BusinessMagazin

Tag: Ialomitianu

  • Ialomiţianu (PNL): Comisia de buget îi va audia pe şefii ANAF şi ONPCSB în legătură cu Panama Papers

     Comisia de buget, finanţe şi bănci din Camera Deputaţilor va face, în şedinţa de marţi, audieri legate de Panama Papers, la care vor lua parte şefii ANAF şi ai Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB), a declarat, miercuri, deputatul PNL Gheorghe Ialomiţianu, informează Mediafax

    ”Săptămâna viitoare în Comisia de buget, finanţe din Camera Deputaţilor vom avea o discuţie cu preşedintele Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB) şi cu preşedintele ANAF pe problema paradisurilor fiscale din Panama, privind conturile şi tranzacţiile financiare care s-au făcut prin firmele din acest paradis fiscal şi să vedem ce măsuri întreprind aceste instituţii. Trebuie să avem o reacţie mai ales pentru că sunt persoane din România care au înfiinţat firme în Panama şi sunt convins că multe tranzacţii s-au derulat prin acele firme şi nici Fiscul român şi nici Oficiul nu ştiu de aceste tranzacţii. S-ar putea să fie vorba despre evaziune fiscală, spălare de bani”, a anunţat liberalul.

    Gheorghe Ialomiţianu a afirmat că, potrivit legii, impozitarea profiturilor se face în ţara în care se obţine profitul, nu acolo unde firma este înregistrată.

    “Spunea o persoană care a deschis o firmă în Panama că voia să plătească impozite mai mici. Problema este a transparenţei, pentru că s-ar putea ca multe tranzacţii pe care le-a derulat prin (firma-n.r.) din Panama să nu fi fost declarate în România, iar Fiscul român să nu-şi fi luat impozitul. Orice activitate care se desfăşoară în România trebuie impozitată aici, nu în Panama. Înfiinţarea (acestor offshore-uri-n.r.) este legală, dar problema este să desfăşori activitatea în ţara respectivă, nu să desfăşori activitatea economică în România, iar înregistrarea veniturilor să se facă în firma din paradisul fiscal, pentru că orice activitate care se desfăşoară în România se impozitează în România, aşa este legea română şi la nivel european legislaţia spune la fel, impozitarea profiturilor se face în ţara în care obţii profitul, nu unde deţii firma”, a mai spus Ialomiţianu.

    Deputatul PNL a precizat că trebuie văzută care este provenienţa banilor şi dacă aceştia au fost transferaţi legal sau ilegal în Panama.

    “În momentul în care nu plăteşti impozit în România, înseamnă că ai făcut evaziune fiscală. Să vedem provenienţa banilor, dacă au fost transferaţi din România în mod ilegal, lucrurile acestea trebuie cercetate”, a subliniat liberalul.

    Gheorghe Ialomiţianu a recomandat instituţiilor ablitate înfiinţarea unui grup de lucru comun la nivelul UE pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale sau a spălării de bani.

    “Fac o recomandare instituţiilor, să facă demersuri ca la nivelul UE să se formeze un grup de lucru şi să acţioneze în comun pentru că individual nu vom avea mare succes în prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale sau a spălării de bani. Avem legislaţie europeană care se referă la constituirea de grupuri pentru a combate şi preveni fie evaziunea fiscală, fie spălarea banilor. Trebuie să face aceste demersuri, rezultatele vor fi reduse dacă fiecare ţară va acţiona individual”, a conchis Ialomiţianu.

    Premierul Dacian Cioloş a declarat marţi că nu a discutat cu şeful ANAF despre dosarele Panama şi a precizat că inspectorii agenţiei nu au nevoie de dispoziţie de la primul-ministru pentru a-şi face treaba dacă ei consideră că s-a încalcat legea.

  • Ialomiţianu: Acordul cu FMI e blocat. Guvernul a minţit în 2014 cu amânarea liberalizării preţurilor

    “Şi de data aceasta, acordul cu FMI nu se finalizează cu o scrisoare de intenţie pentru că actualul Guvern nu şi-a îndeplinit angajamentele faţă de organismele internaţionale legat de reformele în companii şi nu s-au înţeles legat de calendarul de liberalizare a preţurilor la energie şi gaze pentru personalul casnic. Aici Guvernul Ponta a minţit: anul trecut ne-a spus că are acord cu CE, că are acord privind amânarea calendarului de liberalizare a preţurilor la energie şi gaze şi lucrul acesta ni l-au confirmat cei de la CE şi FMI, că Guvernul nu are o aprobare din partea CE”, a spus Ialomiţianu, fost ministru al Finanţelor.

    El a precizat că în acest moment acordul cu FMI este blocat.

    “Sunt nişte puncte de vedere separate. FMI spune că actualul Guvern nu a făcut nimic vizavi de ceea ce s-a angajat, iar Guvernul ne spune că totul e roz. Suntem într-un impas şi pentru România e un lucru rău, pentru că se transmite un mesaj rău pentru creditorii externi, pe pieţele financiare”, a spus Ialomiţianu.

    El a făcut aceste declaraţii după ce a participat, în calitate de membru al Comisiei de buget, la întrevederea dintre membrii Comisiei şi reprezentanţii FMI, CE şi BM, desfăşurată la Palatul Parlamentului.

  • Ialomiţianu: Bugetul pe 2015 este cârpit în grabă, dovada colapsului fiscal-bugetar

    Ialomiţianu, fost ministru de finanţe în Guvernul Boc, a susţinut, într-un comunicat remis MEDIAFAX, că proiectul de buget este “un buget cârpit pentru 2015 – dovada colapsului fiscal-bugetar şi a adâncirii românilor în sărăcie”

    “Proiectul de buget ”Victor Ponta” pentru anul 2015 reflectă eşecul total al guvernării PSD şi preţul pe care-l vor plăti toţi românii pentru promisiunile sale fără acoperire din campania electorală. Dacă, în cursul anului 2014, Ponta a încercat sistematic să ne păcălească pe toţi că ”economia duduie” şi că nu mai are ce face cu banii din excedentele bugetare, acelaşi premier încearcă să ne servească acum un nou set de minciuni pentru anul care vine. Cifrele cuprinse în proiectul de buget pentru 2015 publicat de Ministerul Finanţelor Publice trădează incompetenţa Guvernului Victor Ponta şi incapacitatea acestuia de a asigura României perspective de dezvoltare”, a afirmat deputatul PDL.

    El a arătat că Victor Ponta recunoaşte că, deşi PIB creşte în 2015 la 709 miliarde lei, nivelul încasărilor bugetare raportate la PIB scade, iar evaziunea fiscală va continua să crească pe componenta TVA şi pe accize.

    “În ciuda politicilor de suprataxare şi a celei mai mari creşteri economice din UE, Guvernul Ponta a înregistrat încasări bugetare tot mai mici, sub 32% din PIB, la nivelul anului 2009, când România era în plină criză financiară”, a precizat Ialomiţianu.

    El a mai apreciat că Guvernul Ponta recunoaşte că economia merge prost şi se aşteaptă la o cădere economică de amploare, crescând rezervele bugetare (buffer-ul) la peste 9,25 miliarde euro, adăugând că sunt bani neutilizaţi, parte purtători de dobânzi, care ar fi putut să fie injectaţi în economie pentru a stimula afacerile şi a crea locuri de muncă.

    “Guvernul Ponta continuă să îndatoreze România şi în anul 2015, iar românii vor plăti peste 9,1 miliarde pentru dobânzi în sarcina datoriei publice; Victor Ponta continuă să mintă că va finanţa investiţii publice, prevăzând cifre iluzorii pentru acestea: 44,8 miliarde lei (6,3% din PIB), în condiţiile în care în 2014 nu a reuşit să facă investiţii nici de 24 miliarde (3,5% din PIB). Premierul Victor Ponta taie exact din bugetele cărora le făcea promisiuni în campania electorală: bugetul sănătăţii, bugetul educaţiei sau bugetul pentru justiţie”, a mai susţinut deputatul PDL.

    Ialomiţianu a arătat şi că bugetul este construit pe “cifre iluzorii şi minciună” privind atragerea fondurilor europene nerambursabile în anul 2015 şi că Victor Ponta minte că va avea venituri de 39 miliarde lei din fonduri europene, în condiţiile în care în anul 2014 activitatea Guvernului în acest domeniu a fost dezastruoasă.

    Potrivit lui Ialomiţianu, Victor Ponta şi-a propus să ia de la UE doar 400 milioane din fondurile pentru exerciţiul bugetar european 2014-2020, pentru că în aproape trei ani de când guvernează nu a reuşit să elaboreze legislaţia specifică absorbţiei fondurilor europene.

    “Proiectul de buget cârpit în grabă de Ministerul Finanţelor este dovada cea mai grăitoare a incompetenţei şi a eşecului politicilor pe care le-a promovat Victor Ponta în ultimii trei ani. Dacă bugetul pentru anul 2015 va fi adoptat în această formă, consecinţele sunt extrem de uşor de anticipat: creşterea şomajului, creşterea evaziunii fiscale, agravarea riscului de recesiune şi adâncirea în sărăcie a tuturor românilor”, a conchis Ialomiţianu.

  • România, ţara unde toate partidele vor să fie de dreapta

    Programul “Economia liberală”, lansat de PNL în mai 2014, propunea direct o cotă de 16% pentru CAS la angajator, CAS la angajat, TVA, impozit pe profit, venit şi dividende, corelată cu o creştere anuală a salariului minim. Evident, ca partide de opoziţie, nici PNL, nici PDL nu şi-au pus problema surselor de compensare la buget a măsurilor de relaxare fiscală propuse de ele, ba încă au cerut guvernului Ponta, sub ameninţarea moţiunii de cenzură, să taie CAS de la 1 mai sau de la 1 iulie, nu de la 1 octombrie.

    PSD, la rândul său guvernat de o mentalitate de partid aflat veşnic în opoziţie faţă de “regimul Băsescu”, şi-a asumat reducerea CAS ca pe o acţiune de frondă faţă de preşedintele Traian Băsescu, care avusese grijă încă din iarnă să dezaprobe preventiv măsura, pe motiv că finanţele ţării sunt la pământ.

    Dorinţa PSD de a părea mai de dreapta prin promovarea reducerii CAS, punct din programul de guvernare al defunctei USL, s-a izbit însă de solidarizarea bruscă a PNL, PDL şi PMP în jurul ideii enunţate de preşedinte, cum că parlamentarii lor, mai naivi din fire, au fost păcăliţi de PSD atunci când au votat la unison reducerea CAS la începutul lui iulie. Mai exact, toate cele trei partide au dat acum de înţeles că abia la întâlnirea Băsescu-Ponta-Ioana Petrescu de la Cotroceni s-au luminat brusc că reducerea CAS ar dezechilibra bugetul ţării, pentru că PSD nu ştie să guverneze.

    Iar cel ce a găsit în această iluminare colectivă un temei de a se afirma pe sine ca posibil lider măcar de moment al Dreptei a fost Mihai-Răzvan Ungureanu, şeful FC, care în numele oripilării sale faţă de filmuleşul întâlnirii de la Cotroceni, a cerut solemn PNL, PDL şi PMP să semneze un Pact Naţional pentru o Guvernare Decentă, însoţit de un apel comun la demisia Ioanei Petrescu de la Finanţe.

  • Revoluţia fiscală a PDL

    În paralel, iniţiativa prevede majorarea salariului minim pe economie de la 800 la 1.000 de lei şi scutirea de la plata impozitului a profitului reinvestit în tehnologie. Fostul ministru de finanţe Gheorghe Ialomiţianu a justificat propunerea afirmând că guvernul Boc (plecat de la putere în februarie 2012) a stabilizat macroeconomic ţara şi că deci România îşi poate permite acum astfel de măsuri.

    Ceea ce n-a mai spus Ialomiţianu este că FMI, cu care autorităţile, inclusiv preşedintele Traian Băsescu, vor să încheie un nou acord, a refuzat sistematic României orice măsură de relaxare fiscală, inclusiv după încheierea guvernării Boc, opunându-se inclusiv iniţiativei actualei puteri de a reduce TVA la pâine.

    În tabăra puterii, reacţia, dacă se poate spune aşa, a venit doar sub forma unor reflecţii cvasi-filozofice ale ministrului Varujan Vosganian, care a afirmat la un eveniment ZF că România nu poate ajunge la o creştere economică de 4% fără renunţarea la cotă de TVA de 24%, şi fără o scădere a CAS, astfel încât ambele ar trebui să fie, în opinia lui, preocupări ale Guvernului în 2014.

    Cât despre cota unică, premierul Victor Ponta a declarat că Guvernul va menţine pe durata întregului mandat cota unică de 16% pentru companii, iar decizia privind introducerea unui impozit diferenţiat pe venitul salarial acordat persoanelor fizice va fi luată în funcţie de situaţia bugetară.

  • Ialomiţianu: Creşterea economică de 1,1-1,2% pentru 2012 ar putea fi revizuită în jos, în toamnă

    Fostul ministru al Finanţelor a fost întrebat de jurnalişti care a fost cifra avansată de oficialii organismelor internaţionale în ceea ce priveşte creşterea economică pentru acest an. “În jur de 1,1-1,2%, dar este sub semnul întrebării. Este posibil ca în toamnă ea să fie revizuită dacă nu se continuă cu investiţii, exporturile vor înregistra reduceri, este posibil ca în toamnă această cifră să fie revizuită în jos”, a precizat deputatul PDL. Proiectul privind rectificarea bugetară ia în calcul o creştere economică de 1,2% în acest an, revizuită de la 1,5% anterior.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Ialomiţianu: Decizia premierului, după consultări cu colegii, trebuie respectată

    “Domnul prim-ministru a luat decizia, discutând şi cu ceilalţi colegi. E decizia dânsului, pe care o respectăm şi vreau să-i mulţumim pentru tot ce a făcut în cadrul Guvernului, pentru că a sprijinit fiecare ministru, fiecare minister să-şi ducă la îndeplinire obiectivele”, a precizat Ialomiţianu. El a adăugat că demisia Guvernului nu înseamnă că Executivul nu şi-a îndeplinit obiectivele. “Toate organismele internaţionale au spus că acest Guvern şi-a făcut treaba, deci nu a fost vorba de a fugi”, a mai spus Ialomiţianu.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Ialomiţianu: ANAF nu mai are scuză, evaziunea trebuie sancţionată mult mai dur

    “ANAF nu mai are scuză pentru că avem toată legislaţia necesară. Putem compara situaţia celor care au avut creşteri de avere, dar n-au declarat venituri pentru impozitare. Evaziunea trebuie sancţionată mult mai dur ca până acum”, a declarat ministrul la postul public de radio România Actualităţi. El a menţionat în particular agricultura ca o zonă de evaziune pentru care vor fi luate măsuri speciale, amintind însă şi evaziunea înregistrată pe zona accizelor.

    Alte stiri pe www.zf.ro

  • Ialomiţianu: În primăvară ar putea fi majorate investiţiile în locul salariilor şi pensiilor

    “Toate salariile şi pensiile vor fi plătite la nivelul din 2011. Dacă vom avea o situaţie financiară mai bună în primăvară, sigur ne gândim şi la o redistribuire a sumelor fie pentru investiţii, fie pentru creşteri de pensii şi salarii (…) Eu m-am angajat în faţa Guvernului că putem executa acest buget cu deficit de 1,9% din PIB fără a reduce cheltuielile şi a majora impozitele. Aceasta este responsabilitatea mea”, a spus Ialomiţianu.

    Bugetul general consolidat pentru anul viitor a fost construit pe venituri totale de 195,3 miliarde lei şi cheltuieli totale de 206,5 miliarde lei, care conduc la un deficit nominal de 11,2 miliarde lei, reprezentând 1,9% din PIB pe metodologia cash şi sub 3% pe standarde europene.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Este vorba deci despre politica sănătoasă a Guvernului

    PSD a anunţat imediat că va ataca ordonanţa la Curtea Constituţională, pe motiv că încalcă şi Constituţia, şi Codul muncii, iar Dan Voiculescu (PC) s-a declarat gata să asigure consultanţă juridică bugetarilor, spre a reclama statul la CEDO.

    Dincolo de conflictul politic iscat, aprobarea ordonanţei ilustrează starea finanţelor publice: motivaţia puterii, expusă în Comisia de buget-finanţe, a fost că statul nu are bani şi că dacă s-ar plăti toate sumele respective (circa 9 miliarde de lei), s-ar depăşi plafonul de deficit bugetar convenit cu FMI.

    La 25 octombrie revine la Bucureşti delegaţia FMI pentru o nouă analiză, iar până atunci trebuie trimisă la Parlament legea bugetului, care va exclude măriri de salarii pentru bugetari sau reduceri de CAS, toate resursele fiind îndreptate spre investiţii: în cuvintele ministrului finanţelor, Gheorghe Ialomiţianu, “dacă nu vom reuşi să revenim cu sa¬la¬riile în 2012, va fi datorită politicii sănătoase a guvernului Boc de a da bani pentru investiţii”.