BusinessMagazin

Tag: Farmexim

  • Ovidiu Buluc rămâne preşedintele Farmexim: Nu modificăm structura de management în viitorul apropiat

    Drept la replică Farmexim:

    Referitor la materialul „Fiicele lui Ovidiu Buluc sunt la un pas să preia afacerea tatălui: 400 de milioane de euro şi sute de angajaţi”, apărut în 20 noiembrie 2014 în ediţia online a revistei Business Magazin, dorim să facem următoarele precizări:

    În materialul la care se face referire, se concluzionează în mod eronat asupra faptului că Alina Barcaru şi Isabelle Iacob „sunt la un pas de a prelua afacerea” Farmexim, lucru scos din context.

    Nu s-a discutat vreodată de o potenţiala preluare a afacerii ci, de o implicare a celor două fiice în managementul grupului, fiind bine cunoscut faptul că Farmexim este o afacere de familie. 

    Este absolut normal ca din structura de management a grupului Farmexim să facă parte Alina Barcaru, director executiv IT & logistică Farmexim şi Isabelle Iacob – director general Help Net, alături de restul directorilor de departamente, aflaţi împreună în structura organizatorică a companiei.

    Ovidiu Buluc este preşedintele Grupului Farmexim şi factorul de decizie care are cel mai important rol în companie şi nu există nicio intenţie de modificare a acestei structuri de management în viitorul apropiat.

  • Fiicele lui Ovidiu Buluc sunt implicate în afacerea tatălui: 400 de milioane de euro şi sute de angajaţi

    Lanţul de farmacii Help Net, deţinut de Buluc, a fost de fapt un proiect din studenţie al fiicei sale. Isabelle Iacob, în prezent şefa Help Net, şi-a luat trei dintre colegii de facultate şi a fondat alături de ei departamentul de marketing al Farmexim, distribuitorul de medicamente deţinut de tatăl său. Iacob descrie perioada drept una a pionieratului, vremuri când echipa sa a putut să construiască de la zero şi să-şi pună în valoare ideile. „Aceasta a fost karma mea în Farmexim. Am trecut prin multe departamente, de la marketing la vânzări, apoi la achiziţii, logistică şi în toate acestea pot să spun că am fondat o structură care acum e funcţională şi eficientă.“ Help Net este astăzi în topul celor mai mari reţele de farmacii din România, iar obiectivul iniţial al Isabellei Iacob, aflat acum 15 ani la stadiul de simplu proiect de MBA, a prins contur şi şi-a arătat potenţialul în piaţă, având astăzi 150 de unităţi cu un rulaj anual de 83 de milioane de euro.

    Tot în grupul Farmexim lucrează, din 1997, şi sora Isabellei, Alina Barcaru. Ambele au făcut parte în anii anteriori din proiectele 100 tineri manageri de top, demersul anual al Business Magazin de a identifica următoarea generaţie-fundament a mediului de afaceri din România.

    Alina Barcaru, 40 de ani, este în prezent director executiv de IT şi logistică şi are în coordonare toate procesele IT şi logistice de aprovizionare internă, dar şi managementul depozitelor de marfă ale Farmexim. „Pe lângă faptul că era normal să încep să lucrez în compania familiei, a fost o şansă pentru un tânăr absolvent fără experienţă ca mine de a învăţa lucruri noi într-o companie în ascensiune. În timp, lucrurile au evoluat şi implicarea este dublă atunci când între tine şi companie există mai mult decât un contract de muncă. Satisfacţia lucrurilor bine făcute este mai mare atunci când ştii că vei beneficia direct de efectele pe termen lung“, spune Alina Barcaru. Managerul mai spune că preluarea conducerii departamentului de logistică, în urmă cu doi ani, a fost cea mai dificilă misiune de până acum. Alinei Barcaru i se datorează modernizarea depozitelor Farmexim şi coordonarea ariei de logistică din noul sediu de la Baloteşti. „Decizia de a mă implica în această arie a adus cu sine o responsabilitate crescută şi multe decizii grele de management, dar şi multe zile departe de familie, nopţi petrecute în depozite, stres şi oboseală acumulate. Este la fel de adevărat că mi-a adus şi multe satisfacţii şi nu regret nimic din aceşti ultimi doi ani. Am trecut într-o etapă superioară a carierei mele“, mai spune posibila viitoare moştenitoare a Farmexim.

    Alexandra Copos de Prada (Ana Pan şi Ana Hotels), Roxana Cepalis (Te Rox-Prod), Theodora Bucur Popa (Transavia), Ioana Şucu (Iconic Health, Iconic Food), Isabelle Iacob (Help Net), Alina Barcaru (Farmexim), Daniela Bîzgan (Marelvi), Adina Ionescu (Lemet), Ada Georgescu (Meda şi Vincon), Adina Niculae (InterAgro), Diana Videanu (Titan Mar şi Marmosim) şi Andra Timiş (CrisTim) vor prelua în câţiva ani afacerile părinţilor, urmând să aibă pe mână businessuri care, cumulate, ajung la aproape 2 miliarde de euro şi zeci de mii de angajaţi.

    Citiţi articolul integral în ediţia tipărită a revistei Business Magazin, începând de luni, 17.11.2014.

  • Povestea parfumeriilor Beautik: cum au ajuns de la un magazin în piaţa Domenii la 35 de branduri în trei magazine

    În momentul în care treci pragul magazinului Beautik de pe strada Radu Beller din cartierul Dorobanţi nu simţi că te îmbată miresmele parfumurilor, ci în aer pluteşte o atmosferă rafinată, unică. Designul este o combinaţie perfectă între contemporan şi aristocratic, de la marmura somptuoasă a pardoselii şi mobilierul autentic stil Ludovic la rafturile minimaliste inundate de lumină, care scot în evidenţă sticle elegante. 

    „Avem clienţi care vin şi stau în magazin şi două ore. Sunt cunoscători care vor să asculte poveştile din spatele parfumurilor, care vor să le afle istoria lor„, spune Andreea Gheorghiu, directorul general al Green Net, importator şi distribuitor de produse cosmetice, care administrează şi activitatea Beautik. Compania care a terminat anul 2012 – ultimul pentru care există date – cu afaceri de peste 20 de milioane de lei face parte din grupul Farmexim, care include distribuitorul de medicamente cu acelaşi nume (Farmexim) şi reţeaua de farmacii HelpNet, cu afaceri totale ce merg spre jumătate de miliard de euro.

    Beautik a fost creat de aceeaşi echipă care cu mai bine de 15 ani în urmă dezvolta un business nou (Green Net) pentru piaţa farmaceutică din România, importul şi distribuţia de produse dermo-cosmetice.

    „O simplă vizită la Paris, într-o parfumerie de lux, şi totul a prins într-o clipă contur.” A trebuit apoi ca echipa să găsească spaţiile potrivite, elegante, după chipul şi asemănarea celor din Paris, să creioneze portofoliul şi mai apoi să ia contact direct cu parfumierii.

    „În momentul în care noi am decis să testăm acest segment, parfumeriile de nişă deja erau în trend în marile capitale ale lumii. Harrods în Londra avea cel puţin una, la fel şi Printemps la Paris.„ În România era o perioadă când oamenii voiau branduri, piaţa locală era prea puţin dezvoltată. „Chiar şi astăzi mulţi români continuă să caute branduri.”

    Clienţii Beautilk sunt însă cunoscători, caută parfumuri de creator, artă. Din totalul de clienţi 60% sunt doamne, restul domni care vin de multe ori în căutarea unui cadou, dar şi să aleagă parfumul personal. Fiecare client lasă la casă în medie 200 de euro.

    „Avem clienţi care vin lunar, care au la ei acasă o mică parte din magazinul nostru„, spune consultantul de vânzări, care îţi poate descrie, parcă fără să respire, aromele de bază ale fiecărui parfum. Le ştie şi pe cele de mijloc, şi pe cele de vârf, deşi cei mai mulţi clienţi care vin ştiu deja ce vor, cunosc brandurile cu care au avut contact fie în magazinele Beautik, fie într-una dintre călătoriile lor în străinătate.

    „Clientul Beautik este femeia cu venituri peste medie, preocupată de cele mai recente lansări din industria cosmetică, o femeie care călătoreşte şi care este în căutarea unui parfum unic pentru a-şi defini personalitatea„, explică Andreea Gheorghiu.

    Gustul unei persoane în ceea ce priveşte alegerea unui parfum se dezvoltă şi evoluează la fel ca şi gustul pentru muzică sau mâncare, completează ea. „Toţi trecem prin experienţa acumulării unui anumit gust pentru diverse mâncăruri. Începem cu lapte şi biscuiţi când suntem foarte mici, gustăm apoi din mii de feluri şi poate, într-o zi, în mod fericit, reuşim performanţa de a aprecia cu adevărat un Camembert, o trufă sau un Pinot Gris.„ Parfumeria de lux a apărut astfel pentru acei clienţi care au vrut un parfum diferit, personal, o alternativă la toate produsele care au producţie de masă.

  • Reţeta prin care dispari cu sute de mii de euro peste noapte: “90% dintre insolvenţe sunt escrocherii”

    “PRIMII ANI DE CRIZĂ, 2009 şi 2010, ne-au adus destul de multe necazuri, nu în partea de creştere, pentru că am crescut în fiecare an, cât în partea de provizioane pentru clienţi insolvabili. O parte din ei şi-au arătat adevărata faţă, cei care au avut programate insolvenţele şi falimentele.” Ovidiu Buluc lucrează în domeniul farmaceutic de 23 de ani şi a reuşit să dezvolte un business axat pe distribuţia şi retailul de produse farmaceutice. El deţine firmele Farmexim – importator şi distribuitor de astfel de produse, Help Net – un lanţ de 150 de farmacii şi Green Net – o companie specializată în importul şi distribuţia de produse cosmetice şi suplimente alimentare şi dezvoltatorul lanţului de parfumerii Beautik Haute Parfumerie.

    Afacerile totale ale lui Buluc, care oferă 2.200 de locuri de muncă, au urcat cu 17% în 2012, până la 380 de milioane de euro, însă şirul de insolvenţe ale clienţilor companiei devine tot mai supărător pentru management. „Piaţa nu s-a curăţat deloc. Este o prostie ce se întâmplă, iar dacă nu umblăm la legea insolvenţei, situaţia se va perpetua şi îi va face economiei româneşti foarte mult rău”, spune Buluc. În forma actuală, legea insolvenţei nu aduce beneficii palpabile păgubiţilor, ci este, după cum o numeşte managerul, „legea debitorului incorect„: „Dacă unul fură un cal, îl bagi doi ani la puşcărie, dar, în schimb, dacă mă fură elegant şi intră în insolvenţă, nu am ce să-i fac. Câştig procesul şi nu am ce să-i iau”. În cazul Farmexim, departamentul juridic gestionează sute de astfel de cazuri, transformate în procese în justiţie. „Cheltuiesc bani, câştig procesele, ei au primit marfa, au încasat banii şi eu nu i-am mai văzut. Peste 90% dintre insolvenţe sunt planificate.”

    POTRIVIT MANAGERULUI, SITUAŢIA APĂRUTĂ ÎN CAZUL FARMACIILOR DUPĂ ANUL 2009 NU SE LEAGĂ DE UN MANAGEMENT DEFICITAR, ci de o schimbare a conjuncturii economice. Ani de zile, marja în farmacii era de peste 40%, compusă din adaosul comercial de circa 20% şi de discountul suplimentar în acelaşi cuantum oferit de distribuitor pentru comenzi. După ce situaţia a început să se deterioreze, iar distribuitorii au coborât discounturile şi, totodată, România a adoptat preţul minim european pentru medicamente, iar termenele de plată pentru medicamente compensate au urcat la peste 300 de zile, planurile farmaciilor – „e greu să le spunem business-plan pentru că numai la asta nu s-au gândit doamnele farmaciste” – s-au încurcat.

    Cheltuielile erau calculate la marjele de 40%, iar după înjumătăţirea lor businessurile au intrat în insolvenţă. „În străinătate dacă intri în insolvenţă şi nu plăteşti, faci puşcărie. Este o escrocherie. Vreau să văd şi eu pe unul care fură jumătate de milion de euro şi ajunge la închisoare:, spune indignat Buluc. Provizioanele Farmexim din ultimii trei ani ajung la 28 de milioane de lei (cca 6 milioane de euro), iar pierderile de acest fel sunt principala preocupare a managementului. Portretul-robot al clientului care face exitul prin insolvenţă variază de la caz la caz. O farmacie poate opta să dispară cu sume cuprinse între 20.000 de euro şi un milion de euro.

    „Poate a fost şi de la mine o greşeală, sunt de acord. Dar dacă eu ani de zile nu am avut niciun fel de problemă cu partenerii şi sunt în businessul ăsta din 1990, ce era să fac?”, se întreabă retoric Buluc, care admite că au mai fost probleme de încasare în deceniul trecut, însă amânări şi nicidecum neplată. Din 2009, peisajul s-a schimbat însă radical, iar politica din segmentul comercial a trebuit regândită pentru a putea depista la timp cazurile problematice. Creanţele sunt controlate de un departament specializat, se cer garanţii suplimentare clienţilor pentru marfa distrubuită, măsuri generate de prudenţa necesară în contextul actual: „Suntem de zece ori mai atenţi„. Buluc admite că riscul de a fi păcălit rămâne de actualitate în absenţa unor schimbări la nivel legislativ, deşi presiunile asociaţiei distribuitorilor există întrucât cazuri similare sunt la ordinea zilei în întreaga industrie.

    ANTERIOR, SORIN MIRICĂ, COORDONATORUL CELEI MAI MARI DIVIZII DE VÂNZĂRI DIN MEDIPLUS, distribuitorul de medicamente numărul unu din România după cifra de afaceri, declara că dispar lunar circa 20-30 de farmacii – „unele pentru că managerii nu au ştiut să gestioneze businessul, iar altele pentru că managerii «au ştiut» să gestioneze businessul”. Reţeta sintetizată de Mirică e simplă – „ai o farmacie, o bagi în faliment, distribuitorii nu au ce altceva să facă şi, după ce ai transferat activele de pe o societate pe alta, îţi deschizi o altă farmacie„. De notorietate este şi cazul distribuitorului Relad, care a procedat similar după ce a rămas cu datorii neplătite de circa 200 de milioane de euro. „La Relad a fost clar premeditată, acolo au rămas furnizorii pârliţi„, spune Buluc, care mărturiseşte că nu i-a trecut vreodată prin cap să folosească acest instrument – „sunt oameni chitiţi să facă asta, dar sunt şi unii care muncesc”. Munca de depistare a clienţilor problematici le aparţine în special agenţilor din teritoriu, depunctaţi în cazul în care nu pot încasa banii. 

    Partea mai liniştită a grupului Farmexim este divizia de farmacii Help Net, unde dezvoltarea continuă de la an la an. „Noi suntem Mercedesul farmaciilor. Dacă te uiţi puţin şi intri într-o farmacie, o să vezi că mai sunt şi Loganuri, şi Volkswagenuri, dar la noi toate sunt premium şi nu vom coborî standardele„, spune şeful Farmexim, reţeaua proprie de farmacii Help Net crescând în 2012 cu 20 până la 150 de unităţi. Pentru 2013, Farmexim şi-a propus o creştere cu 10% a cifrei de afaceri, axându-se pe creşterea cu peste 16% în retail şi un profit net în jurul valorii de 1,4% din cifra de afaceri.

    Presiunile externe ale companiei nu îl vor ţine departe pe Ovidiu Buluc nici în anii următori. „Şi-acasă ce să fac? Aş avea ce să fac, dar le-am spus colegilor mei că abia în momentul în care simt că îi încurc mă las”, mărturiseşte unul dintre pionierii din industria farmaceutică din România. Deşi nu şi-a propus încă delegarea conducerii executive, pentru că îşi doreşte să activeze în acest domeniu cât mai mult timp, fiicele lui Buluc, Isabelle Iacob şi Alina Barcaru, activează deja în companie în poziţii de management de top şi „pot prelua oricând ştafeta”.

  • Ovidiu Buluc este un pionier în industria farmaceutică românească

    Lucrează în domeniul farmaceutic de peste 20 de ani şi a reuşit să dezvolte un business axat pe distribuţia şi retailul de produse farmaceutice. “Sunt mulţi manageri de succes în lume, care s-au plimbat dintr-o ramură industrială în alta”, spune Buluc. În 1994 a achiziţionat 40% dintre acţiunile Farmexim, odată cu transformarea companiei în societate cu capital integral privat, iar în prezent este acţionar majoritar şi deţine 70% din titluri. Nu şi-a propus încă delegarea conducerii executive, pentru că îşi doreşte să activeze în acest domeniu cât mai mult timp.

    Business Magazin a lansat luni, 12 noiembrie 2012, a treia editie a catalogului 100 CEI MAI ADMIRATI CEO DIN ROMANIA. Detalii aici.

  • Ovidiu Buluc, pionier in industria farmaceutica romaneasca

    Ovidiu Buluc este absolvent al Facultatii de Comert Exterior din
    ASE Bucuresti si si-a inceput activitatea in comert exterior in
    1968. Dupa ce intre 1980 si 1990 a fost sef serviciu in Uzinexport,
    companie distribuitoare de utilaj tehnologic si echipamente
    industriale, a pus bazele primei companii de import de medicamente
    din Romania. Mai exact, in 1990, Ministerul Sanatatii i-a solicitat
    consultanta in ce priveste infiintarea unei firme de stat care sa
    se ocupe de importul si exportul de medicamente si aparatura
    medicala. Cateva luni mai tarziu a fost emisa hotararea de guvern
    privind infiintarea Farmexim, iar Ovidiu Buluc a fost solicitat sa
    preia conducerea acestei firme. Practic, a fost primul angajat al
    companiei de import de medicamente.


    A fost un pionier in industria farmaceutica romaneasca, dar a
    plecat de la premisa ca regulile comertului sunt aceleasi, fie ca
    vorbim de metalurgie sau de industria medicamentelor, si a reusit
    sa creeze un business solid. “Sunt multi manageri de succes in
    lume, care s-au plimbat dintr-o ramura industriala in alta”, spune
    Buluc.


    In 1994 a cumparat 40% dintre actiunile Farmexim, odata cu
    transformarea companiei in societate cu capital integral privat,
    iar in prezent este actionar majoritar si detine 70% din titluri.
    Ovidiu Buluc considera ca principalii factori de succes pentru un
    manager sunt dezvoltarea afacerii prin mijloace proprii si
    reinvestirea profitului obtinut.

  • Anul marilor lanturi de farmacii

    Masurile de reducere a costurilor, prudenta in extinderea
    retelelor de farmacii, eliminarea plafoanelor de pret in toamna
    anului precedent si protectia oferita de actionariatul comun cu
    distribuitorii au facut ca bilantul pentru retelele de farmacii pe
    anul 2009 sa nu fie deloc nefericit.

    Cea mai mare retea de farmacii, Sensiblu, divizia de retail a
    A&D Pharma, care detine 220 de unitati, a avut in primele noua
    luni o cifra de afaceri de 573, 7 milioane de lei (135 milioane de
    euro), in crestere cu 41% in lei si de 22% in euro fata de perioada
    similara a anului trecut. Claudiu Opran, director de operatiuni al
    Sensiblu, sustine ca la nivelul intregului grup A&D Pharma,
    eficientizarea costurilor a fost una dintre prioritati inca din
    anul 2008. “Ne-am concentrat pe cresterea eficientei fiecarei
    unitati in parte, in acelasi timp cu cresterea productivitatii. Am
    operat relocari, am inchis patru farmacii, unitati care au iesit
    din zona de trafic, si am deschis alte doua”.

    Opran spune ca printre masurile pe care Sensiblu le-a adoptat se
    numara renegocierea chiriilor in majoritatea spatiilor, din cauza
    pretului care ajunsese in perioada de boom economic la un nivel
    nerealist, dar si optimizarea programului de lucru. “Angajatii
    beneficiaza in continuare de un pachet de recompensare a
    performantei, astfel incat sa pastram motivat personalul
    farmaceutic”, afirma directorul Sensiblu. Opran remarca o tendinta
    de modificare a ponderii produselor romanesti in totalul
    medicamentelor fara prescriptie: “Spre deosebire de zona
    medicamentelor pe baza de reteta, unde sunt preferate produsele de
    import, in segmentul medicamentelor care se elibereaza fara
    prescriptie, romanii le prefera pe cele romanesti, mai
    ieftine”.

    Dorin Catana, directorul general al retelei de farmacii
    Centrofarm, marturiseste ca anul acesta compania a renegociat toate
    contractele care puteau fi renegociate si in cea mai mare parte
    discutiile s-au incheiat cu succes, astfel ca, in unele spatii nu
    mai plateste temporar chirie. Catana sustine ca in ceea ce priveste
    nivelul chiriilor, reteaua accepta un pret mai ridicat doar daca
    spatiul se dovedeste a fi profitabil: “Sunt centre comerciale care
    functioneaza foarte bine, unde exista trafic care genereaza
    vanzari, si unde suntem dispusi sa platim un pret mai mare, dar si
    spatii supraevaluate si unde pretul nu este just”.

  • Reteta in asteptare

     

    Liliana Mihai este de profesie medic si detine, impreuna cu un asociat, o farmacie langa un spital din Cernavoda. Amplasamantul ii asigura, cel putin in teorie, un vad comercial sigur, insa anul trecut, din cauza unor neintelegeri cu partenerul de afaceri, a hotarat sa isi vanda licenta de functionare catre o retea de farmacii. Tranzactia nu a mai avut loc din lipsa de fonduri a cumparatorului, iar de atunci pana acum pretentiile financiare au mai scazut si pretul de vanzare a ajuns la 20.000 de euro negociabil, insa prea putini au fost interesati. “Nu am nicio preferinta legat de cui vreau sa vand – poate fi un operator privat, poate fi o retea, imi este egal atat timp cat bat palma”, spune proprietara farmaciei, nerabdatoare sa finalizeze vanzarea chiar saptamana aceasta, cand expira termenul-limita dat de proprietarul spatiului in care functioneaza in prezent.
     
    Daca luam in calcul numai anunturile postate pe internet in ultimele luni, in Romania sunt acum cateva sute de astfel de cazuri in care farmacistii – in special cei neafiliati unei retele – sunt nerabdatori sa-si vanda afacerea. Farmaciile se vand acum si de trei ori mai ieftin decat la inceputul anului trecut, cand dorinta de expansiune a marilor retaileri dusese costul pentru o licenta si la peste 300.000 de euro in Bucuresti.
     
    Fluxul insuficient de lichiditati, costurile ridicate cu salariile si cu utilitatile, adaosurile comerciale mici si pierderile provocate de inghetarea preturilor la medicamente anul trecut au adus multe farmacii pe pierderi, ceea ce a dus la dorinta proprietarilor de a vinde cat mai repede. Slabe sperante de reusita in conditiile in care, asa cum spune Robert Popescu, CEO interimar al companiei A&D Pharma (operatorul Sensiblu, cel mai mare lant de profil), “piata tranzactiilor este blocata si nu cred ca mai este cineva care cumpara acum farmacii”.
     
    Revizuirea planurilor de extindere a inceput pentru principalele retele de farmacii de la mijlocul anului trecut, pe fondul incertitudinilor de pe piata imobiliara, a problemelor cu distribuitorii (afectati de neactualizarea preturilor la medicamente in functie de evolutia cursului euro, acestia nu au mai acordat farmaciilor discounturi la fel de avantajoase) si a crizei de personal.
     
    Cu aceste motive explicau anul trecut managerii de ce au deschis mai putine farmacii decat planificasera initial, iar in acest an explicatia pentru stoparea extinderii sta doar in criza. “Industria farmaceutica a fost mereu intr-o stare de criza”, spunea la inceputul anului Dragos Damian, directorul Zentiva, referindu-se la recuperarea greoaie (pana la 300 de zile) a creantelor, care a facut din producatorii romani de medicamente creditori ai sistemului de sanatate. La celalalt capat al lantului, farmaciile au resimtit undele de soc dinspre distribuitorii care, dupa un an si jumatate de fixare a preturilor la un curs leu/euro mai mic decat cel real, au sistat, timp de doua saptamani in octombrie, acordarea de discounturi si chiar livrarea unor medicamente etice (eliberate in baza unei prescriptii medicale). Efectele au fost dure mai ales pentru farmaciile individuale, care isi mentineau afacerile tocmai prin aceste discounturi.
     
    Marian Pana, data business unit manager in cadrul companiei de cercetare a pietei farmaceutice Cegedim, spune ca, daca farmaciile ar vinde doar medicamente etice, atunci pierderile lor ar fi de neacoperit. Unitatile lucreaza cu un adaos comercial mediu de 8% pentru medicamente, care este, in opinia farmacistilor, insuficient pentru a sustine profitabilitatea businessului. De aceea ei au inceput sa-si diversifice oferta cu cat mai multe produse care sunt vandute fara reteta medicala si care au si adaosuri comerciale mai mari comparativ cu medicamentele etice.
     
    Chiar si asa, nu toate farmaciile au rezistat unui 2008 mai mult decat dificil, iar exemplele nu sunt doar din randul individualilor. Sensiblu, cea mai extinsa retea la nivel national (cu 221 de unitati la finalul lui 2008) a deschis anul trecut 13 noi farmacii, a inchis altele 12 si a relocat cinci. Inchiderile si relocarile au avut drept scop cresterea profitabilitatii retelei Sensiblu si au ajutat la intrarea, la 12 ani de la infiintare, pe profit (de la minus 2,6 milioane de euro in 2007 la 0,2 milioane de euro in 2008). Masurile de acest fel ar putea continua, dupa cum declara CEO-ul A&D Pharma, care a stabilit drept obiectiv prioritar pentru Sensiblu cresterea profi­tabilitatii fiecarei unitati in parte. “Daca anul trecut eram dispusi sa asteptam si doi ani pentru ca o farmacie sa intre pe profit, acum nu mai avem aceeasi rabdare si le inchidem sau relocam pe cele care nu sunt performante”, spune Robert Popescu, precizand si ca, in 2009, vor fi mai atenti la achizitii. In urma cu un an, farmaciile individuale bine pozitionate erau in mod constant in vizorul marilor lanturi. “Inainte, veneau sa ne faca oferte, erau foarte insistenti, dar acum nimeni nu ne mai suna, nici pe noi, nici pe vecinii nostri”, spune o farmacista pensionata, care detine o astfel de unitate situata in cartierul bucurestean Rahova.
     
    Regreta acum ca nu si-a vandut afacerea la momentul potrivit, atunci cand i s-au oferit 150.000 de euro pentru licenta si, desi a scazut pretul de doua ori pana acum, la 100.000 de euro, tot nu a primit nicio oferta serioasa. Acum, lanturile vor o si mai mare reducere a preturilor. “Nu cred ca mai da nimeni acum 150.000-200.000 de euro pe o licenta”, spune Dorin Catana, directorul general al retelei Centrofarm, care asteapta ca preturile sa scada si mai mult de atat pe fondul cresterii ofertei. “Pretul corect” pentru o farmacie ar putea fi, conform analistilor intervievati de BUSINESS Magazin, acelasi care se ia in calcul in tari precum Cehia, unde o licenta valoreaza cat cifra de afaceri pe trei-cinci luni de functionare.

    Isabelle Iacob, Help Net: "Nu se vad tranzactii mari pe piata de profil in 2009.”

     

  • Farmexim a vandut de 115 mil. euro in S1

    Lantul de farmacii Help Net, parte a grupului Farmexim, a raportat, in perioada mentionata, o cifra de afaceri de 32 de milioane de euro, in crestere cu 40% fata de aceeasi perioada din 2007, pe fondul deschiderii de noi unitati si a majorarilor de vanzari la medicamentele eliberate cu prescriptie medicala.

     

    “Am investit in primele sase luni ale anului circa un milion de euro in deschiderea si relocarea de farmacii si suntem interesati de sustinerea unei cresteri organice, profitabile si de oferirea unor standarde ridicate si nicidecum de cresteri care ar putea deveni nesustenabile”, a declarat Isabelle Iacob, director general al lantului de farmacii.

     

    Rata de profit s-a situat la nivelul de 1%, iar pentru anul acesta oficialii Help Net se asteapta la un profit de 2,5%. Potrivit acestora, evolutia vanzarilor pe urmatoarele trei luni va fi in linie cu rezultatele obtinute pana acum, cifra de afaceri totala bugetata pentru anul in curs fiind de 68 de milioane de euro.

     

    Rezultatele grupului au fost influentate de blocarea preturilor la medicamente care a afectat, in special, distribuitorii (grupul Farmaxim, controlat de Ovidiu Buluc, il include pe distribuitorul de medicamente cu acelasi nume si pe importatorul si distribuitorul de cosmetice Green Net – n. red.), dar si incetinirea ritmului de crestere a pietei farma, pana la sub 10%, conform principalilor jucatori.

     

    De la mijlocul anului trecut si pana in luna mai, divizia de distributie a inregistrat pierderi de 5,5 de euro ca urmare a necorelarii preturilor la medicamente cu evolutia cursului leu/euro, potrivit Ziarului Financiar. Astfel, in contextul actual in care distribuitorii sunt puternic afectati de blocarea pretului la medicamente fara a a-l recalcula in functie de evolutia cursului valutar, Help Net si-a regandit planul de extindere a retelei de farmacii, ajustandu-si ritmul de crestere al numarului de farmacii de la 200 de unitati pana in 2010, la 160. In prezent, lantul de farmacii are 103 de unitati active la nivel national.

     

    Principalii jucatori de pe piata de distributie din Romania sunt Mediplus, Relad, Fildas, Polisano, Farmexpert, Gedeon si Actavis. Competitorii pe segmentul de retail farmaceutic sunt Sensiblu, Catena, Gedeon Richter Farmacia, City Pharma si Farmaciile Dona. Piata farma din Romania este evaluata la circa 1,8 miliarde de euro, pentru anul acesta urmand sa inregistreze un ritm de crestere de circa 5-10%.
     

  • Farmexim a vandut de 115 mil. euro in S1

    Lantul de farmacii Help Net, parte a grupului Farmexim, a raportat, in perioada mentionata, o cifra de afaceri de 32 de milioane de euro, in crestere cu 40% fata de aceeasi perioada din 2007, pe fondul deschiderii de noi unitati si a majorarilor de vanzari la medicamentele eliberate cu prescriptie medicala.

     

    “Am investit in primele sase luni ale anului circa un milion de euro in deschiderea si relocarea de farmacii si suntem interesati de sustinerea unei cresteri organice, profitabile si de oferirea unor standarde ridicate si nicidecum de cresteri care ar putea deveni nesustenabile”, a declarat Isabelle Iacob, director general al lantului de farmacii.

     

    Rata de profit s-a situat la nivelul de 1%, iar pentru anul acesta oficialii Help Net se asteapta la un profit de 2,5%. Potrivit acestora, evolutia vanzarilor pe urmatoarele trei luni va fi in linie cu rezultatele obtinute pana acum, cifra de afaceri totala bugetata pentru anul in curs fiind de 68 de milioane de euro.

     

    Rezultatele grupului au fost influentate de blocarea preturilor la medicamente care a afectat, in special, distribuitorii (grupul Farmaxim, controlat de Ovidiu Buluc, il include pe distribuitorul de medicamente cu acelasi nume si pe importatorul si distribuitorul de cosmetice Green Net – n. red.), dar si incetinirea ritmului de crestere a pietei farma, pana la sub 10%, conform principalilor jucatori.

     

    De la mijlocul anului trecut si pana in luna mai, divizia de distributie a inregistrat pierderi de 5,5 de euro ca urmare a necorelarii preturilor la medicamente cu evolutia cursului leu/euro, potrivit Ziarului Financiar. Astfel, in contextul actual in care distribuitorii sunt puternic afectati de blocarea pretului la medicamente fara a a-l recalcula in functie de evolutia cursului valutar, Help Net si-a regandit planul de extindere a retelei de farmacii, ajustandu-si ritmul de crestere al numarului de farmacii de la 200 de unitati pana in 2010, la 160. In prezent, lantul de farmacii are 103 de unitati active la nivel national.

     

    Principalii jucatori de pe piata de distributie din Romania sunt Mediplus, Relad, Fildas, Polisano, Farmexpert, Gedeon si Actavis. Competitorii pe segmentul de retail farmaceutic sunt Sensiblu, Catena, Gedeon Richter Farmacia, City Pharma si Farmaciile Dona. Piata farma din Romania este evaluata la circa 1,8 miliarde de euro, pentru anul acesta urmand sa inregistreze un ritm de crestere de circa 5-10%.