BusinessMagazin

Tag: Hi5

  • Copiii incep sa utilizeze retelele de socializare de la varste tot mai fragede. Tinerii romani sunt fruntasi la folosirea Hi5

    Conform unui sondaj realizat pentru Comisia Europeana si
    publicat luni, in UE, 77% dintre copiii cu varste intre 13 si 16
    ani si 38% dintre cei cu varste intre 9 si 12 ani au un profil pe
    un site de socializare in retea. Datele arata ca, in Romania, 63%
    dintre adolescentii cu varste intre 13 si 16 ani si 29 % dintre cei
    cu varsta intre 9 si 12 ani au profil pe un site de socializare. Un
    sfert dintre copiii care utilizeaza site-uri precum Facebook,
    Hyves, Tuenti, Nasza-Klasa SchuelerVZ, Hi5, Iwiw sau Myvip afirma
    insa ca profilul lor este “public”, ceea ce inseamna ca poate fi
    vazut de oricine, iar multi dintre ei isi afiseaza adresa si/sau
    numarul de telefon, potrivit studiului realizat de EUKidsOnline
    pentru Comisia Europeana.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fondatorul hi5, Ramu Yalamanchi, revine in Romania la How To Web

    In toamna anului trecut, cand a vizitat pentru prima data
    Romania, Yalamanchi spunea despre Romania ca este una dintre
    pietele online cele mai puternice si cu cel mai mare potential de
    crestere, mai ales pentru hi5.com care a preferat sa lase deoparte
    piata americana deja aglomerata si s-a dezvoltat in restul
    lumii.

    De altfel, reteaua hi5.com a fost lansata inital in tari latine,
    cu vorbitori de limba spaniola, si de-abia apoi extinsa in restul
    lumii. “SUA sunt doar o componenta a afacerii; cea mai mare parte
    dintre cei 50 de milioane de utilizatori unici provin din afara
    granitelor americane”, spunea pe atunci Ramu Yalamanchi pentru
    BUSINESS Magazin.

    In Romania, hi5.com numara peste 4 milioane de utilizatori unici
    care genereaza lunar in jur de 1,8 de miliarde de afisari. Pentru
    reteaua sociala, internetul romanesc este de altfel una dintre cele
    mai mari piete europene, peste Polonia, spre exemplu, care numara
    in jur de un milion de utilizatori.

    Yalamanchi este licentiat in informatica la Universitatea din
    Illinois – Urbana, Champaign si a fondat hi5 Networks in 2002,
    trecand prin cateva variante de produs pana sa ajunga la ideea
    retelei sociale careia i-a dat drumul in 2003. La inceputul lunii
    noiembrie, acesta va veni din nou in Romania pentru a discuta cu
    antreprenori din onlineul est-european despre tendintele din zona
    internetului in cadrul conferintei dedicate How To Web, principala
    discutie avand drept tema “Modelarea viitorului: antreprenoriatul
    si noul val de oportunitati web”.

  • Cenusaresele internetului

    Daca hoinariti suficient de mult timp pe internet, e aproape
    imposibil sa nu va loviti de vreo retea sociala, fie ca vorbim
    despre nume de genul Facebook sau Twitter sau despre comunitati
    formate in jurul unor site-uri specializate. Nici n-ar avea cum sa
    fie altfel, daca ne gandim ca mai mult de o treime dintre cei 1,7
    miliarde de oameni care acceseaza internetul in lume, potrivit
    Internet World Stats, folosesc si o retea sociala.

    Nu cu multi ani in urma, asemenea site-uri nu spuneau insa mare
    lucru decat membrilor lor, iar investitorii priveau cu reticenta
    noile afaceri online, mai ales dupa lectia crahului dotcom, cand
    internetul le-a adus pierderi considerabile. Chiar si dincolo de
    aceasta etapa, cand au inceput sa castige si utilizatori si
    finantari, retelele sociale au ramas tot niste Cenusarese ale
    internetului, care desi aduna milioane si zeci de milioane de boabe
    de linte (da, despre membri este vorba), nu sunt rasplatite
    indeajuns pentru asta. |n termeni mai putin plastici, explicatia e
    ca, desi a devenit “cool” sa folosesti cat mai multe retele sociale
    sau sa ai actiuni intr-o asemenea afacere, nimeni nu a descoperit
    inca modelul castigator de business pentru asa ceva. Deocamdata,
    publicitatea online inseamna o piata mondiala estimata la peste 1,8
    miliarde de euro anul acesta, dupa calculele eMarketeer, din care
    insa e putin probabil ca vreo retea va reusi sa smulga partea
    leului.

    Cum se explica atunci ca, cel putin de un an sau doi incoace,
    tot mai multi antreprenori tanjesc sa aiba o asemenea afacere, iar
    marile companii de internet tot intr-acolo se indreapta? Toata
    saptamana trecuta, tentativa Google de a reintra in competitie pe
    aceasta piata cu noul serviciu Buzz a fost pusa sub lupa si
    discutata, cu bune si mai ales cu rele, in toate colturile
    internetului. O cautare pe oricare dintre cele mai mari motoare din
    lume dupa Google Buzz returneaza deja in jur de 100 de milioane de
    rezultate.

    La o cu totul alta scara, si Trilulilu, varianta .ro a YouTube,
    facea saptamana trecuta o mutare relativ similara. Platforma din
    spatele serviciului de continut video a fost regandita asa incat sa
    le permita membrilor sa fie mai aproape de prietenii lor, a scris
    pe blogul personal Sergiu Biris, fondatorul si directorul executiv
    al companiei. “|ncepand se astazi, toti trilulistii au un loc unde
    pot urmari activitatea prietenilor, pot lasa mesaje de status, pot
    vedea sugestii de prieteni noi si statistici personale”, scria
    Biris, cu completarea ca daca un membru are cont si pe Twitter sau
    Facebook, poate trimite pe aceste retele mesaje sau notificari
    direct din paginile Trilulilu.

    Pe scurt, ideea de la care s-a pornit a fost transformarea celor
    peste 650.000 de membri ai serviciului intr-o comunitate care sa
    foloseasca Trilulilu nu doar pentru a publica si urmari continut
    video, foto sau audio, ci si pentru comunicare. Iar cel mai evident
    element care indica faptul ca site-ul tinde sa se transforme intr-o
    retea sociala este lansarea unei monede virtuale, dupa pilda multor
    retele sociale sau jocuri care creeaza comunitati, de genul
    Facebook sau Second Life. “Acei trilulisti care vor avea crocozauri
    in cont vor putea trimite cadouri speciale sau in editie limitata
    si vor avea acces la functionalitati premium, precum statusurile
    promovate”, sustine Biris. Moneda virtuala, crocozaurul, poate fi
    cumparata doar de utilizatori, cu plata prin SMS sau prin card
    bancar, in schimbul unor sume de pana la 50 de euro, plafon maxim
    pentru care primesc 16.000 de crocozauri.

    La prima vedere, moneda virtuala inseamna pentru Trilulilu o
    sursa secundara de venit, care ar putea insemna in jur de 10% din
    venituri (aproximativ 215.000 de euro in 2008, conform Ministerului
    de Finante). Privita in ansamblu, miscarea marcheaza o schimbare
    fundamentala a Trilulilu, care va deschide drumul altor servicii
    online romanesti catre lumea retelelor de socializare, dupa modelul
    deja vizibil la nivel mondial. Schimbare care se intrevede si
    pentru Outlook, aplicatia de mail a Microsoft, care integreaza
    contactele de pe reteaua sociala de business LinkedIn, urmand sa
    adauge in curand si date de pe Facebook si MySpace.

    Asadar, sanse sunt ca majoritatea serviciilor online cunoscute
    sa-si dezvolte pe rand cate o componenta de social media,
    perspectiva din care ar putea avea de castigat si companiile, avand
    astfel o directie mai consistenta pentru bugetele de promovare. Se
    naste totusi o intrebare: cat de sigure sunt pariurile puse pe
    timpul si atentia utilizatorilor? Fiindca, dupa cum am vazut din
    experienta atator retele, inclusiv a MySpace in competitia cu
    Facebook si a Facebook in raport cu Twitter, cu oricate eforturi de
    a integra mai multe servicii intr-unul singur si cu oricate functii
    noi si minunate ar avea o retea, utilizatorul se plictiseste pana
    la urma si pleaca in alta parte. Sau lasa de tot comunicarea
    virtuala care il tine legat de calculator si pleaca si el sa se
    vada cu prietenii.

  • Atentie la avatare

    Fiecare dintre noi are un soi de avatar pe internet. Un avatar
    desenat din detaliile personale publicate pe blog, pe Facebook, hi5
    sau Twitter, din pozele pe care le publicam pe Flickr, din
    comentariile pe care le lasam pe diverse site-uri, din cautarile
    efectuate pe Google, din preferintele pe care le etalam pe diverse
    pagini de profil si asa mai departe.

    Adunate la un loc, toate aceste informatii spun despre noi
    suficient de multe lucruri incat sa suscite interes. In special din
    partea unor companii care ar putea folosi acele informatii in folos
    propriu, cum ar fi, spre exemplu, sa isi faca reclama, dar si din
    partea altor “avatare” , care pot folosi informatiile impotriva
    subiectului in cauza, doar de dragul distractiei.

    Cu toate acestea, inca exista oameni care n-au inteles ca orice
    lucru scris pe internet ramane acolo pentru totdeauna si ca privat
    este un termen inca relativ. Citeam zilele trecute cum au fost
    luati prin surprindere destui dintre cei peste 500.000 de romani de
    pe Facebook de faptul ca datele publicate pe paginile retelei
    sociale nu sunt protejate, mai ales daca nu au bifat casutele
    potrivite, si ca sunt expusi riscurilor aferente.

    Cel mai bun studiu de caz mi se pare hi5, unde circula deja o
    serie de scrisori cu mesaje negative despre anumite persoane.
    Motivul pentru care se intampla asta este mai putin relevant. Ce mi
    se pare amuzant este ca expeditorul a avut toate informatiile pe
    tava. A gasit persoana careia a vrut sa-i faca rau, a aflat cateva
    detalii despre ea din profil, destule cat sa lase impresia ca este
    o persoana relativ apropiata, iar apoi a trimis scrisoarea catre
    intreg grupul prieten cu respectiva persoana. Si multi dintre ei au
    luat scrisoarea de buna, pentru ca nu cred ca gresesc cand spun ca
    dintr-o lista intreaga de prieteni, poate doar jumatate stiu
    intr-adevar destule despre tine incat sa faca diferenta. Restul
    sunt doar cunostinte sau prieteni ai unor prieteni.

    Putini se gandesc insa la treaba asta in momentul in care incep
    sa verse cu nonsalanta (sau mai bine zis neglijenta) toate
    detaliile personale pe internet, dar se intreaba cu mirare oare de
    unde stie toata lumea ca odorul a primit cadou de majorat un
    Volkswagen. Ma refer aici la Adriean Videanu. Iar de la prea multe
    informatii pana la furt de identitate e doar un pas. De asta este
    atat de simplu ca in spatele unui astfel de avatar sa poata fi
    oricine. Pana la urma, chiar credeti ca Bill Gates va fi cel care
    petrece timp pe Twitter, acum ca si-a creat cont?

  • Hi5: Cea mai populara retea sociala din Romania

    Tinerii internauti intre 18 si 24 de ani sunt cei mai activi,
    atat ca apartenenta la retele sociale cat si ca frecventa de
    accesare a conturilor personale. Doar 20% dintre tinerii intre 18
    si 24 de ani nu au cont in cel putin una dintre retelele sociale,
    la polul opus aflandu-se persoanele peste 45 de ani, 80% dintre
    acestea nu apartin nici unei comunitati.

    Spre deosebire de membrii altor retele sociale, membrii Hi5 au o
    deschidere mai mare catre noi prieteni sau grupuri, numarul mediu
    de prieteni in retea fiind de peste 140, iar 17% apartin unui grup
    din aceasta retea.

    Ca frecventa de accesare, peste jumatate dintre membrii HI5 si
    Facebook isi acceseaza contul personal de cel putin o data pe
    saptamana, din nou tinerii fiind cei mai prezenti. Spre exemplu,
    70% dintre membrii HI5 cu varsta intre 18 si 24 de ani se
    conecteaza de cel putin 1 data pe saptamana, spre deosebire de o
    treime dintre persoanele intre 25 si 34 de ani care se conecteaza
    cu aceeasi frecventa. O situatie asemanatoare se intalneste si la
    Facebook, unde 74% dintre tinerii intre 18 si 24 de ani isi
    acceseaza contul de cel putin o data pe saptamana, spre deosebire
    de 45% intre 25 si 34 de ani.

  • O retea numai a lor

    Koolro.com, reteaua sociala dedicata exclusiv romanilor lansata in septembrie 2007, ar vrea sa fie locul de intalnire pentru toti romanii aflati in afara granitelor Romaniei, spune Horatiu Boeriu (28 ani), fondatorul site-ului. “In loc sa caute prieteni si compatrioti printre milioanele de membri MySpace sau Hi5, romanii stabiliti in strainatate ii pot gasi in cateva secunde pe Koolro.com”, continua el, cu mentiunea ca, in acelasi timp, reteaua sociala este o cale pentru cei plecati in strainatate de a tine legatura cu familia si prietenii din Romania. In prima faza insa, Koolro.com putea fi accesata numai de romanii din SUA si Canada, dar Boeriu spune ca va extinde ulterior accesul si pentru utilizatorii romani din Europa. 
     
    Investitia in dezvoltarea site-ului a fost de 1.500 de dolari (1.200 de euro) si a inclus materialele promotionale, infrastructura si costurile initiale asociate cu serverele, iar in acest moment costurile de operare se ridica la 3.000 de dolari (2.400 de euro) anual. Asemenea marilor retele sociale, site-ul le permite utilizatorilor romani sa creeze profiluri personale si sa faca schimb de muzica, poze, filme sau evenimente culturale, sociale si sportive cu prietenii. Pentru urmatoarea perioada, Koolro.com are in plan sa caute pentru comunitatea romaneasca din diaspora diferite servicii utile, precum convorbiri ieftine cu Romania, bilete de avion mai ieftine, transfer de bani online si transport de pachete sau import de produse roma­nesti. “Pentru a le oferi membrilor aceste avantaje, am vorbit deja cu anumite firme ce furnizeaza acest gen de servicii si urmeaza sa facem un anunt oficial”, afirma Boeriu. Scopul imediat al lui Boeriu este insa cresterea traficului. In fiecare luna, traficul creste cu aproximativ 30-40%, sustine el, ceea ce inseamna ca pana la sfarsitul lui 2009, potrivit calculelor antreprenorului, reteaua va numara 10.000 de utilizatori. “In ultimul timp am observat o crestere a numarului de membri cu domiciliul in Romania, proportia acestora fiind de 8-9% din totalul utilizatorilor retelei”, precizeaza Boeriu.