BusinessMagazin

Tag: Groenlanda

  • Donald Trump vrea să cumpere Groenlanda. Preşedintele american a dezvăluit apropiaţilor că ar fi dispus să facă o ofertă guvernului danez

    Preşedintele Donald Trump pare interesat de achiziţionarea insulei Groenlanda, scriu cei de la DailyMail.
     
    Mai multe surse au dezvăluit pentru Wall Street Journal că Trump a discutat cu consilierii săi posibilitatea de a prelua insula, cunoscută atât pentru resursele existente, cât şi pentru importanţa geografică.
     
    Americanii au mai încercat, în două rânduri, să cumpere Groenlanda: mai întâi în 1867 şi ulterior în 1946, când preşedintele Truman a oferit 100 de milioane de dolari.
     
    Insula cu o suprafaţă de 2,1 milioane de metri pătraţi este locuită de aproximativ 56.000 de persoane. Deşi se află în apele din nordul Americii, Groenlanda este deţinută de Danemarca.
     
    Potrivit celor de la Wall Street Journal, Groenlanda primeşte anual de la guvernul danez subvenţii în valoare de 591 de milioane de dolari, adică 60% din bugetul anual al insulei.
     
    Mai mulţi analişti consideră că Trump vrea să urmeze exemplul fostului preşedinte Dwight Eisenhower, care a cumpărat Alaska de la ruşi în 1867.
     
    O serie de politicieni danezi şi-au manifestat dezaprobarea faţă de idee.
     
    Martin Lidegaard, fost ministru de Externe şi un lider al Partidului Social Liberal, a calificat ideea drept o “propunere grotescă”, fără vreun fundament real, relatează agenţia de ştiri Reuters..
     
    “Vorbim despre oameni reali şi nu putem vinde Groenlanda ca o veche putere tradiţională”, a adăugat Lidegaard.Lars Lokke Rasmussen.
     
    “Dacă chiar îi trece prin cap asta, atunci aceasta este dovada finală că a înnebunit”, a declarat Soren Espersen, purtătorul de cuvânt pentru politică externă al Partidului Popular Danez.

     

  • Avertisment sumbru făcut de un cercetător de renume. Cum ar putea să dispară unele dintre cele mai mari oraşe din lume precum New York sau Singapore

    Un cercetător de la Cambridge avertizează că scăderea stratului de gheaţă din Groenlanda reprezintă un pericol pentru oraşele situate pe coastă.
     
    Peter Wadhams, profesor la Cambridge, spune că a observat, în expediţiile sale, schimbările dramatice survenite în zona Arcticului, scriu cei de la Independent.
     
    În vârstă de 71 de ani, Wadhams a condus 55 de expediţii în zonă arctică de-a lungul carierei. Recent, el a comparat apa provenită din topirea stratului de greaţă cu ceea ce se întâmplă la cascada Niagara. “Gheaţa dispare cu un ritm mult mai mare decât în trecut”, a declarat el. “Creşterea nivelului apei este acum complet dependentă de stratul de gheaţă din Groenlanda.”
     
    Potrivit celor de la Independent, el a mai spus că în urmă cu 30 de ani, la prima sa vizită în Arctic, nu exista fenomenul de topire a gheţii vara.
     
    Potrivit Asociaţiei Mondiale Meteorologice (WMO), iulie 2019 a fost cea mai caldă lună din istorie la nivel global.
     
    Dacă întreg stratul de gheaţă din Groenlanda s-ar topi, nivelul apelor ar creşte, la nivel global, cu 7 metri. Prin urmare, majoritatea oraşelor aflate pe coastă ar fi complet inundate.
     
    “Nimeni nu s-a gândit la soluţii prin care să readucem gheaţa, răcorind astfel întreaga planetă”, a mai spus profesorul, sugerând că eliminarea dioxidului de carbon din atmosferă ar putea fi o soluţie mai bună decât reducerea emisiilor de carbon.

     

  • Fenomenul straniu din Groenlanda. Cum poate dispărea un lac uriaş aproape instantaneu

    Glaciologii au fost martori la un astfel de eveniment pentru prima oară în 2006, când un lac care se întindea pe 5,6 kilometri pătraţi a secat în mai puţin de două ore. Conform Live Science, în prezent specialiştii observă des fenomenul ce are loc în mod regulat în Groenlanda. În fiecare an,  apar sute de lacuri temporare pe suprafaţa Groenlandei, însă după câteva săptămâni sau luni acestea seacă, apa scurgându-se prin crăpăturile din calota de gheaţă.

    În cadrul unei expediţii recente, cercetătorii au putut observa un aspect alarmant al lacurilor ce dispar misterios. Lacurile ce seacă au început să apară tot mai des în zonele interioare ale ţărmului. Conform studiului, fenomenul se poate produce deoarece lacurile apărute pe timpul verii sunt secate printr-o reacţie în lanţ produsă de o reţea vastă, interconectată de crăpături aflate sub gheaţă. De asemenea, în ultima perioadă creşterea temperaturilor a dus la mărirea acestor crăpături.

    ”Lacurile care seacă într-o anumită regiune produc alte crăpături ale gheţii ce duc la secarea lacurilor din alte zone,” a declarat coautorul studiului Marion Bougamont, glaciolog din cadrul Universităţii din Cambridge. În cadrul studiului, Bougamont şi colegii săi au utilizat modele 3D ale reţelei de crăpături şi imagini din satelit ale calotei de gheaţă din Groenlanda pentru a studia reacţia în lanţ. Ei au descoperit că secarea unui singur lac poate destabiliza alte zone îngheţate din apropiere. Astfel se formează noi crăpături zilnic care seacă alte lacuri şi reacţia se intensifică zilnic. Într-un incident, cercetătorii au observat secarea a 124 de lacuri în doar cinci zile. Chiar şi lacurile formate cu mult în interiorul ţărmului au fost vulnerabile reacţiei de secare în lanţ.

    CITEŞTE CONTINUAREA ÎN DESCOPERĂ

  • Cele mai frumoase şi dificile maratoane din lume – GALERIE FOTO

    Poţi să alergi 42 de kilometri alături de animale sălbatice în Africa, sau să parcurgi cei 216 kilometri ai Ultramaratonului Badwater, pe o căldură infernală în Death Valley. Sau, de ce nu, poţi alege maratonul polar din Groenlanda.

    Acestea sunt cele mai frumoase şi dificile maratoane din lume.

    Sursa foto: Bloomberg

  • Simbolurile Crăciunului: Renul – spiritul bun al nordului

    Astăzi, sub presiunea exercitată de fenomenul încălzirii globale şi de vânătoarea exagerată, renii au dispărut din multe zone unde erau prezenţi de mii de ani. Din fericire, se mai întâlnesc populaţii stabile în Siberia, Groenlanda, Alaska, Scandinavia şi Canada.

    În mitologie, renul este un spirit bun, un animal psihopomp – având, adică, rolul de a călăuzi sufletele către lumile cereşti. În universul religios din Arctica, sufletele şamanilor rătăcesc sub înfăţişarea unui ren încă de pe când şamanul este în viaţă. Din punct de vedere simbolic, renul a fost asociat cu Luna, fiind eminamente un animal Yin, un spirit lunar. Această caracterizare are la bază credinţa conform căreia renii din viziunile şamanilor li se arătau acestora ca şi cum ar veni din Lună, având profilată în spatele lor silueta astrului nopţii. Mai aproape de zilele noastre, renii au apărut în vieţile noastre mai ales în preajma sărbătorii de Crăciun, când au rolul de a trage sania lui Moş Crăciun.

  • Poza zilei: un aisberg nou-născut, surprins de un satelit NASA

    Noul aisberg desprins din Petermann a fost surprins în zilele de 16-17 iulie de echipamentul MODIS (Moderate Resolution Imaging Spectroradiometer) al satelitului Aqua, operat de NASA, care traversează zilnic regiunile arctice.

    Fotografia la rezoluţie mare

    Foto: NASA

  • Simbolurile Crăciunului: Renul – spiritul bun al nordului

    Astăzi, sub presiunea exercitată de fenomenul încălzirii globale şi de vânătoarea exagerată, renii au dispărut din multe zone unde erau prezenţi de mii de ani. Din fericire, se mai întâlnesc populaţii stabile în Siberia, Groenlanda, Alaska, Scandinavia şi Canada.

    În mitologie, renul este un spirit bun, un animal psihopomp – având, adică, rolul de a călăuzi sufletele către lumile cereşti. În universul religios din Arctica, sufletele şamanilor rătăcesc sub înfăţişarea unui ren încă de pe când şamanul este în viaţă. Din punct de vedere simbolic, renul a fost asociat cu Luna, fiind eminamente un animal Yin, un spirit lunar. Această caracterizare are la bază credinţa conform căreia renii din viziunile şamanilor li se arătau acestora ca şi cum ar veni din Lună, având profilată în spatele lor silueta astrului nopţii. Mai aproape de zilele noastre, renii au apărut în vieţile noastre mai ales în preajma sărbătorii de Crăciun, când au rolul de a trage sania lui Moş Crăciun.

    Mai mult pe www.descopera.ro.