Tag: finanţare europeană

  • Tânăra din Iaşi care a învăţat să coasă la maşina de cusut, iar acum face zeci de mii de euro din asta

    „Koja Concept este un atelier unde realizăm produse unicat, personalizate, prin tehnica prelucrării pieilor. Totul a început de la ideea de a crea lucruri personalizate, pentru că am constatat că în piaţă exista o nişă pe acest domeniu, iar noi am fructificat-o”, povesteşte Lilia Dorofte. Investiţia iniţială în business a fost de 25.000 de euro din finanţare europeană, iar cofinanţarea Koja Concept a fost de 5% din această sumă. Investiţia personală a antreprenoarei a fost de circa 7.000 de euro, iar în 2019 fondatoarea companiei estimează să ajungă la 55.000 de euro afaceri, în creştere cu 25% faţă de anul trecut.

    „Nu aveam experienţă în acest domeniu, am văzut antreprenoriat în familie, dar totul a început de la o sclipire de a învăţa să cos la maşina de cusut, căutând să fac ceva plăcut, fără să încerc să obţin beneficii. Nu am studii în domeniu. Am făcut un curs de design de pantofi pentru că îmi doresc pe viitor să pot face şi asta”, a mai spus Lilia Dorofte. Clienţii pot găsi produsele Koja Concept în cinci oraşe – Constanţa, Cluj, Galaţi, Bucureşti şi Chişinău, pe reţelele sociale, dar şi pe site-ul kojaconcept.com. În Capitală, antre­prenoarea a dus produsele în concept store-ul The Room Showroom, acolo unde există şi cea mai extinsă gamă de produse. Planurile antreprenoarei urmăresc dezvoltarea companiei şi intrarea pe noi game de produse, care să diversifice portofoliul Koja. De asemenea, intrarea pe pieţele internaţionale este unul dintre obiective, în contextul în care fondatoarea businessului a interacţionat la festivalurile la care a participat cu clienţii străini şi a văzut interes din partea acestora.
  • Oraşul care bate Clujul şi Bucureştiul? Premieră pentru România! 347 de milioane de euro, fonduri europene cu asistenţa specială a Băncii Mondiale

    Dacă la Cluj primarul Emil Boc a avut ideea bugetare participativă (cetăţenii propun proiecte iar Primăria le finanţează) Braşovul a trecut la un alt nivel. Împreună cu specialişti de la Banca Mondială are acum o listă fezabilă de proiecte de investiţii ce pot fi implementate până în 2023 în valoare de 347 de milioane de euro cu finanţare europeană. O premieră pentru România.

    Reprezentanţii Băncii Mondiale au prezentat miercuri, 26 septembrie 2018, plenului Consiliului Local, o listă de proiecte prioritare având ca termen limită de această listă, care va face parte din strategia de dezvoltare a Municipiului Braşov, în şedinţa din luna octombrie.

    Lista de investiţii a fost elaborată în cadrul programului de consultanţă acordat Municipiului Braşov de Banca Mondială. Dacă propunerea va fi aprobată, aceasta va fi „prima dată în România când o listă de proiecte prioritare comprehensivă şi fezabilă e adoptată de o autoritate publică locală, printr-o decizie a Consiliului Local“, potrivit specialiştilor Băncii Mondiale.

    „În mai toate administraţiile publice nu există de obicei un plan de acţiune şi o predictibilitate; în mare parte se merge pe proiecte de investiţii bazate pe decizii luate relativ ad-hoc, fără un plan de acţiune pe termen lung. Programele cu finanţare europeană au adus predictibilitate, termene de implementare, reguli de implementare clare, dar au făcut acest lucru doar pentru un set limitat de proiecte.

     

    Ceea ce vedeţi aici este un exerciţiu care s-a făcut pentru Axa 4 POR şi care a fost dus mai departe. Pe baza execuţiei bugetare a Municipiului Braşov pe câţiva ani din urmă am proiectat un buget de investiţii de capital pentru perioada de implementare 2014-2023.

    Ce rezolvă acest lucru este o mai mare predictibilitate. Atunci când există o strategie de dezvoltare, dacă există şi o listă de proiecte, atunci ea este foarte mare, de ordinul miilor, care duc la o valoare nerealistă.

    Noi am propus limitarea acestei liste şi identificarea unor priorităţi clare, care ajută în perioada la care ne referim la un efort mult mai eficient, începând de la elaborarea caietelor de sarcini şi temelor de proiectare şi până la monitorizare şi alocarea eficientă a fondurilor.

    Nu este o listă de proiecte neapărut bătute în cuie, însă ajută la o predictibilitate mult mai mare şi o organizare mult mai eficientă în modul de operare al Primăriei şi a modului în care proiectele sunt implementate“, a explicat Marcel Heroiu, senior specialist în dezvoltare urbană la Banca Mondială.

    „În perioada următoare vom include această listă într-un proiect de hotărâre de Consiliu Local foarte detaliat, care să fie validat, pentru ca apoi să ne apucăm de derularea etapelor tehnice pentru implementarea acestor proiecte.

    Sunt lucruri importante pentru Braşov, pe care Consiliul Local trebuie să le cunoască în fiecare etapă, pentru a putea detalia şi clarifica anumite aspecte, iar legislativul să fie implicat în toate etapele.

    Fiind vorba de o strategie, multe dintre proiecte vor avea o perioadă de implementare mai lungă, care va depăşi probabil perioada mandatelor unora sau altora dintre noi, şi este necesar ca toată lumea să cunoască direcţia în care se îndreaptă Braşovul.

    Este doar un pas şi cred că este important ca după ce trecem peste etapa care înseamnă dezvoltarea Braşovului în interior, să trecem la etapa Zonei Metropolitane şi a localităţilor din jurul Braşovului, astfel încât să corelăm – tot împreună cu specialiştii Băncii Mondiale şi cu administraţiile primăriilor din jur – planurile fiecărei comunităţi locale cu planul general al Braşovului şi al Zonei Metropolitane“, a declarat primarul George Scripcaru.

  • Oraşul care bate Clujul şi Bucureştiul? Premieră pentru România! 347 de milioane de euro, fonduri europene cu asistenţa specială a Băncii Mondiale

    Dacă la Cluj primarul Emil Boc a avut ideea bugetare participativă (cetăţenii propun proiecte iar Primăria le finanţează) Braşovul a trecut la un alt nivel. Împreună cu specialişti de la Banca Mondială are acum o listă fezabilă de proiecte de investiţii ce pot fi implementate până în 2023 în valoare de 347 de milioane de euro cu finanţare europeană. O premieră pentru România.

    Reprezentanţii Băncii Mondiale au prezentat miercuri, 26 septembrie 2018, plenului Consiliului Local, o listă de proiecte prioritare având ca termen limită de această listă, care va face parte din strategia de dezvoltare a Municipiului Braşov, în şedinţa din luna octombrie.

    Lista de investiţii a fost elaborată în cadrul programului de consultanţă acordat Municipiului Braşov de Banca Mondială. Dacă propunerea va fi aprobată, aceasta va fi „prima dată în România când o listă de proiecte prioritare comprehensivă şi fezabilă e adoptată de o autoritate publică locală, printr-o decizie a Consiliului Local“, potrivit specialiştilor Băncii Mondiale.

    „În mai toate administraţiile publice nu există de obicei un plan de acţiune şi o predictibilitate; în mare parte se merge pe proiecte de investiţii bazate pe decizii luate relativ ad-hoc, fără un plan de acţiune pe termen lung. Programele cu finanţare europeană au adus predictibilitate, termene de implementare, reguli de implementare clare, dar au făcut acest lucru doar pentru un set limitat de proiecte.

     

    Ceea ce vedeţi aici este un exerciţiu care s-a făcut pentru Axa 4 POR şi care a fost dus mai departe. Pe baza execuţiei bugetare a Municipiului Braşov pe câţiva ani din urmă am proiectat un buget de investiţii de capital pentru perioada de implementare 2014-2023.

    Ce rezolvă acest lucru este o mai mare predictibilitate. Atunci când există o strategie de dezvoltare, dacă există şi o listă de proiecte, atunci ea este foarte mare, de ordinul miilor, care duc la o valoare nerealistă.

    Noi am propus limitarea acestei liste şi identificarea unor priorităţi clare, care ajută în perioada la care ne referim la un efort mult mai eficient, începând de la elaborarea caietelor de sarcini şi temelor de proiectare şi până la monitorizare şi alocarea eficientă a fondurilor.

    Nu este o listă de proiecte neapărut bătute în cuie, însă ajută la o predictibilitate mult mai mare şi o organizare mult mai eficientă în modul de operare al Primăriei şi a modului în care proiectele sunt implementate“, a explicat Marcel Heroiu, senior specialist în dezvoltare urbană la Banca Mondială.

    „În perioada următoare vom include această listă într-un proiect de hotărâre de Consiliu Local foarte detaliat, care să fie validat, pentru ca apoi să ne apucăm de derularea etapelor tehnice pentru implementarea acestor proiecte.

    Sunt lucruri importante pentru Braşov, pe care Consiliul Local trebuie să le cunoască în fiecare etapă, pentru a putea detalia şi clarifica anumite aspecte, iar legislativul să fie implicat în toate etapele.

    Fiind vorba de o strategie, multe dintre proiecte vor avea o perioadă de implementare mai lungă, care va depăşi probabil perioada mandatelor unora sau altora dintre noi, şi este necesar ca toată lumea să cunoască direcţia în care se îndreaptă Braşovul.

    Este doar un pas şi cred că este important ca după ce trecem peste etapa care înseamnă dezvoltarea Braşovului în interior, să trecem la etapa Zonei Metropolitane şi a localităţilor din jurul Braşovului, astfel încât să corelăm – tot împreună cu specialiştii Băncii Mondiale şi cu administraţiile primăriilor din jur – planurile fiecărei comunităţi locale cu planul general al Braşovului şi al Zonei Metropolitane“, a declarat primarul George Scripcaru.

  • Transgaz a obţinut o finanţare europeană de 46 de milioane de euro

    „Transgaz va semna, în zilele următoare, un contract prin care va primi un grant de 46 de milioane de euro din Programul Operaţional Infrastructura Mare pentru dezvoltarea capabilităţilor SNT în zona de Nord-Est a României”, a declarat Alexandru Macoveiciuc, purtătorul de cuvânt al Ministerului Economiei, într-o întâlnire cu presa.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comisarul Corina Creţu, APEL la Ministerul Transporturilor să depună proiecte mature pentru finanţare europeană/ Critici faţă de întârzierea construirii spitalelor regionale

    Corina Creţu a declarat, vineri, la Cluj-Napoca, la un dialog cu cetăţenii organizat la Facultatea de Studii Europene a UBB, că ultimul proiect depus de România pe Programul Operaţional Infrastructură Mare este metroul Gara de Nord – Otopeni, neexistând proiecte noi, în afară de fazarea proiectelor de apă şi canalizare.

    „Sunt probleme privind capacitatea administrativă, nu s-a redus birocraţia, iar domeniul trasporturilor este unul în care România a pierdut bani. Analizăm proiectul de metrou Gara de Nord – Otopeni, ultimul proiect depus de România pe Programul Operaţional Infrastructură Mare şi nu mai avem proiecte noi, în afară de fazarea proiectelor de apă şi canalizare. Este important să se vină cu proiecte noi pentru că, începând de anul viitor, se termină proiectele fazate până în 2020. Vestea bună este că aceste proiecte se vor termina, vestea proastă este că deja consumă din ceea ce ar fi trebuit să fie alocat pe proiecte noi din perioada 2014 – 2020. Fac un apel la Ministerul Transporturilor să pregătească proiecte mature, Sibiu – Piteşti, Piteşti – Constanţa, podul de la Brăila. Avem bani să începem din această perioadă de programare studiul de fezabilitate pentru autostrada Montana. Avem bani din Programul Operaţional de Infrastructură Mare, sunt surprinsă că toţi primarii îmi spun că nu sunt bani, dar la CE ultimul proiect sub analiză este metroul Gara de Nord – Otopeni”, a spus Creţu.

    Potrivit acesteia, deşi se spune că reprezentanţii CE îngreunează lucrurile privind absorbţia fondurilor europene, s-a constatat un fenomen şi anume faptul că unele state membre adaugă, prin ghiduri, tot felul de condiţionalităţi în plus faţă de regulamentele europene. „Avem întârzieri în toate statele membre, datorită adoptării târzii a legislaţiei privind perioada 2014 – 2020 şi spun că trebuie să învăţăm din lecţiile trecutului”, a explicat Corina Creţu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce mai lansează Life is Hard, compania clujeană care este una din vedetele BVB

    Compania Life Is Hard S.A., dezvoltator de soluţii software pentru gestionarea afacerilor, anunţă startul proiectului 24Auction.ro – o platforma de licitaţii online care va ajuta companiile să îşi reducă pierderile şi să lichideze rapid capetele de stoc sau stocurile foarte perisabile, prin vânzare sau donaţii. Portalul web 24Auction.ro are adresabilitate B2B, iar dezvoltarea să beneficiază de finanţare europeană.

    De cele mai multe ori, firmele sunt dispuse să-şi lichideze aceste stocuri chiar şi la preţuri care să le permită o recuperare cel puţin parţială a pierderilor, însă nu au la dispoziţie o soluţie de conectare rapidă cu clienţii interesaţi să facă astfel de achiziţii.

    “24Auction.ro va aduce companiilor un beneficiu important: va pune împreună cererea cu oferta, într-un singur loc, pe verticale ale sectoarelor din economie. Cei interesaţi de “chilipiruri” vor şti unde să le caute, iar cei care vor să îşi minimizeze pierderile vor avea o unealtă prin care să vândă marfă din stoc”, menţionează Erik Barna, CEO-ul companiei Life Is Hard S.A.

    Toate operaţiunile se vor desfăşura exclusiv online, iar portalul va oferi utilizatorilor mai multe mecanisme de licitaţie cum ar fi modelul Olandez, Ungar, Francez (Mise en Venţe), blînd auction etc.

    De asemenea, platforma va permite şi donarea de produse, că varianta de lichidare a stocurilor deţinute de companii.

    Portalul va fi dezvoltat în decurs de 18 luni, începând cu dată de 02.08.2017 şi beneficiază de o finanţare Europeană prin Programul Operaţional de Competitivitate.

    Valoarea totală a contractului este de 1.905.884, 98 lei.

    Cu 13 ani experienţă în dezvoltarea de aplicaţii pentru piaţă B2B din România şi 5 ani de creştere accelerată a cifrei de afaceri, LIFE IS HARD S.A. este prima companie românească de software listată la Bursă de Valori Bucureşti – piaţă AeRo.

    Rezultatele companiei au fost confirmate de prezenţa, doi ani la rând (2014, 2015), în topurile Deloitte CE Technology Fast 50 şi în Top Deloitte FAST 500 EMEA (include Europa, Middle East And Africa), iar în 2015 compania a câştigat la Londra, în cadrul IT EUROPE AWARDS, marele premiu la categoria BEST ERP/CRM SOLUTION OF THE YEAR.

    Compania LIFE IS HARD S.A. are sediul central la Cluj-Napoca şi face parte din grupul APS, controlat de antreprenorul Cătălin Chiş.

  • Se deschid trei sesiuni de depunere a proiectelor cu finanţare europeană

    Astfel, în perioada 15 decembrie 2016, ora 9.00 – 28 februarie 2017, ora 16.00, solicitanţii de finanţare europeană nerambursabilă pot depune proiecte pentru investiţii în exploataţii agricole din sectorul vegetal şi din cel zootehnic, prin submăsura 4.1.

    Totodată, în intervalul 16 decembrie 2016, ora 9.00 – 28 februarie 2017, ora 16.00, se pot depune proiecte pentru cooperarea orizontală şi verticală între actorii din lanţul de aprovizionare în sectoarele agricol şi pomicol (prin submăsurile 16.4 şi 16.4a).

    De asemenea, se primesc cereri de finanţare în cadrul schemei pentru micii fermieri (submăsura 6.5) în perioada 15 decembrie 2016, ora 9.00 – 15 mai 2017, ora 16.00. Această submăsură este lansată pentru prima oară în această perioadă de finanţare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dinozauri în România, la Râşnov GALERIE FOTO

    Căsuţe în copaci, un cinematograf, tiroliene şi alte surprize completează traseul care urmează evoluţia istorică a dinozaurilor.

    „Este un proiect inedit care va sprijini puternic turismul din zona Braşov-Râşnov. Proiectul a fost dezvoltat în numai un an şi îşi propune să devină o atracţie atât pentru cei mici, cât şi pentru cei mari, mai ales că îşi pot petrece timpul în aer liber, înconjuraţi de dinozauri atestaţi ştiinţific şi coloraţi natural. Dinozaurii au fost construiţi în România, cu sprijin tehnic şi ştiinţific din partea unei echipe care conduce  un parc similar în Germania. Ne aşteptăm ca parcul de la Râşnov să fie vizitat de cel puţin 100.000 de turişti, în primul an”, declară Adrian Apostu, managerul de proiect.

    Primăria oraşului Râşnov a concesionat terenul pe care este amplasat parcul pe o perioadă de 49 de ani.

    Dino Parc Râşnov este o zonă de agrement şi un muzeu în aer liber, situat pe Strada Cetăţii, în apropiere de Cetatea Râşnov. Parcul este deschis vizitatorilor în fiecare zi, în intervalul 09.30 – 20.00. Preţul unui bilet este de 28 de lei pentru un adult şi de 22 de lei pentru copii. Pentru copiii cu vârsta sub 3 ani, intrarea este gratuită.

     

  • Ponta: Programele cu finanţare europeană 2014-2020 vor fi accesibile pentru mediul privat din toamnă

     El a prezentat aceste detalii cu prilejul punerii în funcţiune a unei instalaţii de topire a sticlei la compania Stirom, investiţie asigurată prin Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (POS CCE).

    “Suntem într-o fază aproape finală de întocmire a noului Acord de Parteneriat şi, practic, programele cu finanţare europeană 2014-2020 vor fi accesibile din această toamnă pentru mediul privat”, a spus Ponta.

    Compania Stirom din Bucureşti, producător intern de articole de sticlărie, a fost înfiinţată în 1968 sub numele de “Întreprinderea de Articole de Sticlărie Bucureşti”. Începând cu 1990, a devenit societate comercială pe acţiuni, iar din 1995 a devenit companie majoritar privată. La începutul anului 2003, Stirom a fost preluată de grupul Yioula Glassworks, cu sediul în Grecia, grup ce deţine alte şase fabrici de sticlă în Grecia, Bulgaria şi Ucraina

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Finanţare europeană de 2,6 milioane de euro pentru restaurarea Mănăstirii Putna

     Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Cătălin Nechifor, a anunţat, miercuri, într-o conferinţă de presă, că în scopul asigurării unui grad cât mai ridicat de absorbţie a fondurilor europene aferente POR 2007-2013, Consiliul pentru Dezvoltare Regională Nord Est a realocat o sumă de 6,3 milioane de euro de pe măsura de intervenţie “Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale şi creşterii calităţii serviciilor turistice” pe măsura “Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum şi crearea sau modernizarea infrastructurilor conexe” în vederea finanţării unor proiecte aflate pe lista de rezervă.

    El a precizat că astfel vor fi finanţate patru proiecte – două în judeţul Bacău şi două în judeţul Suceava.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro