Mai sunt doar două zile până când va avea loc ceremonia anuală de decernare a premiilor Oscar. Totul este pregătit, iar la loc de cinste stau chiar preţioasele statuete, care duminică noaptea vor fi revendicate de cei mai buni oameni ai anului din industria de cinematografie. 24 de premii vor fi acordate şi deja la casele de pariuri au fost făcute cotele de câştig.
Iată cum sunt fabricate celebrele statuete
“Pentru oltenesti se detaseaza spata, adica bucata din fata
porcului, pieptul si cotletul. La final, din porc ramane numai
pulpa”, spune Stefan Padure, vicepresedintele Angst. Pentru
carnatul oltenesc trebuie 90% carne si 10% grasime. Se mai adauga
si carne de vita.
La raft costa 18,5 lei kilogramul. Daca are E-uri? “Bineinteles.
Dar trebuie sa facem distinctia, nu toti aditivii sunt rai. Exista
si E-uri acceptate. De exemplu, vitamina C este un E. Dar glutamati
nu folosim, caci acestia sunt potentiatori de gust”, mai zice
vicepresedintele. Ne spune la ce trebuie sa ne uitam pe eticheta,
atunci cand cumparam mezeluri: sa nu aiba glutamati, caragenan
(alga care mentine apa) si carnea sa nu fi fost dezosata
mecanic.
Detalii pe www.gandul.info.
Productia, in sine, este mai scumpa, pentru ca fata de
condimentele artificiale, cele naturale sunt mai scumpe cu 30%.
Atat conservantii cat si colorantii sunt de origine naturala – de
la aroma de cascaval si pana la ardeiul rosu care coloreaza unele
dintre variantele de chipsuri Chio. Compania mizeaza totusi pe
faptul ca aceasta decizie strategica se va reflecta in cresterea
vanzarilor. “Tinta pentru 2010 este sa crestem vanzarile cu 10%
fata de rezultatele anului trecut”, spune Christian Rey, directorul
general al Intersnack Romania.
Noua fabrica dezvaluie raspunsuri la varii intrebari, pentru un
vizitator care nu are tangenta cu productia de chipsuri. Spre
exemplu, in hala dominata de un miros aprig de cartofi prajiti si
in care temperaturile sunt suficient de inalte pentru ca angajatii
(nu mai mult de 10 pe schimb) sa fie imbracati in bluze cu maneca
scurta, cartoful parcurge un drum de cateva sute de metri pentru a
ajunge in baxuri pline de pungi.
La intrarea in fabrica, cartoful (cumparat de la unul din cei 30
de fermieri ce au contract cu Intersnack) ajunge asa cum a fost
luat de pe camp: cu pamant. Intra apoi in masinarii nebanuite unde
este spalat, curatat (intr-o cuva centrifuga unde este “razuit”),
feliat, taiat, ales apoi manual de lucratori (singurul loc in care
angajatii ating ceea ce urmeaza sa fie chips), trecut prin baie de
ulei incins, selectat (daca are defecte, un computer alege in
functie de poze sa elimine chipsurile cu ajutorul unor jeturi de
aer de pe linia de productie), ambalat in pungi cu azot (pentru ca
oxigenul nu ar pastra produsul conform standardelor), iar dupa
etichetare ajunge in cutii.
Drumul pe care il mai are de parcurs pana la consumator
continua: este incarcat, transportat, distribuit, ajunge pe
rafturile magazinelor si apoi in cosurile cumparatorilor.
Pe piata chipsurilor, care are o valoare anuala estimata de
reprezentantii companiei la 100 de milioane de euro, mai sunt
prezente companii ca Star Foods (parte din grupul Pepsi Americas,
cu operatiuni pe piata romaneasca si in domeniul bauturilor
carbogazoase), Europeean Food si Standard Snacks.
Piata snacks-urilor include pe langa chipsuri din cartof si
pop-corn, sticksuri, alune si seminte prajite. Valoarea vanzarilor
anuale este estimata de Intersnack la peste 200 milioane de euro,
cu un volum de 41.000 de tone.
“Anul trecut consumul de snackuri sarate s-a redus cu un ritm
estimat de noi la 8% in volum fata de 2008”, a spus Rey. Intersnack
a raportat o cifra de afaceri de 37 milioane de euro pe 2009, in
scadere fata de valoarea de 38 milioane de euro in 2008.