi mult mai bună. Dar prea puţin se întâmplă acest lucru. Fiecare multinaţională cumpără în primul rând de la co-naţionali.
România are nevoie în continuare de investiţii străine, pentru că fără acestea nu poate intra în lanţul global de produse şi servicii, dar are nevoie şi de afaceri mici şi mijlocii, pentru ca economia şi businessul să capete putere.
Tocmai de aceea spunem că personalitatea anului 2019 la Business Magazin sunt cei care au creat „afaceri de la zero”. Indiferent dacă sunteţi mic, mijlociu sau mare, să aveţi un business bun şi în 2020!
Tag: IMM-uri
-
România nu este o ţară extrem de antreprenorială şi de aceea cei care îşi riscă un job bine plătit pentru a face o „afacere de la zero” trebuie ÎNCURAJAŢI
-
Asociaţia Europeană a Tinerilor Întreprinzători semnalează întârzierile programelor pentru IMM-uri
Asociaţia Europeană a Tinerilor Întreprinzatori a transmis, vineri, o scrisoare deschisă ministrului Economiei Virgil Popescu, în care solicită o poziţie publică referitoare la strategia Ministerului privind programele pentru IMM-uri, semnalând întârzieri, potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX.
Asociaţia solicită ministrului Economiei să se pronunţe în contextul întârzierilor apărute în demararea programelor naţionale Microindustrializare şi Comerţ 2019. Potrivit acesteia, în Romania există peste 900.000 de companii active, dintre care peste 96% sunt IMM-uri ce realizează 50% din PIB-ul României şi care deţin 65% din numărul total de angajaţi.
Ministrului i-au fost înaintate subiecte precum alocarea a minimum 0,4% din PIB pentru programele de finanţare a IMM-urilor şi despre intenţia de a urma exemplul politicii publice a SUA, Israel, Polonia, Marea Britanie în vederea finanţării acestui sector. Asociaţia a mai solicitat lămuriri asupra bugetului alocat pentru finanţarea programului Start-up Nation şi asupra includerii în politica de stimulare a antreprenoriatului a programelor Microindustrializare şi Comerţ.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.
-
Cristian Tudorescu, consultant financiar pentru IMM-uri: Există finanţare din belşug în România, dar multe firme sunt supraîndatorate
Fondurile de investiţii apărute în piaţă în ultimul an, de la cele de private equity şi până la cele de tip growth, alături de programele de finanţare publice precum Startup Nation oferă antrprenorilor mai multe variante de finanţare ca niciodată, însă gradul de îndatorare extrem de ridicat pe care îl au multe companii din România reprezintă o piedică, apreciază pentru ZF Cristian Tudorescu, consultant financiar pentru IMM-uri.
„Finanţare, la modul general, există în România. Chiar din belşug. Problema este că multe firme din România sunt în general supraîndatorate. Fie nu fac profit şi apelează la datorie pentru a supravieţui, fie fac profit, însă antreprenorul îl scoate din firmă ca dividende. Există statistici care spun că sub 10% din firmele din România sunt finanţabile pe termen lung de către bănci şi alte instituţii financiare. Aşadar, întrebarea pentru un antreprenor este: cum faci să ai indicatori financiari pentru a fi între acei 10%”, explică Cristian Tudorescu, consultant financiar experienţă de peste 15 ani în pieţele de capital şi de peste 4 ani în consilierea financiară a IMM-urilor.
Citiţi mai multe pe ZF.ro
-
Mai mulţi bani pentru IMM-uri
Înfiinţată în octombrie 2016, Iniţiativa pentru IMM-uri (program operaţional aferent exerciţiului financiar multianual 2014-2020, fondurile putând fi accesate până în 2023) face parte dintr-un program mai amplu al Comisiei Europene şi al grupului BEI, care beneficiază de finanţare din partea Uniunii Europene prin programele operaţionale FEDER şi Horizon 2020. Iniţiativa urmăreşte încurajarea statelor membre să îşi dubleze volumul fondurilor structurale şi de investiţie disponibile prin instrumente financiare în perioada 2014-2020 şi stimularea competitivităţii IMM-urilor printr-un acces mai bun la finanţare. Iniţiativa pentru IMM-uri a fost dezvoltată ca instrument de răspuns rapid şi eficient pentru majorarea creditării în economia reală, creării de locuri de muncă şi stimulării creşterii.
Luând ca punct de reper succesul de până acum al Iniţiativei pentru IMM-uri în România, autorităţile române au alocat suplimentar 150 milioane de euro din Programul Operaţional Regional, cu cofinanţare prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), ridicând bugetul Fondurilor Europene Structurale şi de Investiţii (FESI) din cadrul iniţiativei până la 250 milioane de euro. Prin această creştere şi împreună cu resursele suplimentare din partea grupului BEI şi a Comisiei Europene, până la 1,38 miliarde euro sunt disponibili pentru companiile româneşti graţie Iniţiativei pentru IMM-uri. Acordurile cu instituţiile financiare urmăresc să faciliteze accesul la finanţare al firmelor româneşti, prin garanţii de 60% pentru fiecare împrumut şi prin scăderea ratelor dobânzilor percepute de bănci.
Potrivit reprezentanţilor BEI, 5.000 de IMM-uri ar putea primi finanţări până în 2023. De la lansarea programului şi până în prezent, instituţia a oferit finanţări de 451 milioane euro unui număr de 1.801 beneficiari. În aceeaşi perioadă de timp, cu ajutorul finanţărilor garantate prin Fondul European de Investiţii (FEI – parte a grupului BEI care dezvoltă instrumente de capital de risc şi pentru creştere, garanţii şi instrumente de microfinanţare, care vizează în mod specific acest segment de piaţă) s-au creat peste 63.000 de locuri de muncă, potrivit reprezentanţilor instituţiei. Băncile incluse în programul extins, care au semnat sau sunt pe cale să semneze acorduri cu BEI, sunt CEC Bank, Banca Transilvania, BCR, BRD-SocGen, Libra Internet Bank, ProCredit Bank, Raiffeisen Bank, ING Bank şi UniCredit Bank.
Contribuţia statului român era de 100 de milioane de euro, iar acum a crescut la 250 de milioane de euro, a explicat Andrew McDowell, vicepreşedintele BEI, în cadrul unui interviu acordat Business Magazin. „Băncile sunt, evident, cele care împrumută companiile, având garanţii din partea FEI care acoperă 60% din valoarea acestor împrumuturi. Acest sistem funcţionează pentru că garanţia este valabilă indiferent de valoarea împrumutului, prin urmare, oricare ar fi expunerea băncii, riscul este redus cu 60%.” Capitalul pe care banca trebuie să îl pună la dispoziţie pentru aceste împrumuturi este mult mai mic, în condiţiile în care creditarea IMM-urilor este oricum un proces extrem de riscant. În concluzie, întreaga procedură este mai profitabilă pentru bănci, acestea având o dispoziţie crescută spre creditarea IMM-urilor.
„Este vorba de bănci comerciale, este normal să aibă în vedere profitul”, notează McDowell. Mai mult, datorită susţinerii FEI, băncile pot acum oferi credite IMM-urilor fără a mai cere garanţii. „Dacă ne uităm la sectoarele care cresc astăzi în România – IT, spre exemplu – companiile au început să investească în aşa-numitele bunuri intangibile pe care nu le pot oferi drept garanţie la bănci. Astfel, în economia modernă apar probleme de autofinanţare; acest program merge bine pentru că societăţile răspund bine la el.” Grupul BEI nu are cum să satisfacă toate nevoile de finanţare ale IMM-urilor din economia românească, subliniază McDowell, care însă crede că aportul este unul substanţial. „Investiţiile net în România se ridică la aproximativ 25-30 de miliarde de euro; sectorul privat reprezintă o treime, deci vorbim de aproximativ 10 miliarde, iar IMM-urile reprezintă jumătate, deci probabil 5 miliarde – e un calcul «pe şerveţel», dar ideea este că finanţarea oferită de FEI e una destul de importantă.”
Iniţiativa IMM există în mai multe state, iar nivelul garanţiilor diferă, dar cea de 60% e în partea superioară, de obicei fiind vorba de un nivel de 50%, explică vicepreşedintele BEI. „Depinde de bănci, pentru că ele trebuie să plătească pentru aceste garanţii. McDowell spune însă că sumele plătite de bănci sunt mici, fiind programe derulate pe baza fondurilor structurale. „În opinia mea, aş spune că Iniţiativa IMM a avut, de departe, cel mai mult succes în România, pentru că aici am găsit o capitalizare de piaţă mai mare decât în Spania, Finlanda sau în alte state unde derulăm programul.”
Andrew McDowell crede că situaţia economică actuală e una stabilă, dar spune că dacă nu există suficiente investiţii în economie, BEI va lucra alături de guvernul României pentru îmbunătăţirea mediului pentru finanţare, „pentru că fără investiţii nete directe nu se va putea susţine creşterea economică pe termen lung. Aceasta e o serioasă provocare. Investiţiile străine pot genera un transfer de tehnologie care e de multe ori extrem de folositor, dar cheia pentru ţările care îşi doresc investiţii străine este să aibă politici care să permită absorbţia tehnologiei şi economia locală să aibă de câştigat din asta. Aş spune totuşi că provocarea este creşterea investiţiilor private în general, atât cele străine cât şi cele din interiorul ţării”, încheie el.
Hubert Cottogni, director în cadrul Fondului European de Investiţii, a declarat la rândul său că folosirea resurselor FESI împreună cu cele ale grupului BEI şi ale UE „este o modalitate excelentă de a obţine mai mult cu mai puţin. Aceasta permite FEI să îşi asume o parte din riscul intermediarilor financiari în beneficiul final al IMM-urilor româneşti. Resursele suplimentare FESI puse la dispoziţie de România, multiplicate prin împrumuturi comerciale, vor genera până la 1,38 miliarde EUR în împrumuturi noi pentru IMM-urile din România.” Banca Europeană de Investiţii (BEI) este banca Uniunii Europene, instituţia de creditare pe termen lung a UE – de altfel, este entitatea cu cel mai mare volum de împrumuturi şi credite din lume. Instituţia oferă finanţare şi expertiză pentru proiecte de investiţii solide şi durabile, care contribuie la promovarea obiectivelor politicii UE. Peste 90% din activitatea BEI vizează Europa, însă Banca sprijină, de asemenea, politicile externe şi de dezvoltare ale UE.
-
A fost lansat programul start-up nation 2018. 10.000 de IMM-uri pot primi o finanţare de 2 mld. lei
Aplicaţia va fi deschisă 30 de zile lucrătoare, timp în care antreprenorii îşi pot depune proiectele. Înscrierea în program, solicitarea acordului pentru finanţare şi completarea planului de afaceri în vederea obţinerii finanţării se fac online pe site-ul www.aippimm.ro.
Astfel, fiecare solicitant trebuie să-şi creeze cont de înscriere, să completeze online planul de afaceri şi să încarce documentele însoţitoare, indicate în anexele publicate pe site-ul Direcţiei de Antreprenoriat şi Programe pentru IMM-uri.
-
Trecerea de la Start-Up Nation la programul Scale-Up Nation
Florin Jianu spune că propunerea urmăreşte ca România să-şi îmbunătăţească gradul de absorbţie a fondurilor europene în exerciţiul financiar următor. El a iniţiat programul Start-Up Nation când a ocupat funcţia de ministru delegat pentru IMM-uri, mediul de afaceri şi turism, între martie şi decembrie 2014.
De la aderarea din 1 ianuarie 2007 şi până în prezent, România a contribuit la bugetul Uniunii Europene cu 16,5 miliarde de euro şi a primit 48,6 miliarde de euro. În actualul exerciţiu financiar, 2014 – 2020, România a primit 11 miliarde de euro, ceea ce reprezintă 25,6% din totalul alocat pentru piaţa locală, de 43 de miliarde de euro. Prin politica de coeziune, România a primit până în prezent 6,3 miliarde de euro, reprezentând 20,3% din totalul alocat pentru fondurile europene structurale şi de investiţii, faţă de o medie europeană de 22%. Dintre cele 19,5 miliarde de euro, pentru perioada 2007 – 2014, România a cheltuit 17,5 miliarde de euro, dintre care aproximativ 14 – 15 miliarde au fost direct pentru proiecte, restul fiind viraţi după realizarea proiectelor.
Prezent la eveniment, Alexandru Petrescu, directorul general al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM), a anunţat că, în curând, încă trei programe pentru antreprenori vor fi funcţionale, pe lângă Start-Up Nation, două dintre ele fiind în stadii incipiente.
Sunt alte două programe la care asamblăm arhitectura primară. Le vom avea gata, ca fişe de produs, înainte de Crăciunul acestui an”, a precizat Alexandru Petrescu. Un prim program este pentru sectorul educaţional, respectiv pentru cei care doresc să construiască sau să amenajeze creşe, grădiniţe şi cluburi afterschool, precum şi alte facilităţi pentru creşterea nivelului de calitate a serviciilor din acest sector. „Un al doilea program este pentru firmele mici şi mijlocii care doresc să investească în construcţia de locuinţe de serviciu. Intenţia este ca aceasta să fie o soluţie în întâmpinarea unor probleme pe care toţi le ştim în ceea ce priveşte disponibilitatea redusă a forţei de muncă, creând astfel un grad de mobilitate a forţei de muncă mai mare şi, dincolo de un pachet salarial competitiv, să fie şi această ofertare de locuinţă de serviciu, astfel încât să poţi stimula apetitul unor persoane să plece dintr-o zonă geografică într-alta”, a detaliat Petrescu.
Directorul general al Fondului a menţionat că aceste programe fac parte din procesul de transformare prin care trece instituţia. „Notorietatea instituţiei a fost legată mai mult de programe binecunoscute, cum ar fi Prima casă, care este unul dintre programele guvernamentale de succes, dar menirea principală şi scopul instituţional al Fondului este acela de a susţine IMM-urile. Aşa că centrul mandatului meu este refocusarea pe zona de IMM-uri, evident, în paralel, gestionând şi celelalte programe ce ţin de creditarea persoanelor fizice”, a explicat Alexandru Petrescu.
În aceste condiţii, pentru IMM-uri, instituţia a identificat ca o necesitate imediată schimbarea portofoliului de produse de garantare. „Peste tot în Europa se trece de la adresabilitatea generalizată la adresabilitatea sectorială în ceea ce priveşte creditarea”, a mai spus Petrescu.
Adresabilitatea sectorială se referă la susţinerea, ca strategie de ţară, a anumitor sectoare economice mai mult decât a altora. Directorul Fondului a dat exemplul Austriei, care îşi susţine prin programe specifice sectorul de turism.
„Acum, la câteva luni de la această idee de transformare (n.red. – a FNGCIMM), putem spune că se află la un pas de materializare şi undeva în laboratorul nostru de creaţie, mă refer şi la colegii de la Ministerul de Finanţe şi la colegii de la Fondul Român de Contragarantare, Programul IMM Invest România, care a trecut, ca proiect de lege, prin Parlament şi suntem, de vreo câteva săptămâni, la punctul de a aproba normele metodologice de aplicare şi de «a-l avea pe raft», funcţional pentru antreprenori”, a subliniat Petrescu.
Prin acest program, antreprenorii pot accesa o finanţare de 10 milioane de lei pentru investiţii, cu o scrisoare de garantare de 50%. „În ultimii 10 – 12 ani, creditarea pentru investiţii a scăzut de la 33% la 7%”, a motivat Petrescu orientarea către creditele pentru investiţii. „Putem, de asemenea, prin acest program, să încurajăm şi să garantăm creditarea pentru capital de lucru de până la 5 milioane de lei”, a adăugat Petrescu.
De asemenea, prin acelaşi program, antreprenorii din turism pot accesa până la 1,25 de milioane de lei pentru a-şi dezvolta activităţi auxiliare în cadrul unităţilor turistice – centre de agreement, Spa şi „tot ce înseamnă facilităţi hoteliere care pot creşte media nopţilor de cazare într-o unitate hotelieră”, conform directorului general al FNGCIMM. „Să se treacă de la turismul de weekend şi să se meargă mai mult de două – trei nopţi.”
Directorul Fondului a mai precizat că ştie de la colegii din Ministerul Mediului de Afaceri că se va lansa Start-Up Nation 2018 spre sfârşitul acestui an.
FNGCIMM a emis scrisori de garanţie pentru 5.500 de credite, dintre cele 8.000 care au fost acceptate în Start-Up Nation 2017. Pe industrii, 42-43% dintre proiectele acceptate în Start-Up Nation 2017 sunt din producţie, în vreme ce 20% sunt din industriile creative, potrivit directorului Fondului de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri.
„Zona de producţie are o bună reprezentare, ceea ce înseamnă că programul a avut beneficii, nu doar pentru cei care doreau şi simţeau şi aveau nevoie de acel ceva pentru a deschide o afacere, dar, în special, pe zona creării de valoare adăugată – şi vorbesc şi de standardul «Hai să nu mai exportăm roşii, ci suc de roşii». Este clar că, pe ciclul de producţie, Start-Up Nation şi-a găsit contribuţia în a aduce plusvaloare”, a punctat Petrescu.
Creditele acordate prin programul Start-Up Nation 2017 au avut un nivel maxim de 200.000 de lei, pentru o perioadă maximă de 24 de luni şi fără garanţii suplimentare pentru proiectul propus. Aproximativ 8.000 de proiecte au primit acorduri de finanţare în cadrul programului Start-Up Nation, conform datelor prezentate de Ministerul pentru Mediul de Afaceri Comerţ şi Antreprenoriat. -
Profitul BCR a crescut în semestrul I la 697 de milioane de lei, pe fondul accelerării creditării
BCR a raportat şi un rezultat operaţional de 740,9 milioane de lei (159,2 milioane de euro), un volum de credite nou generate de 4,1 miliarde de lei în semestrul 1 din 2018 şi o pondere de peste 20% din piaţa creditării imobiliare din România (credite noi generate).
„În semestrul I, veniturile nete din dobânzi au crescut cu 9,5% (la 962,3 milioane de lei – 206,7 milioane de euro), veniturile nete din comisioane au fost mai mari cu 3,1% (349,4 milioane de lei – 75,1 milioane de euro), dar rezultatul net din tranzacţionare a scăzut cu 0,9% (până la 187,8 milioane de lei – 40,4 milioane de euro)”, se arată într-un comunicat al băncii.
De asemenea, a crescut şi venitul operaţional, cu 7,1% (1,54 miliarde de lei – 331,2 milioane de euro), iar cheltuielile administrative generale au crescut cu 12,8% (până la 800,7 milioane de lei – 172 de milioane de euro).
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.
-
Raiffeisen Bank şi-a dublat profitul în primul trimestru al anului
„Activele totale ale Raiffeisen Bank au crescut în primul trimestru al acestui an până la 37,21 miliarde de lei (creştere an pe an de 13%). Motorul principal al acestei evoluţii a fost activitatea de creditare. Creditele acordate clienţilor au crescut în valoare netă cu 15%, echilibrat, pe totate segmentele de clienţi – corporaţii mari şi medii, IMM-uri şi persoane fizice”, se arată în comunicat.
„Creditele acordate corporaţiilor mari şi medii au crescut în fiecare lună din 2018 (o creştere de 18% an pe an), preponderente fiind finanţările de proiecte sau creditele de tip overdraft. Creditele IMM au fost susţinute în principal de programul Cosme, cu o creştere de 21% an pe an”, precizează banca.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
CNIPMMR: În Galaţi sunt aproape 800 de IMM-uri care gravitează în jurul Sidex-ului
„În urma anunţului ArcelorMittal că ar renunţa la unitatea din Galaţi (fostul Sidex), ar trebui să aibă emoţii toţi cei care conduc economia ţării, pentru că numai pe platforma industrială de aici sunt aproape 800 de IMM-uri care gravitează în jurul combinatului siderurgic, la care se adaugă cele câteva mii din toată ţara care fac afaceri cu Sidexul”, a spus Marian Filimon – preşedintele filialei CNIPMMR Galaţi.
„Important este cine va cumpăra combinatul, pe mâna cui intră – s-ar putea să fie cineva din Est care a mai făcut nişte nenorociri în ţara asta. Efectele acestui cutremur economic sunt inimaginabile, şi mă îndoiesc că se responsabilizează cineva. Sau, poate, în laboratoarele guvernamentale se lucrează la soluţii pentru problema asta şi nu ştim noi”, a mai spus liderul patronal.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Doar 1 din 5 IMM-uri româneşti valorifică oportunităţile de export
. Conform studiului, majoritatea IMM-urilor exportatoare este localizată în Bucureşti şi Regiunea de dezvoltare Vest, care include judeţele Timiş, Arad, Hunedoara şi Caraş Severin.
Din cele 52.000 de IMM-uri analizate în studiul UPS, cele mai multe sunt concentrate în regiunea Bucureşti-Ilfov (23,4%), urmată de Nord-Vest (14,4%), Centru (13,1%), Sud-Muntenia (11,1% ), Nord-Est (10,8%), Vest (9,0%) şi Sud-Vest (6,7%), potrivit informaţiilor comunicate de reprezentanţii companiilor care au realizat studiul.
„IMM-urile care exportă înregistrează o creştere mai mare a veniturilor şi sunt mai încrezătoare în viitor”, a declarat Jim Kearney, managing director UPS Romania, Ungaria şi Grecia. „Un studiu UPS la nivel european publicat la începutul acestui an arată că peste jumătate din întreprinderile mici care exportă au înregistrat creşteri ale veniturilor în ultimii trei ani. UPS este poziţionată în mod ideal pentru a ajuta IMM-urile din România să acceseze şi să beneficieze de oportunităţile transfrontaliere, atât din Europa, cât şi din întreaga lume, prin intermediul reţelei noastre globale”.
In 2016, UPS a introdus un nou segment de zbor cargo la Cluj-Napoca făcând astfel legătura cu hub-ul aerian din Köln, Germania şi a îmbunătăţit timpii de tranzit în reţeaua terestră care conectează România cu restul Europei. Odată cu noul segment de zbor cargo, UPS oferă IMM-urilor care doresc să acceseze pieţele internaţionale extinderea orei maxime de preluare a expediţiilor. Aceste investiţii fac parte din planul de investiţii de 2 miliarde de dolari până în 2019, prin care reţeaua europeană a UPS va deveni şi mai rapidă.
IMM-urile sunt coloana vertebrală a economiei europene şi româneşti, reprezentând 99% din totalul companiilor. Specialiştii în cercetare de piaţă de la Kantar Millward Brown au analizat companiile active din România (pe baza datelor oficiale publicate). Studiul include informaţii de la 52.000 de IMM-uri care au depus ultimul bilanţ contabil în 2016, au între 10 şi 249 de angajaţi şi o cifră de afaceri până în 50 de milioane de euro. Analiza a avut ca scop crearea unei hărţi regionale a principalelor IMM-uri exportatoare din România, concentrându-se pe regiunile de dezvoltare Bucureşti-Ilfov, Centru, Sud-Muntenia, Nord-Est, Nord-Vest, Sud-Est, Vest, Sud-Vest.
UPS este lider global în domeniul logisticii. Cu sediul central în Atlanta, Georgia (SUA), UPS deserveşte peste 220 de ţări şi teritorii din întreaga lume.