BusinessMagazin

Tag: falimente

  • Păreri împărţite în privinţa impozitului forfetar

    Reprezentanţii Ernst & Young spun că scăderea plafonului de venituri pentru microîntreprinderi la 65.000 euro şi obligarea tuturor firmelor de a plăti impozit pe venit dacă au încasări sub acest nivel nu vor avea ca efect închiderea unui număr mare de societăţi. “Celor care se confruntă cu situaţii dificile n-o să le priască această modificare şi aşa nu pot lua uşor nici împrumuturi de la bănci. Totuşi, nu mă aştept la un volum mare de închideri ale firmelor din cauza noilor prevederi”, spune Alex Milcev, partener la Ernst & Young.

    În schimb, reprezentanţii întreprinzătorilor mici şi mijlocii apreciază că sunt circa 250.000 de firme care au avut pierderi anul trecut şi că o parte dintre acestea vor intra în faliment din cauza introducerii impozitului.

    Şi Coface estimează creşterea insolvenţelor. “Insolvenţele vor continua. Sensibilitatea companiilor este mult crescută. Sunt patru ani de criză, companiile s-au structurat, fac tot ce pot să împingă vânzările, dar consumul este redus. Sunt companii foarte mari care ar putea intra în insolvenţă pentru a se restructura. Dar statistica este neagră pentru că rata de succes a restructurărilor este foarte mică, de 2%. Procedura de insolvenţă este ca mersul pe sârmă, e foarte dificil”, spune Constantin Coman, country manager al Coface.

    Reprezentanţii Coface estimează o creştere a numărului de insolvenţe în 2013, după modificarea Codului fiscal. “Văd o creştere a numărului de insolvenţe. Dacă ne uităm la statisticile din 2012, 82% din firmele nou intrate în insolvenţă sunt microîntreprinderi. Noile modificări din Codul fiscal arată că sectorul microîntreprinderilor este sub presiune”, a declarat Iancu Guda, services manager al Coface. Potrivit Coface, numărul real al procedurilor de insolvenţă nou deschise în 2012 este în jurul a 24.500 de firme, în creştere cu 14-15% faţă de anul anterior, comerţul şi distribuţia, construcţiile şi serviciile fiind cele mai afectate.

    “Totalul insolvenţelor nou deschise în anul 2012 este în creştere cu 10% faţă de 2011, de la 21.499 de proceduri la 23.665. În urma calculelor proprii, Coface estimează un număr real de 24.500, ceea ce arată un avans de 14-15%. Insolvenţele din anul 2012 sunt aferente unor firme cu un grad mai ridicat de sensibilitate, care au cunoscut şocuri externe şi interne mai puţin semnificative comparativ cu cele din anii anteriori”, a spus Coman. Guvernul estimează că impozitele colectate astfel de la microîntreprinderi ar aduce la buget 457 milioane de lei în acest an.

  • Patronat: Impozitul pe venit de până la 65.000 euro duce la falimente. 250.000 firme sunt pe pierdere

    “Cerem Ministerului Finanţelor să realizeze un studiu de impact pentru că anul trecut 250.000 de firme au avut pierdere. O mare parte sunt pe pierderi efective, nu contabile. Dacă acestor firme le pui impozit pe venit le forţezi fie să-şi diminueze activitatea, fie spre faliment. La acestea se adaugă peste 100.000 de firme cu profit zero. Dacă doar 10% dintre aceste firme ar intra în faliment şi dacă luăm o medie de doi angajaţi pe o firmă, asta înseamnă 100.000 de şomeri, zeci de mii de firme care nu plătesc TVA, impozite, CAS etc”, a declarat Ovidiu Nicolescu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii.

    El a arătat organizaţia pe care o conduce nu a fost consultată la elaborarea modificărilor Codului Fiscal.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cele mai pesimiste scenarii pentru zona euro: Falimente şi trei ani de recesiune sau ruperea zonei euro în două

    Primul scenariu luat în calcul de PwC presupune expansiunea masei monetare printr-o injecţie de lichiditate din partea Băncii Centrale Europene în sistemele financiare ale economiilor vulnerabile, potrivit unui comunicat al companiei. Astfel, recesiunea ar fi evitată în zona euro, iar dobânzile ar fi menţinute la niveluri relativ scăzute, zona euro plătind cu preţul unei inflaţii ridicate. PIB-ul economiilor din zona euro ar creşte cu 1,5% anul viitor, însă inflaţia ar urca la 4,5%, în timp ce BCE ţinteşte o rată de creştere a preţurilor de 2%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Falimentele in lant continua. De ce nu se vede revenirea economica?

    Relansarea economica fragila. Aceasta este explicatia pe care
    economistii o gasesc pentru numarul surprinzator de mare de
    falimente inregistrat in primele sase luni ale anului. Semnalele
    mixte pe care le-am receptat in ultima perioada, pe fondul
    instabilitatii eco-no-mice internationale, nu au fost nici ele de
    ajutor. Cele aproape 11.000 de companii intrate in faliment
    confirma ca inca nu putem rasufla usurati si ca mai sunt necesare
    de eforturi pentru revenire. Cu toate acestea, este putin probabil
    ca 2011 sa fie un an cu mai multe falimente decat 2010, iar aceasta
    poate fi in sine o nota de optimism pe care o primeste fenomenul.
    “Economia se mentine intr-o perioada de stabilizare si, in aceste
    conditii, tindem sa credem ca anul 2011 va putea marca si o
    stabilizare a numarului de insolvente. Confirmarea decisiva a
    trendului economic va aparea insa in 2012, cand este posibila o
    crestere economica de 3-4%, datorata atat cresterii consumului, cat
    si majorarii cheltuielilor guvernamentale, in contextul unui an
    electoral”, este de parere Anca Catrina, risk manager al Coface
    Romania, companie care a realizat recent un studiu despre evolutia
    falimentelor in primul semestru al acestui an.

    Cele mai afectate domenii au fost comertul si constructiile,
    acestea concentrand cea mai mare parte a numarului de insolvente
    din primele sase luni ale anului, respectiv 54,68%.

    Realizatorii studiului sustin ca prin limitarea factorilor care
    au sustinut cererea de consum, precum accesibilitatea surselor de
    finantare, cresterea gradului de ocupare a fortei de munca,
    cresterea castigurilor salariale si inasprirea concurentei prin
    extinderea retelei de acoperire a hipermarketurilor, companiile din
    aceste sectoare au intampinat dificultati majore in acoperirea
    datoriilor curente, iar creditarea restrictiva a determinat
    populatia sa fie mult mai reticenta in a cheltui, dar mai dornica
    de economisire. De cealalta parte, deschiderea unei astfel de
    afaceri nu este foarte costisitoare si barierele intampinate la
    intrarea in piata sunt scazute, motiv pentru care a crescut numarul
    de companii mici si mijlocii care deruleaza afaceri in domeniu.

    De altfel, din cele aproape 640.000 de firme active la sfarsitul
    lunii iunie, 48.986 au fost infiintate anul acesta. Mai precis, la
    fiecare 1.000 de companii active au fost inregistrate 111 noi
    inmatriculari. De asemenea, raportat la acelasi reper, de 1.000 de
    companii active, numarul insolventelor inregistrate in prima
    jumatate a anului a fost de 16,79.

    Cea mai scazuta pondere in totalul insolventelor inregistrate in
    primul semestru al anului 2011 se mentine pentru jucatorii din
    industria extractiva, sanatate si asistenta sociala, productia si
    furnizarea de energie electrica si termica, apa si gaze.
    Caracteristica esentiala a acestor sectoare de activitate, dupa cum
    arata studiul, este reprezentata de accesul restrictiv in ceea ce
    priveste investitiile si de numarul limitat al jucatorilor
    economici, ceea ce implicit inseamna si o concurenta mai
    scazuta.

    Judecand din punct de vedere geografic, am putea spune ca
    Bucurestiul a fost locul cel mai lovit de falimente, fiind pe
    primul loc in topul judetelor, cu 1.106 companii intrate in
    insolventa. Totusi, insusirea primului loc din clasament este
    fireasca de vreme ce aici sunt si cele mai multe sedii sociale din
    tara. Alaturi de Capitala, alte judete care au un numar mare de
    firme active sunt Cluj, Constanta si Galati. Impreuna, cele patru
    acopera 35% din totalul companiilor care la sfarsitul lunii iunie
    erau declarate active.

  • Radiografia falimentelor din ultima jumatate de an. Cine si de ce a dat faliment?

    Studiul falimentelor din primele sase luni, realizat de Coface,
    arata ca desi primul semestru al anului 2011 era asteptat sa
    inregistreze o evolutie pozitiva comparativ cu aceeasi perioada a
    anului trecut, fundamentata pe temperarea ritmului de crestere a
    insolventelor, datele statistice arata ca inceputul de an a fost
    unul deosebit de dificil. Prin limitarea factorilor care au
    sustinut cererea de consum (accesibilitatea surselor de finantare,
    cresterea gradului de ocupare a fortei de munca, cresterea
    câstigurilor salariale ca efect al introducerii cotei unice de
    impozitare, dar si al majorarii salariului brut pe economie etc.)
    si inasprirea concurentei prin extinderea retelei de acoperire a
    hypermarketurilor, multe companii au intâmpinat dificultati majore
    in acoperirea datoriilor curente, iar creditarea restrictiva a
    determinat populatia sa fie mult mai reticenta in a cheltui, dar
    mai dornica de economisire.

    De cealalta parte, costurile accesibile de a deschide o afacere,
    precum si barierele reduse de intrare in piata, au antrenat
    cresterea numarului de companii mici si mijlocii deschise in
    domeniile comertului cu amanuntul, cu ridicata si distributie,
    constructii si transporturi.

    Daca la sfârsitul anului trecut majoritatea sectoarelor
    inregistrau o crestere a dosarelor de insolventa aflate pe rol (cu
    exceptia salubritatii si agriculturii), la mijlocul acestui an,
    comparativ cu aceeasi perioada a anului anterior, evolutia este
    mixta; segementul HORECA, cel al agriculturii si al industriei
    fabricarii lemnului completând topul sectoarelor falimentare.
    Astfel, s-a inregistrat un volum crescator al insolventelor, cele
    mai mari deviatii evidentiindu-se in domenii precum intermedieri
    financiare (plus 54,41%) si fabricarea lemnului si a produselor din
    lemn (plus 43,77%).

    Pozitia a treia in clasamentul insolventelor este ocupata in
    continuare de sectorul constructiilor, care a inregistrat o
    crestere constanta a numarului de insolvente, astfel ca la
    sfârsitul primului semestru, 1.688 de firme erau in imposibilitate
    de a-si acoperi datoriile curente, cu peste 60% fata de intreg
    volumul insolventelor in constructii inregistrat in 2007 sau egal
    cu nivelul inregistrat pentru anul 2008. Alaturi de scaderea
    cererii, sistarea proiectelor si a lucrarilor de investitii din
    lipsa fondurilor, costurile crescute ale finantarilor, dar si
    blocajul de pe piata imobiliara au contribuit la deteriorarea
    situatiilor companiilor ce activau pe piata constructiilor, plasând
    acest sector pe locul trei in cele mai afectate industrii ale
    anului 2010 din punct de vedere al numarului de insolvente.
    Revenirea sectorului constructiilor, aflat intr-o situatie critica,
    depinde de investitii, prioritizarea proiectelor si imbunatatirea
    legislatiei.

    Cea mai scazuta pondere in totalul insolventelor inregistrate in
    primul semestru al anului 2011, se mentine pentru industria
    extractiva, sanatate si asistenta sociala, productia si furnizarea
    de energie electrica si termica, apa si gaze. Caracteristica
    esentiala a acestor sectoare de activitate este reprezentata de
    accesul restrictiv din punct de vedere al investitiilor si de
    numarul limitat al jucatorilor economici.

    “Evolutia numarului de insolvente reflecta relansarea economica
    fragila din ultimele doua trimestre, dar si semnalele mixte din
    ultima perioada, pe fondul instabilitatii economice internationale.
    Consideram ca economia se mentine intr-o perioada de stabilizare si
    in aceste conditii tindem sa credem ca anul 2011 va putea marca si
    o stabilizare a numarului de insolvente”, spune Anca Catrina, risk
    manager Coface România
    In studiul realizat de Coface România, au fost luate in considerare
    toate cazurile de insolventa inregistrate, respectiv companii
    pentru care s-a deschis o procedura de faliment (generala sau
    simplificata) sau aflate in reorganizare judiciara si firme pentru
    care a fost inchisa procedura de faliment din lipsa activelor,
    indiferent de anul deschiderii acestor proceduri

  • Guvernul, BNR si bancile, fara sprijin pentru capitalul romanesc

    Statul nu are nicio strategie de salvare a companiilor cu
    actionariat romanesc care intra in insolventa una dupa alta.
    Aceasta este concluzia analistilor financiari si a oamenilor de
    afaceri care se vad nevoiti sa ceara deschiderea procedurii de
    insolventa pentru reorganizare atunci cand nu mai gasesc nicio alta
    solutie.

    “Pica in primul rand companiile romanesti care intra in contact
    direct cu consumatorul”, sustine omul de afaceri Dan Sucu, unul
    dintre cei mai cunoscuti antreprenori locali, care controleaza
    grupul de firme Mobexpert.

    Mai multe amanunte pe
    www.zf.ro

  • Bancile prefera o dobanda de 3,5% de la BNR in locul uneia de 20% de la clienti

    In ianuarie bancherii au pus deoparte, sub forma de depozite, la
    BNR echivalentul in lei a peste 13 miliarde de euro, bani pe care
    ii au in plus. Bancile comerciale primesc pentru sumele depuse in
    vistieria bancii centrale in ianuarie o dobanda de 3,5% pe an. Daca
    ar fi dat credite in lei din aceste sume, bancherii ar fi putut
    obtine si dobanzi anuale efective (DAE) si de 20% pe an sau chiar
    mai mult de la clientii persoane fizice sau juridice. Suma depusa
    de banci la BNR in ianuarie este cea mai mare de acest tip din
    ultimii trei ani.


    Cititi mai multe     pe www.gandul.info

  • 2010, anul falimentelor?

    “Vreau sa fiu optimist”, spune Arin Stanescu, presedintele UNPIR
    (Uniunea Nationala a Practicienilor in Insolventa si Restructurare)
    si coordonatorul casei de insolventa Reconversie si Valorificare
    Active (RVA Insolvency). Stanescu se refera la sansele pe care le
    au cele peste 21.000 de dosare deschise anul trecut de a evita
    falimentul. Avocatul, unul dintre cei mai experimentati practicieni
    in insolventa de pe piata, crede ca, din cele 21.000 de cazuri
    deschise anul trecut, 98% sunt de fapt dosare de faliment.

    Termenul de insolventa, care a devenit foarte popular anul
    trecut, odata cu deschiderea acestei proceduri de catre companii
    mari si foarte mari din Romania, suna mai bine si putin mai
    optimist fata de faliment. A intra in insolventa inseamna ca o
    firma sa se adreseze tribunalului pentru a se proteja de creditori
    si de a-si continua activitatea, intre timp incercand sa isi achite
    datoriile. Procedura cuprinde trei pasi: observatia, reorganizarea
    si falimentul – asadar o firma in insolventa se poate afla in
    oricare din cele trei etape, dar nu in faliment.

    Experienta anilor trecuti a aratat insa ca mai putin de 2% din
    firmele care au ajuns in insolventa au reusit sa evite lacatul pe
    poarta din fata. “Falimentele au dominat piata pana in 2008. La un
    moment dat era un procent de 1% reorganizari cu succes, adica
    foarte putin. |n conditiile in care situatia economica nu se
    imbunatateste si nu vad cum s-ar putea intampla asta in urmatoarele
    luni, cu siguranta companiile vor alege sa se puna sub protectia
    legii insolventei, asta daca vor sa supravietuiasca, iar daca nu,
    vor intra direct in faliment. Dar cred ca vom mai asista la niste
    cazuri rasunatoare”, este de parere Geanina Oancea, practician in
    insolventa la BDO Business Restructuring.

    Reorganizarile nu reusesc, de cele mai multe ori, cam din
    aceleasi motive, legate de faptul ca firmele nu aplica legea
    corect, dupa cum spune Arin Stanescu. Mai precis, nu se adreseaza
    instantei imediat ce observa ca nu mai au cu ce-si plati datoriile,
    nu urmaresc litera planului de reorganizare, dar, cel mai
    important, nu au surse de finantare din exterior sau, cum se spune
    in limbajul practicienilor in insolventa, “fresh money”. “Cel mai
    important aspect al planului de reorganizare este legat de bani; de
    fapt, dosarul de restructurare nici nu ar trebui aprobat daca nu se
    face dovada unei surse de finantare, eventual externe, care sa
    acopere problemele. Asadar, insolventa e de cele mai multe ori
    artificiala”, explica Stanescu, motivand astfel de ce cea mai mare
    parte din dosarele de insolventa sunt de fapt dosare de
    faliment.

  • Bancherii n-au invatat nimic din criza

    Numarul locurilor de munca in sectorul financiar din SUA a
    scazut cu doar 8% fata de nivelul din septembrie 2008. Si doar o
    mana de fonduri de investitii cu grad ridicat de risc s-au inchis.
    Platile se intorc si ele la nivelurile de dinainte de criza, cu cei
    aproape 30.000 de angajati ai Goldman Sachs care se pregatesc
    pentru un salariu mediu de 700.000 de dolari fiecare in acest an.
    Nici reduceri masive de plati nu se anunta, potrivit unui raport al
    J.P. Morgan Securities. Executivii de la cele mai multe banci mari
    si-au pastrat pozitiile. Iar cotatiile bursiere au tot crescut de
    la minimele atinse iarna trecuta.

    Administratia Obama a propus schimbari in reglementarea
    sectorului financiar, dar chiar si sustinatorii acestor schimbari
    recunosc ca traseul lor in Congres va fi dificil. Deocamdata,
    bancile inca tranzactioneaza derivative nereglementate in ciuda
    rolului pe care acestea le-au avut in fiascoul de toamna trecuta.
    Schimbari radicale ca plafonarea veniturilor sau restrictii cu
    privire la dimensiunea grupurilor bancare inca intampina o
    rezistenta coplesitoare. Chiar si schimbari minore, ca solicitarea
    adresata bancilor de a fi mai transparente in ce priveste
    derivativele pe care le detin, sunt departe de a fi puse in
    practica.

    Survenita in aceleasi zile din 2008 cu salvarea gigantului de
    asigurari American International Group si cu vanzarea Merrill
    Lynch, prabusirea Lehman a fost apogeul unui weekend cataclismic al
    industriei financiare. In zilele ce au urmat, aproape toata lumea
    parea sa fie de acord ca Wall Street-ul era pe cale sa se schimbe
    radical. Si ca zilele in care cecurile de salarii de acolo aveau
    cate opt zerouri aveau sa se sfarseasca.

    In realitate, insa, autoritatile de reglementare si legiuitorii
    si-au petrecut mare parte a anului trecut incercand sa salveze
    industria financiara, nu sa o reformeze. Pe termen scurt,
    eforturile lor au si reusit. Citigroup si alte banci afectate au
    evitat falimentul, iar economia a evitat o depresiune.