BusinessMagazin

Tag: gheata

  • Revolta unui producător român de îngheţată bio: Aş vrea să ştiu de ce nu este loc pe rafturile Mega Image, Carrefour şi Auchan pentru un brand produs în România

    Irina Filip, fondatoarea companiei Cream Land din comuna Nanov, judeţul Teleorman, care a investit 2,2 mi­lioa­ne de euro într-o fabrică de îngheţată sub brandul Cremola, susţine că marile reţele de retail îi resping pe producătorii locali, deşi ele ar avea un rol decisiv în încurajarea producţiei locale în zona de agrobusiness.

    „Atitudinea oamenilor din departamentele de achiziţii faţă de producător este atitudinea jupânului de pe moşie căruia i-a bătut cerşetorul la poartă. Firma mea asigură locuri de muncă, fructificarea muncii unor fermieri şi, cu toate acestea, eu stau şi plâng în pumni, în timp ce niciun retailer nu poate să îmi spună că produsele mele nu sunt bune. Aş vrea să ştiu de ce nu este loc pe rafturile magazinelor Mega Image, Carrefour şi Auchan pentru un brand produs în România, care vine cu cele mai bune produse care se pot fabrica“, a declarat Irina Filip în cadrul emisiunii de business ZF Live.

    Antreprenoarea afirmă că, de multe ori, departamentele de achiziţii ale marilor reţele de retail îi ignoră solicitările de listare a produselor.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • 5 lecţii de business de la o tânără antreprenoare care a pornit o afacere de succes de la zero

    În 2009, Natasha Case era studentă la arhitectură şi avea un interes aparte faţă de îngheţată. Alături de partenera său Freya Estreller, care avea să devină şi cofondator al afacerii, tânăra a decis să convertească un vechi camion de poştă într-un stand portabil de îngheţată şi să plece la un festival de muzică din Los Angeles.
     
    Îngheţata celor doi a avut un mare succes; prin urmare, Case şi Estreller au decis să pună bazele Coolhaus, brand de îngheţată care astăzi alimentează peste 7.500 de magazine din Statele Unite.
     
    Natasha Case a decis să împărtăşească şi celorlalţi cele mai importante cinci lecţii de business pe care le-a primit, scriu cei de la Business Insider.
     
    1. Fă lucruri pe care în mod normal nu le-ai face
     
    Atunci când au început afacerea, cei doi făceau majoritatea lucrurilor – curăţau camionul şi se rugau de prieteni să îi ajute. “E important să îţi sufleci mânecile şi să rezolvi chiar tu problemele de la început”, spune antreprenoarea.
     
    2. Alege-ţi partenerii corecţi
     
    Succesul unui business e strâns legat de modul în care fondatorii aleg oamenii din jur. E important să construieşti o echipă care să te motiveze şi să te inspire zi de zi.
     
    3. Fii conştient de faptul că viaţa ta va fi lipsită de echilibru
     
    “În primii ani ai afacerii, îmi devotam tot timpul activităţilor de business”, spune Case, care recunoaşte că a avut norocul de a avea partenerul de viaţă drept cofondator.
     
    4. Durează ani de zile să descoperi ce fel de lider eşti
     
    Ca antreprenor, ideea de a fi imaginea unui produs poate fi terifiantă. Ca lider, descoperirea stilului de management potrivit poate dura ani.
     
    5. Obstacolele sunt inevitabile
     
    “Principalul lucru pe care l-am învăţat este că obstacole vor exista mereu, indiferent cât de bine crezi că ai plănuit totul”, a declarat Natasha Case celor de la Business Insider. “Îmbrăţişând provocările vei afla cât de capabil eşti de fapt.”
     
    Sursă foto: Coolhaus

  • Submarin de îngheaţă apele

    Dacă încălzirea globală topeşte gheţarii, un proiect al unui designer indonezian propune refacerea lor. Indonezianul Faris Rajak Kotaha­tuhaha şi echipa sa au gândit un proiect care presupune crearea de miniaisberguri, care să fie folosite la refacerea calotei de gheaţă din Oceanul Arctic, scrie Dezeen.

    Proiectul presupune utilizarea unor submarine care să adune apă din ocean care apoi să fie îngheţată. Odată îngheţată apa, submarinul se ridică la suprafaţă lăsând în urmă un miniaisberg cu un volum de 2.000 de metri cubi, amplasat lângă altele asemenea lui. O flotă de submarine ar grăbi procesul de refacere a gheţii, iar finanţarea pentru acest proiect s-ar obţine parţial prin ampla­sarea unor hoteluri la bordul acestor vase, conform iniţiatorilor lui. 

  • Submarin de îngheaţă apele

    Dacă încălzirea globală topeşte gheţarii, un proiect al unui designer indonezian propune refacerea lor. Indonezianul Faris Rajak Kotaha­tuhaha şi echipa sa au gândit un proiect care presupune crearea de miniaisberguri, care să fie folosite la refacerea calotei de gheaţă din Oceanul Arctic, scrie Dezeen.

    Proiectul presupune utilizarea unor submarine care să adune apă din ocean care apoi să fie îngheţată. Odată îngheţată apa, submarinul se ridică la suprafaţă lăsând în urmă un miniaisberg cu un volum de 2.000 de metri cubi, amplasat lângă altele asemenea lui. O flotă de submarine ar grăbi procesul de refacere a gheţii, iar finanţarea pentru acest proiect s-ar obţine parţial prin ampla­sarea unor hoteluri la bordul acestor vase, conform iniţiatorilor lui. 

  • Cum să faci bani din gheaţă: locuitorii acestui oraş s-au îmbogăţit de pe urma gheţarilor

    Cei 2.500 de locuitori ai oraşului canadian Twillingate sunt obsedaţi de gheţari. Numit “capitala mondială a gheţarilor”, Twillingate e locul unde turiştii se adună pentru a fi cât mai aproape de blocurile masive de gheaţă.
     
    Turismul generează cea mai mare parte a economiei locale, iar atunci când gheţarii nu trec aproape de ţărm – aşa cum s-a întâmplat în urmă cu doi ani – locuitorii resimt din plin efectele.
     
    “A pus multă presiune pe noi, financiar vorbind, pentru că turismul legat de gheţari reprezintă 50% din toate veniturile noastre”, a declarat căpitanul Perry Young celor de la BBC.
     
    Sezonul de vârf e în lunile mai şi iunie, dar se întâmplă ca gheţarii să se afle în apropiere chiar şi în luna august.
     
    Autorităţile au lansat recent un program-pilot care foloseşte dispozitive GPS pentru localizarea exactă a gheţarilor. Un grup de pescari a început să strângă gheaţa pentru a o topi şi pentru a produce apă, vodcă bere şi vin pe care le comercializează în regiune şi în restul Canadei.
     
    Nu cu mult timp în urmă, gheţarii reprezentau un pericol pentru locuitori, care se ocupau mai ales cu pescuitul. “Pescarii urau să vadă gheţari, pentru că exista riscul ca aceştia să le rupă plasele şi capcanele”, a povestit David Boyd, proprietarul unui magazin pentru turişti.
     
    Acum însă, blocurile de gheaţă sunt cele care garantează bunăstarea celor din zonă.
     
     

  • Avertisment sumbru făcut de un cercetător de renume. Cum ar putea să dispară unele dintre cele mai mari oraşe din lume precum New York sau Singapore

    Un cercetător de la Cambridge avertizează că scăderea stratului de gheaţă din Groenlanda reprezintă un pericol pentru oraşele situate pe coastă.
     
    Peter Wadhams, profesor la Cambridge, spune că a observat, în expediţiile sale, schimbările dramatice survenite în zona Arcticului, scriu cei de la Independent.
     
    În vârstă de 71 de ani, Wadhams a condus 55 de expediţii în zonă arctică de-a lungul carierei. Recent, el a comparat apa provenită din topirea stratului de greaţă cu ceea ce se întâmplă la cascada Niagara. “Gheaţa dispare cu un ritm mult mai mare decât în trecut”, a declarat el. “Creşterea nivelului apei este acum complet dependentă de stratul de gheaţă din Groenlanda.”
     
    Potrivit celor de la Independent, el a mai spus că în urmă cu 30 de ani, la prima sa vizită în Arctic, nu exista fenomenul de topire a gheţii vara.
     
    Potrivit Asociaţiei Mondiale Meteorologice (WMO), iulie 2019 a fost cea mai caldă lună din istorie la nivel global.
     
    Dacă întreg stratul de gheaţă din Groenlanda s-ar topi, nivelul apelor ar creşte, la nivel global, cu 7 metri. Prin urmare, majoritatea oraşelor aflate pe coastă ar fi complet inundate.
     
    “Nimeni nu s-a gândit la soluţii prin care să readucem gheaţa, răcorind astfel întreaga planetă”, a mai spus profesorul, sugerând că eliminarea dioxidului de carbon din atmosferă ar putea fi o soluţie mai bună decât reducerea emisiilor de carbon.

     

  • Cum au reuşit doi tineri români să vândă îngheţată de 70.000 de euro

    Au pornit în 2016 cu un stand fix la mare, în cadrul unui complex turistic din Mamaia. Prima vitrină i-a costat 3.000 de euro şi a fost, practic, investiţia de la care au plecat. Un an mai târziu, porneau pe drumul îngheţatei care se plimbă de la un eveniment la altul şi începeau să participe la festivaluri şi petreceri private cu prima unitate mobilă. Astăzi, ViceCream numără o bicicletă, două standuri şi trei maşinuţe de îngheţată.

    „Investiţiile iniţiale nu au fost mari, pentru că am ales să lucrăm cu un laborator profesionist care face îngheţata. De abia anul acesta am investit în logistică în jur de 20.000 de euro”, povesteşte Mihai Popescu.

    Tot în 2019, investiţiile au mers şi în prezentare, standuri de evenimente, maşinuţe de îngheţată, bicicletă. De gelato este responsabil un laborator care inovează în fiecare zi. Ingredientele sunt aduse din Italia, dar şi de la producători locali certificaţi bio. Afacerile au fost anul trecut de 70.000 de euro, iar profitul s-a situat la 25.000 de euro, în business fiind implicaţi doar cei doi acţionari şi cinci angajaţi, dar numai pe durata evenimentelor. În afara sezonului de vară, adică cel în care consumul de îngheţată este la cote maxime, rămân trei angajaţi.

    De ViceCream sunt responsabili Mihai Popescu şi Vlad Iliescu, doi foşti colegi din şcoala primară care şi-au încununat relaţia de prietenie cu una de afaceri.

    „Mergem la evenimente de toate felurile, de la Neversea, Summer Well şi Untold până la evenimente private, team buildinguri, lansări de produse, petreceri corporate”, mai spune Mihai Popescu.

    Cea mai mare provocare o aduce vremea, care poate transforma îngheţata într-o amintire dacă nu e depozitată în condiţii optime. Tocmai de aceea, Mihai Popescu şi Vlad Iliescu au cumpărat o maşină frigorifică pentru transportul îngheţatei, după ce au trecut şi prin experienţe care s-au încheiat cu topirea unor cantităţi mari de gelato.

    „Cred că lumea vrea din ce în ce mai mult să aibă gelato la evenimente şi că această piaţă va creşte.”

    Anul trecut, de pildă, cele mai apreciate arome au fost cele de grapefruit, ghimbir şi mentă. Nu există nici limită de vârstă, nici separare pe alte criterii. O cupă de 60 de grame de gelato de la ViceCream costă 7 lei, 500 de grame costă 70 de lei, iar un kilogram – 100 de lei. Din meniu fac parte atât produse bio, cât şi unele fără zahăr. Cei doi antreprenori vor să se stabilească şi cu un local fix de îngheţată, iar planul este deja în curs de implementare. Scopul este ca activitatea să continue şi pe perioada iernii, nu doar în timpul sezonului cald.

    „Vrem să învăţăm consumatorul român să mănânce îngheţată iarna. Urmează să deschidem prima noastră gelaterie fixă, pe Calea Victoriei, în Bucureşti, în care investim 25.000 de euro. Sper să o deschidem într-o lună. Vom mai avea, de asemenea, o unitate şi în Mercato Comunale (concept din zona Polizu din Bucureşti, care reuneşte producători locali, rulote cu mâncare, beri artizanale şi spaţii de coworking – n.red.), unde vom fi prezenţi pe toată durata verii cu un stand.”

    E adevărat că vara mai mult migrează de la un eveniment la altul – fie el festival, nuntă, botez sau aniversare –, dar pofta nu ţine cont de sezon. De aceea, pentru unii e viciu, pentru alţii e delectare. Spuneţi-i cum vreţi, dar savuraţi-o cu plăcere!

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă.  
    Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În Romånia sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.
    Intraţi pe platforma  www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Hipy Bio – producţie de sucuri bio din cătină (Iaşi)
    Fondator: Adrian Fetcu
    Investiţie iniţială: 260.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2018: 443.000 lei (96.000 de euro)
    Distribuţie: magazine Carrefour din România

    Kinderina – producţie de jucării croşetate (Cluj-Napoca)
    Fondator: Viorina Anuţă
    Investiţie iniţială: 8.500 de euro
    Cifră de afaceri estimată în 2019: 15.000 de euro
    Distribuţie: online

    Bălăngănel – producţie de hamace (Târgu-Mureş)
    Fondatori: Alexandru şi Angela Pitea
    Investiţie iniţială: 6.000 de lei (1.300 de euro)
    Cifră de afaceri în 2018: 160.000 de lei (35.000 de euro)
    Distribuţie: online, magazine (Alba Iulia, Bucureşti, Cluj-Napoca), festivaluri (FânFest – Roşia Montană, Awake Festival – Mureş, Vibe Festival – Mureş)

    Lada de zestre – atelier de broderie (Fundata, judeţul Braşov)
    Fondator: Severina Puiu
    Cifră de afaceri în 2018: 30.000 de euro
    Distribuţie: pensiuni, hoteluri, restaurante

    Evo Glamping – producţie de corturi pentru camping (Siliştea Snagovului – lângă Bucureşti)
    Fondatori: Cristina şi Florin Georgescu
    Investiţie iniţială: 10.000 de euro
    Cifra de afaceri în 2018: 91.000 de lei (20.000 de euro)
    Distribuţie: operatori de turism

  • Avertisment fără precedent al unui cercetător de la Harvard: Mai avem doar cinci ani în care ne putem salva de schimbările climatice

    Nivelul actual de carbon din atmosferă nu a mai fost atins în ultimii 12 milioane de ani, explică un cercetător de la Harvard, iar poluarea împinge rapid pământul înapoi în trecut, într-o epocă prin care am trecut în urmă cu 33 milioane de ani, când nu exista gheaţă la niciunul dintre polii planetei, potrivit Forbes.

    „Ştim care este starea spre care ne îndreptăm pentru că avem dovezi paleontologice care ne arată cum era pământul când nu exista gheaţă la niciunul dintre poli. Nu exista nicio diferenţă de temperatură între ecuator şi poli”, atrage atenţia James Andreson, profesor în cadrul Harvard University.

    El atrage atenţia că omenirea a înţeles greşit modul în care funcţionează această problemă, în contextul în care până acum oamenii au crezut că ne putem reveni din acest dezastru prin reducerea emisiilor de carbon.

    Revenirea la un anumit normal este imposibilă dacă nu ne transformăm drastic industriile – accelerând oprirea emisiilor de carbon şi eliminarea lor din atmosferă, alături de o modalitate nouă de a ţine polii departe de razele soarelui – iar acest lucru trebuie făcut în următorii cinci ani, spune Anderson.

    „Şansa de a mai avea gheţari permanenţi în Oceanul Arctic după 2022 este zero”, spune Anderson, notând că 75-80% din totalul gheţarilor permanenţi s-au topit în ultimii 35 de ani.   

     

  • Gigantul Unilever va cumpăra FruFru la numai un an după ce şi-a trecut în portofoliu îngheţata Betty Ice

    Gigantul anglo-olandez Unile­ver, unul dintre cei mai mari ju­cători pe piaţa locală a bu­nu­rilor de larg consum, in­ten­ţionează să achiziţioneze 75% din compania antreprenorială Good People, care comercializează alimente proaspete sub brandul Frufru, o afacere fondată în urmă cu 13 ani de Mihai Simiuc. Parteneriatul vizează creşterea businessului în valoare şi în volum, iar Mihai Simiuc va deţine în continuare 25% din acţiunile companiei.

    „Vrem să dezvoltăm businessul, în linii mari vrem să producem mai multă mâncare, mai sănătoasă şi să ajungem la cât mai mulţi consumatori. Este o piaţă în dezvoltare şi avem tot mai multă cerere“, a spus pentru ZF Mihai Simiuc. El a adăugat că plănuieşte să crească şi numărul de angajaţi. În prezent, compania are 130 de angajaţi şi 300 de puncte de vânzare proprii, potrivit antreprenorului.

    Citiţi mai mult pe zf.ro

     

  • O expoziţie neobişnuită cu sculpturi care „se preling” pe lângă vizitatori

    Pentru expoziţie a fost aleasă artista Dan Lam, specializată în sculpturi stranii, care par să curgă precum îngheţata topită, aceasta prezentând o instalaţie de artă intitulată „Crave the Unexpected”, formată din lucrări care vor decora scările la diferite niveluri, se vor scurge de pe faţada clădirii şi pe balustrade, vizitatorii având posibilitatea de a interacţiona cu ele, lucru pe care nu l-au putut face până acum în galeriile obişnuite de artă.