BusinessMagazin

Tag: Gabriel Resources

  • Ivaşcu, despre Roşia Montană: Pierderile statului român se pot ridica la 4,4 miliarde de dolari

    Într-o adresă transmisă MAE, pe 30 mai, ministrul Culturii, George Ivaşcu, cerea “transmiterea către Secretariatul Convenţiei Patrimoniului Mondial din cadrul UNESCO a solicitării statului român de a amâna decizia Comitetului Patrimoniului Mondial în cadrul celei de-a 42-a sesiuni, care se va desfăşura la Manam, Bahrain, cu privire la înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial a Peisajului Cultural Minier «Roşia Montană» şi în vederea protejării drepturilor patrimoniale ale statului român în acest litigiu arbitral”.

    Ministrul Culturii mai menţiona în adresă că înscrierea localităţii Roşia Montană în lista Patrimoniului Mondial UNESCO “trebuie să se realizeze în condiţiile în care acest sit să nu fie grevat de vreun litigiu”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Gabriel Resources cere României compensaţii la centrul de arbitraj al Băncii Mondiale

    Compania a înaintat o cerere de arbitraj în conformitate cu prevederile tratatelor internaţionale bilaterale de protejare a investiţiilor încheiate de România cu guvernele Canadei, Marii Britanii şi Irlandei de Nord, se arată într-un comunicat al Gabriel Resources.

    Acţiunea este legată de disputa companiei cu România referitoare la proiectul exploatării de aur şi argint de la Roşia Montană, la care Gabriel deţine o participaţie indirectă de 80,69%, şi a încălcării de către Guvernul României a protecţiilor prevăzute în tratate, potrivit comunicatului.

    Proiectul a fost şi este considerat în interiorul şi în afara României ca una dintre cele mai importante investiţii străine directe în ţară, având potenţialul să dea un impuls semnificativ economiei reomâneşti în ansamblul ei şi să stimuleze creşterea şi dezvoltarea regiunii Apuseni.

    Compania a fost întotdeauna ferm angajată să dezvolte proiectul. Gabriel este sigură în continuare că construcţia minei utilizând actuala tehnologie va demonstra beneficiile mari ale proiectului, inclusiv în privinţa mediului şi protejării moştenii culturale a României, susţine Gabriel Resources.

    “Cu toate acestea, prin acţiunile şi inacţiunile ei, România a blocat şi a împiedicat implementarea proiectului, fără procedurile necesare şi fără compensaţii, privând efectiv Gabriel de întreaga valoare a investiţiilor. România a suspus astfel Gabriel şi investiţiile sale unui tratament care încalcă obligaţiile prevăzute în tratatele bilaterale pentru investiţii, provocând pierderi semnificative companiei”, potrivit comunicatului.

    În soclitarea de arbitraj, Gabriel vrea să obţină plata integrală a compensaţiilor prevăzute în tratate, pentru privarea de dreptul de a dezvolta proiectul, ca urmare a încălcării de către România a tratatului.

    Procedurile de arbitraj au fost lansate în urma emiterii de către companie a unei notificări referitoare la dispută, adresată preşedintelui, premierului şi Guvernului României, pe 20 ianuarie 2015.

    Prin această notificare, Gabriel a invitat autorităţilor române să discute găsirea unei soluţii amiabile.

    În pofida unor noi scrisori trimise de Gabriel Resources în aprilie şi mai, autorităţile române nu au dat un răspuns.

    Gabriel Resources continuă să încerce să obţină un angajament la nivel înalt din patea autorităţilor din România, pentru a rezolva disputa.

    Pe de altă parte, compania este pe deplin hotărâtă să îşi protejeze drepturile şi interesele în România şi, în absenţa disponibilităţii autorităţilor române pentru dialog, Gabriel nu are altă alternativă decât să recurgă la arbitraj.

    “Compania încă crede că interesele acţionarilor proiectului, în special ale statului român, vor fi cel mai bine servite prin aprobarea şi dezvoltarea acestuia, iar Gabriel continuă să dorească discuţii cu preşedintele României şi Guvern, pentru atingerea acestui obiectiv. Dacă va deveni realitate sau nu, depinde integral de politicienii României, de a demonstra angajamentul pentru proiect şi industria minieră în general”, a declarat Jonathan Henry, preşedinte şi CEO al Gabriel Resources.

    Gabriel Resources a angajat firma White&Case pentru consultanţă în acest caz.

    La 30 iunie 2015, Gabriel Resources deţinea rezerve de numerar şi echivalent de 32,1 milioane de dolari.

  • Gabriel Resources a atras 35 de milioane de dolari canadieni de la acţionari

     Compania a emis 35.000 de “unităţi”, fiecare cu un preţ de 1.000 de dolari canadieni (914,57 dolari), şi a obţinut fonduri de 35 de milioane de dolari canadieni (32 milioane dolari SUA), se arată într-un comunicat al companiei.

    Gabriel Resources intenţionează să folosească fondurile pentru finanţarea activităţilor curente, inclusiv pentru continuarea eforturilor de obţinere a autorizaţiilor necesare proiectului Roşia Montana.

    O “unitate” include obligaţiuni convertibile subordonate negarantate cu un principal de 1.000 de dolari canadieni şi un cupon de 8%, warrant-uri care dau dreptul la achiziţia a 398 de acţiuni, precum şi un “drept din valoarea arbitrajului” (“Arbitration Value Right”).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Gabriel Resources a atras 35 de milioane de dolari canadieni de la acţionari

    Compania a emis 35.000 de “unităţi”, fiecare cu un preţ de 1.000 de dolari canadieni (914,57 dolari), şi a obţinut fonduri de 35 de milioane de dolari canadieni (32 milioane dolari SUA), se arată într-un comunicat al companiei.

    Gabriel Resources intenţionează să folosească fondurile pentru finanţarea activităţilor curente, inclusiv pentru continuarea eforturilor de obţinere a autorizaţiilor necesare proiectului Roşia Montana.

    O “unitate” include obligaţiuni convertibile subordonate negarantate cu un principal de 1.000 de dolari canadieni şi un cupon de 8%, warrant-uri care dau dreptul la achiziţia a 398 de acţiuni, precum şi un “drept din valoarea arbitrajului” (“Arbitration Value Right”).

    Obligaţiunile care intră în componenţa unităţilor vor fi scandente la 30 iunie 2019 şi vor fi convertibile în orice moment în acţiuni ordinare, la cererea deţinătorului, la un preţ de 1,255 dolari canadieni pe unitate.

    Fiecare Warrant conferă dreptul deţinătorului de a achiziţiona o acţiune la un preţ de 1,674 dolari canadieni pe unitate, oricând până la termenul de 30 iunie 2019.

    Fiecare drept din valoarea arbitrajului dă deţinătorului dreptul, în anumite condiţii, la până la 5% din banii primiţi de companie în urma unui acord amiabil sau a unei decizii irevocabile de arbitraj, luată până la 30 iunie 2019 într-o procedură de arbitraj legată de proiectul Roşia Montană.

    Investitorii vor avea dreptul, în total, la maximum 130 de milioane de dolari canadieni (119,7 milioane dolari) în contul drepturilor din valoarea arbitrajului.

    “Compania îşi va păstra şi dreptul discreţionar de a iniţia proceduri de arbitraj şi, în cazul în care o astfel de acţiune este pornită, dacă să încheie un acord amiabil sau să retragă acţiunea, inclusiv asupra termenilor unei înţelegeri sau ai renunţării la procedura de arbitraj”, se arată în comunicat.

    Plasamentul privat a fost subscris de o parte din acţionarii Gabriel Resources.

    Obligaţiunile, warranturile, acţiunile şi drepturile din valoarea arbitrajului nu pot fi vândute timp de patru luni, iar investitorii din SUA au restricţii la revânzare.

    Publicaţia canadiană The Glode and Mail a scris la începutul lunii mai că Gabriel Resources pregăteşte un caz de arbitraj internaţional împotriva României în care va cere despăgubiri de miliarde de dolari, după ce a încercat fără succes în ultimii 15 ani să dezvolte proiectul minier Roşia Montană.

    Gabriel Resources se pregăteşte pentru acest caz, care va fi audiat probabil la Viena în a doua jumătate a acestui an, concomitent cu oprirea activităţilor în România, pentru conservarea rezervelor financiare, a scris publicaţia, fără să citeze sursele informaţiei.

    Compania a ameninţat în septembrie anul trecut că va da în judecată autorităţile române pentru până la 4 miliarde de dolari din cauza “multiplelor încălcări ale tratatelor de investiţii”, potrivit The Glode and Mail.

    Proiectul Roşia Montană a fost întârziat începând din anii ’90 de protestatari bine organizaaţi şi finanţaţi, variind de la fermieri care nu vor să-şi piardă proprietăţile pentru a face loc minei, la miliardari precum George Soros şi celebrităţi precum Vanessa Redgrave, notează publicaţia canadiană.

    Gabriel Resources a utilizat 550 de milioane de dolari pentru dezvoltarea proiectului şi cheltuieli juridice, fără a avea ce să arate în schimbul banilor, iar în ultimii 20 de ani a schimbat cinci directori generali, fiecare dintre aceştia fiind convins că proiectul este pe punctul de a face progrese semnificative.

    Gabriel Resources deţine 80,69% din acţiunile RMGC, restul capitalului fiind controlat de statul român, prin Minvest Roşia Montană. Acţionarii RMGC au aprobat la 1 noiembrie transferul pachetului de 19,31% deţinut de guvern de la Minvest Deva la Minvest Roşia Montană, în urma reorganizării companiei de stat.

    Acţionarii Gabriel Resources sunt holdingul Electrum Global (16%), investitor în industria aurului, grupul BSG Capital (16%), controlat de omul de afaceri israelian Beny Steinmetz, cunoscut în principal pentru afaceri cu diamante în Africa, gigantul minier Newmont (13%), fondul de hedging Baupost Group (13%), controlat de miliardarul american Seth Klarman şi fondul de hedging Paulson & Co. (10%), controlat de miliardarul american John Paulson. Acţiuni reprezentând 26% din capitalul companiei sunt flotate liber pe bursă.

  • Gabriel Resources pregăteşte un caz de arbitraj internaţional împotriva României

     Gabriel Resources face planuri pentru acest caz, care va fi audiat probabil la Viena în a doua jumătate a acestui an, concomitent cu oprirea activităţilor în România, pentru conservarea rezervelor financiare, scrie publicaţia, fără să citeze sursele informaţiei.

    Compania a anunţat că ar putea concedia în mai circa 80% din cei 400 de angajaţi, în prezent aflaţi în şomaj tehnic, dacă proiectul nu avansează.

    Gabriel Resources, listată la Toronto dar condusă de la Londra, nu se aşteaptă la progrese semnificative în curând. Camera Deputaţilor din Parlamentul României va vota la 7 mai asupra unei legi care ar acorda statut juridic special proiectului minier, permiţând astfel pornirea acestuia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Cotaţia proiectului Roşia Montană la bursa zvonurilor

    Compania a emis un comunicat în acest sens spre a-şi asigura investitorii că proiectul minier nu e compromis, după ce scăderea drastică a acţiunilor Gabriel în contextul protestelor de stradă contra proiectului a determinat o serie de analişti să reducă ratingul acţiunilor Gabriel, iar casa de brokeraj Scotia Capital le-a retras ratingul, spre a evita să ofere clienţilor ei estimări bazate pe date insuficiente privind viitorul afacerii Gabriel Resources.

    Acţiunile Gabriel au căzut, la 9 septembrie, de la cotaţii de 1,1 dolari canadieni/acţiune până la un minim istoric de 41 de cenţi. La 20 septembrie, preţul de închidere pe acţiune era de 77 de cenţi, iar capitalizarea bursieră a companiei ajunsese la 295,7 mil. dolari canadieni. Maximul istoric atins de titlurile Gabriel a fost de 8,6 dolari canadieni, înregistrat în decembrie 2010.

    Comentatorii blogului financiar Seeking Alpha scriu că orice decizie ce va fi luată în privinţa proiectului va fi cel mai probabil atacată inclusiv la tribunalele europene, astfel încât va mai dura ani de zile până la un verdict: “Dacă lucrurile merg atât de prost într-un an fără alegeri, cu atât mai rău va fi în ani cu alegeri. Parlamentul pare să se îndrepte spre o respingere a proiectului; ce politician ar mai încerca să se atingă de el din nou în viitorul apropiat?”.

    Gabriel Resources deţine aproximativ 80% din acţiunile Roşia Montană Gold Corporation. Restul titlurilor sunt deţinute de stat, prin Minvest Deva.

  • Aurul de la Roşia Montană şi “platforma democratică de manifestare” pro şi contra

    Stângăcia (aparentă?) cu care reprezentanţii Executivului au negociat cu Roşia Montană Gold Corporation s-a îmbinat cu stângăcia (aparentă?) cu care premierul Victor Ponta a anunţat pasul înapoi şi posibilitatea respingerii în Parlament a proiectului de exploatare a aurului la Roşia Montană, precum şi cu şirul de declaraţii ulterioare, care nici nu mai merită categorisite: sumele avansate de oficialii români, cele 2 sau 4 miliarde de dolari despăgubiri către Gabriel Resources (pe ce bază?), dar şi toate bălmăjelile care încep cu “soluţia respingerii proiectului” şi se termină cu “votul conform cu conştiinţa”; iar toate acestea se traduc printr-un comportament tipic de “yesman” cu care nu se negociază, ci i se trasează sarcini. În acelaşi timp, devine tot mai evidentă necesitatea sporirii rolului, a implicării autorităţilor locale în dezvoltarea socială şi economică a zonelor pe care le gospodăresc.

    În ton cu cele de mai sus, prim-vicepreşedintele PDL Cătălin Predoiu declara că un litigiu cu Gold Corporation poate însemna cereri de despăgubiri din partea ambelor părţi şi s-ar putea încheia chiar cu renunţarea la proiect. Compania a fost “invitată” de comportamentul imprudent al premierului Victor Ponta şi al ministrului Dan Şova, spune Cătălin Predoiu: “Nu vorbeşti de posibile despăgubiri, e ca şi cum te predai. Nu cred că îi e atât de simplu companiei să înceapă un proces”.

    Nu se ştie în ce măsură comisia parlamentară care s-ar putea pronunţa asupra proiectului, anunţată vineri de liderii USL, ar putea ajunge la un rezultat fezabil şi mulţumitor; o “platformă democratică de manifestare” a celor care contestă proiectul, dar şi a celor care îl susţin, aşa cum a denumit-o premierul Victor Ponta, nu va face decât să încurce şi mai mult situaţia.

  • Acţiunile Gabriel Resources au închis joi în urcare cu 10,6%, însă au pierdut 43% de la începutul săptămânii

     Titlurile Gabriel au oscilat joi între 71 cenţi şi 87 cenţi, după ce au închis miercuri la 75 cenţi.

    La finalul şedinţei de joi, capitalizarea de piaţă a companiei este de 318,8 milioane dolari canadieni.

    Ministrul delegat pentru Marile Proiecte, Dan Şova, a declarat, joi, că, în cazul în care proiectul Roşia Montană nu va fi adoptat, Gold Corporation poate emite pretenţii la despăgubiri de 2 miliarde de dolari, care înseamnă 550 milioane dolari cheltuieli pe investiţii realizate şi 1,5 miliarde profitul estimat.

    Volumul tranzacţionat a fost în continuare peste medie, de 2 milioane de acţiuni, însă mai redus faţă de rulajele din primele trei şedinţe ale săptămânii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Acţiunile Gabriel Resources au închis în scădere cu 4,4%, după ce au pierdut luni peste 50%

     Investitorii au tranzacţionat marţi 4,66 milioane de acţiuni Gabriel Resources, de trei ori mai puţine faţă de rulajul record de luni, însă de câteva ori mai multe faţă de o şedinţă obişnuită de tranzacţionare, când volumele sunt de ordinul câtorva sute de mii de titluri.

    Marţi, acţiunile Gabriel au scăzut în timpul şedinţei cu până la 22%, atingând un minim de 53 cenţi.

    Capitalizarea de piaţă a companiei a scăzut astfel la 249,66 milioane dolari canadieni, faţă de 261,19 milioane dolari la finalul zilei de luni.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Acţiunile Gabriel Resources au închis luni în scădere cu 54%, la cel mai redus nivel din ultimii 14

     Gabriel Resources deţine aproximativ 80% din acţiunile Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), compania care dezvoltă proiectul minier. Restul titlurilor sunt deţinute de stat, prin Minvest Deva.

    Titlurile Gabriel Resources s-au prăbuşit cu până la 70% în cursul şedinţei bursiere de luni, atingând un minim de 41 cenţi canadieni (39 cenţi SUA).

    Volumul de acţiuni Gabriel Resources tranzacţionat luni a fost de peste 12,5 milioane, faţă de câteva sute de mii într-o sesiune obişnuită.

    Principalul indice al bursei din Canada a închis luni în urcare cu 0,3%.

    La închiderea şedinţei de luni, Gabriel Resources avea o capitalizare de piaţă de 261,19 milioane dolari canadieni (252 milioane dolari SUA).

    Acţiunile au deschis şedinţa de luni la 1,11 dolari canadieni, compania recomandând prudenţă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro