BusinessMagazin

Tag: guvernatorul bnr

  • Isărescu: Economia nu este pe marginea prăpastiei, situaţia este delicată dar controlabilă

    Economia României nu este nici în abis nici pe marginea prăpastiei, situaţia economică este delicată, totuşi, dar controlabilă, a declarat vineri guvernatorul BNR Mugur Isărescu, la prezentarea raportului asupra inflaţiei.

    Creşterea consumului, principalul motor al creşterii economice, a rămas la un nivel înalt, stabil, dar acesta nu este un nivel sustenabil şi cererea se va atenua, a subliniat guvernatorul BNR, care a adăugat că acest lucru ar trebui să se facă prin măsuri înţelepte, pentru a evita acţiunea brutală, violentă a forţelor pieţei.

    Guvernatorul a remarcat slăbirea cererii externe, care a erodat activitatea industrială – este cazul industriei auto. În prezentarea sa guvernatorul a demonstrat corelarea între exporturile româneşti, în scădere, şi evoluţia negativă a industriei auto din Germania, în ultimul an de zile.

    Pe de altă parte guvernatorul a vorbit de o dinamizare a investiţiilor, remarcând în special creşterea numărului de autorizaţii de construcţie, de „double-digit”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • Isărescu spune că este nevoie ca România să treacă pe excedent comercial: cererea externă netă ar trebui să aibă o contribuţie pozitivă la PIB, nu negativă

    În ciuda creşterii economice postcriză, care s-a ridicat la un nivel mediu anual de 4,6% în ultimii cinci ani, industria locală a pierdut teren, iar cererea netă externă nu a mai adus o contribuţie pozitivă creşterii PIB-ului din 2013 (adică exporturile să fie mai mari decât importurile  – n. red.) până în prezent, ceea ce dus la adâncirea deficitului de cont curent, a atras ieri atenţia guvernatorul BNR Mugur Isărescu,  într-un discurs sus­ţinut în cadrul AmCham CEO Forum.

    „Avansul înre­gistrat în ultimii ani a fost alimentat în primul rând de consum, care a beneficiat de pe urma politicilor fiscale şi salariale, corelate cu o piaţă a muncii tensionată, care a dus la creşteri salariale. Transferul avansului înregistrat de consum către producţie a fost limitat de o competitivitate slabă a industriilor locale, ceea ce a făcut ca avansul consumului să fie acompaniat de un avans puternic al im­porturilor. Astfel, în ciuda creşterii expor­turilor, cererea netă externă nu a mai adus o contribuţie pozitivă creşterii PIB-ului din 2013. În schimb, a cauzat o creştere semnificativă a deficitului de cont curent“, spune Mugur Isărescu, gu­vernatorul BNR.

    Citeşte continuarea articolului pe www.zf.ro

  • Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu: 80% din profitul nostru este dat statului

    „80% din profitul nostru este dat statului. Suntem singura bancă centrală care are un asemenea impozit pe profit, restul de 20% se dau pentru capitalizarea băncii, fondul de salariaţi.(…) Cum să păstrăm specialiştii? Că nu-i plătim exagerat. Am avut patru sau cinci ani de pierderi masive în sisetemul bancar, statul român nu a dat un cent. Faptul că într-un an, trei bănci au avut profituri mai mari, nu însemană că trebuie să exagerăm. Ideea cu profiturile mari nu este adevărată. Aţi spus despre bănci că avem profituri mari”, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la audierea din Comisia economică din Parlament.

    Senatorul ALDE Daniel Zamfir, preşedintele Comisiei Economice, i-a spus lui Isărescu, în timpul audierii, că profitul BNR a fost folosit pentru bonusuri.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ziarul Financiar după 20 de ani, 16 noiembrie 2018, BNR

    Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, 16 noiembrie 2018

    „ Ziarul Financiar a rămas un ziar românesc şi îi urez să rămână aşa, pentru că, întocmai cum un soi de vin românesc este mai
    băut de un străin când vine în România decât un Sauvignon Blanc, aşa va fi şi acest cotidian mai citit dacă îşi păstrează
    particularităţile acestei ţări.  Ziarul Financiar a făcut istorie şi îi doresc să facă în continuare istorie. Îi doresc să aibă zile
    multe şi ani mulţi şi să se extindă la tot ce ţine de domeniul media.

    Fără antreprenoriat de calitate, economia de piaţă şchioapătă, este esenţial pentru funcţionarea unei economii de piaţă. În
    urmă cu câteva zile am subliniat nevoia că, în legătură cu antreprenoriatul, trebuie să se insiste pe disciplina de plăţi, pe
    disciplina financiară. Economia de piaţă nu poate funcţiona fără disciplină financiară. Eu citesc Ziarul Financiar zilnic, este o
    mărturisire de credinţă şi nu cred că sunt singurul, cred că acest cotidian se află zilnic pe masa antreprenorilor din
    România, dar nu numai. Fac acest lucru din noiembrie 1998 şi până astăzi şi în mine Ziarul Financiar are un cititor atent.
    Uneori am avut dezbateri principiale cu ziarul. Voi continua să îl citesc şi după expirarea mandatului, pentru că ei au
    făcut o adevărată revoluţie în România, au făcut istorie, nu este un lucru de neglijat.”

  • Mugur Isărescu, Guvernatorul BNR: Dacă nu păstrăm coerenţa politicilor macroeconomice, vom plăti ca ţară

    „Este important ca în condiţiile schimbărilor de paradigmă, ale unor fluxuri informaţionale accelerate, uneori, predominant emoţionale, să existe acest discurs public echilibrat şi raţional, fără exagerări, care produc doar distorsiuni şi zgomot. (…) Disciplina financiară este unul dintre marile obiective pe care trebui să le promovăm în prezent”, a afirmat Mugur Isărescu, în cadrul conferinţei anuale a Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), ediţia a X-a, „România după 10 ani. Realizări. Eşecuri. Perspective economice”.
     
    În acest context, Guvernatorul BNR a reiterat mesajul pe care Banca centrală l-a transmis, în mod constant, inclusiv în ultimul deceniu: păstrarea macrostabilităţii, a echilibrului intern, este esenţială.
     

  • Mugur Isărescu, guvernatorul BNR: Pentru a atenua lipsa forţei de muncă, salariile ar trebui să crească într-un ritm adecvat

    „În general, reformele structurale sunt esenţiale pentru consolidarea convergenţei (n.red. – României la zona euro), pentru asigurarea unei creşteri durabile şi creşterea flexibilităţii economiei pentru a beneficia de intrarea în zona euro, deoarece avantajele adoptării euro nu sunt necondiţionate. (…) Un domeniu care ar putea beneficia, în mod sigur, de implementarea unor astfel de reforme este piaţa forţei de muncă, într-un moment în care România se confruntă cu provocări care nu sunt cu siguranţă noi sau neobişnuite”, a afirmat Mugur Isărescu, în cadrul conferinţei „Convergenţa spre extinderea euro”.

    În acest context, Guvernatorul BNR a reamintit că există opinii diferite în economia din România cu privire la nivelul unde ar trebui să fie salariile.

    „Pe de o parte, ele ar trebui să fie guvernate de dinamica productivităţii, astfel încât să nu conducă la o erodare a poziţiei competitive. Pe de altă parte, şi aici sunt şi oameni care privesc situaţia la nivel regional, nu doar politicieni, salariile nu pot fi semnificativ mai mici decât cele disponibile în alte economii, deoarece ar duce pur şi simplu la o pierdere dramatică de forţă de muncă, cu consecinţe dramatice, care includ o creştere importantă a salariilor de către piaţă, nu de către politicieni. Această problemă trebuie să fie abordată cât mai repede”, a susţinut Isărescu.
    De asemenea, acesta a reamintit că, drept urmare a aderării la Uniunea Europeană (UE), România se confruntă cu o problemă de emigrare, deoarece mai mult de trei milioane de români au părăsit ţara pentru a lucra în alte state membre ale UE.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BNR: CJUE a decis că băncile pot cesiona creditele fără ca debitorul să-şi poată răscumpăra datoria

    De asemenea, decizia CJUE nu se aplică nici dispoziţiilor legale naţionale care reglementează transmiterea creditelor şi substituirea cedentului de către cesionar în procedurile în curs.

    CJUE a emis această decizie, când a pronunţat, în data de 7 august 2018, o hotărâre legată de o serie de cereri referitoare la interpretarea Directivei 93/13/CE. Cererile au fost făcute în cazul unor litigii între Banca Santander şi doi clienţi (cazul-96/16) şi, respectiv, între Banco de Sabadel SA şi un client (cazul C-94/17), în legătură cu executarea unor contracte de credit încheiate între părţi.

    „Motivarea CJUE este aceea că «Directiva privind clauzele abuzive în contactele încheiate cu consumatorii trebuie interpretată că… nu este aplicabilă practicii unui profesionist care constă în cesiunea sau în cumpărarea unei creanţe deţinute faţă de un consumator, fără ca posibilitatea unei asemenea cesiuni să fie prevăzută în contractul de împrumut încheiat cu acest consumator, fără ca acesta din urmă să fie informat în prealabil despre respectiva cesiune sau să îşi dea consimţământul la aceasta şi fără a i se acorda acestuia posibilitatea să îşi răscumpere datoria şi, astfel, să o stingă, prin rambursarea către cesionar a preţului pe care acesta l-a plătit pentru cesiunea menţionată, majorat cu costurile, cu dobânzile şi cu cheltuielile de judecată aplicabile». Totodată, motivarea CJUE stabileşte că directiva în cauză nu este aplicabilă nici unor dispoziţii naţionale, precum cele ce figurează în dreptul spaniol, care încadrează posibilitatea de răscumpărare şi substituirea cesionarului în drepturile cedentului în procedurile în curs. Altfel spus, CJUE a stabilit că institutiile de credit pot realiza cesiuni de credite fără ca debitorului să i se dea posibilitatea să-şi răscumpere datoria”, explică Cristian Bichi, consilierul guvernatorului Băncii Naţionale a României (BNR), într-o opinie publicată pe blogul instituţiei, www.opiniibnr.ro.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • Isărescu: Noul scenariu al prognozei de inflaţie confirmă scăderea ratei anuale în trimestrul III

    „Traiectoria anticipată a ratei anuale a inflaţiei se menţine pe coordonate cvasi-similare celor din prognoza precedentă pe termen scurt, dar uşor revizuită în sens descendent pe orizontul mai îndepărtat de timp”, a precizat Mugur Isărescu, la un briefing de presă care a urmat şedinţei de politică monetară a băncii centrale.

    Potrivit BNR, incertitudinile şi riscurile asociate perspectivei inflaţiei au ca principale surse „evoluţia preţurilor administrate (gaze şi energie electrică), a preţurilor volatile ale produselor alimentare şi ale unor produse alimentare procesate, precum şi condiţiile de pe piaţa muncii şi conduita politicii fiscale”. Relevante sunt, de asemenea, „evoluţiile viitoare ale preţului internaţional al petrolului, ritmul creşterii economice şi dinamica inflaţiei în zona euro şi în UE şi, implicit, conduita politicii monetare a BCE şi a băncilor centrale din regiune”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mugur Isărescu, guvernatorul BNR: Rata dobânzii trebuie să se apropie de rata inflaţiei (5,41%). Noi sperăm ca această unire să se facă mai jos, nu sus, de aceea am insistat să luăm măsuri din timp

    Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis miercuri menţinerea dobânzii de politică monetară la 2,50%, păstrând totodată şi dobânzile pentru facilitatea de depozit, la 1,50%, şi a celei pentru facilitatea de creditare, la 3,50%.
     
    ”Întărirea dobânzii de politică monetară nu înseamnă neapărat creşterea ratei de politică monetară. Politicile le care le-am dus sunt politici pe care le-am anunţat. Acestea au făcut ca dobânzile să nu se mai situeze sub rata de politică monetară, ci peste. Avem un mesaj: politica monetară e mai tare decât arată rata de politică monetară în prezent. Iar acest lucru îi ajută şi pe cei cu credite, care cred că sunt dezavantajaţi”, a spus Mugur Isărescu. 
     
    Rata anuală a inflaţiei IPC a crescut în aprilie la 5,22 la sută şi în mai la 5,41%, nivelul prognozat. Evoluţia a fost generată de factorii pe partea ofertei, determinante fiind creşterile consistente, peste aşteptări, ale preţurilor combustibililor şi produselor din tutun, potrivit comunicatului BNR.
     
    ”Rata lunară a inflaţiei va fi scăzută în perioada următoare, se va apropia de zero în lunile de vară. Vom avea în perioada următoare creşteri efective mici de preţuri. Rata anuală, care consemnează evoluţia preţurilor pe 12 luni, rămâne ridicată pentru că şi în lunile de vară anul trecut, rata lunară a scăzut. Core-ul, inflaţia pe care o putem combate, a coborât sub 3%, e chiar frumos”, a spus guvernatorul. 
     

  • Mugur Isărescu, guvernatorul BNR: Rata dobânzii trebuie să se apropie de rata inflaţiei (5,41%). Noi sperăm ca această unire să se facă mai jos, nu sus, de aceea am insistat să luăm măsuri din timp

    Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis miercuri menţinerea dobânzii de politică monetară la 2,50%, păstrând totodată şi dobânzile pentru facilitatea de depozit, la 1,50%, şi a celei pentru facilitatea de creditare, la 3,50%.
     
    ”Întărirea dobânzii de politică monetară nu înseamnă neapărat creşterea ratei de politică monetară. Politicile le care le-am dus sunt politici pe care le-am anunţat. Acestea au făcut ca dobânzile să nu se mai situeze sub rata de politică monetară, ci peste. Avem un mesaj: politica monetară e mai tare decât arată rata de politică monetară în prezent. Iar acest lucru îi ajută şi pe cei cu credite, care cred că sunt dezavantajaţi”, a spus Mugur Isărescu. 
     
    Rata anuală a inflaţiei IPC a crescut în aprilie la 5,22 la sută şi în mai la 5,41%, nivelul prognozat. Evoluţia a fost generată de factorii pe partea ofertei, determinante fiind creşterile consistente, peste aşteptări, ale preţurilor combustibililor şi produselor din tutun, potrivit comunicatului BNR.
     
    ”Rata lunară a inflaţiei va fi scăzută în perioada următoare, se va apropia de zero în lunile de vară. Vom avea în perioada următoare creşteri efective mici de preţuri. Rata anuală, care consemnează evoluţia preţurilor pe 12 luni, rămâne ridicată pentru că şi în lunile de vară anul trecut, rata lunară a scăzut. Core-ul, inflaţia pe care o putem combate, a coborât sub 3%, e chiar frumos”, a spus guvernatorul.