După ce în 2008 a demarat investiţiile în cel mai mare parc eolian pe uscat din Europa devenind astfel unul dintre contribuitorii principali la atingerea ţintelor de energie verde ale României, grupul CEZ trece la următorul val de dezvoltare. Ce înseamnă pentru companie în noua paradigmă sustenabilitatea, digitalizarea şi angajamentul faţă de oameni a povestit Ondrej Safar, country manager al CEZ Group România.
Călătoria noastră a început acum mai mult sau mai puţin 15 ani, după privatizarea Electrica Oltenia, şi suntem prezenţi în casele a 1,4 milioane de clienţi din regiunea Olteniei. Din această perspectivă, a derula această afacere în mod responsabil înseamnă să ne asigurăm că toţi aceşti oameni au continuitate în alimentarea cu energie, că serviciile noastre îşi îmbunătăţesc continuu calitatea şi că reuşim să le oferim la costuri acceptabile”, descrie Ondrej Safar, Country Manager al CEZ România, una dintre modalităţile în care compania derulează un business responsabil. El subliniază necesitatea îmbunătăţirii serviciilor într-o modalitate care să asigure preţuri acceptabile pentru client. De asemenea, la fel de important pentru ei este faptul că investesc împreună cu acele comunităţi în care sunt prezenţi.
„Modul nostru de a investi ţine cont de planurile de dezvoltare ale comunităţii în care operăm. Şi acestea au propriile planuri de dezvoltare, iar electricitatea are legătură cu toate acestea, de aceea trebuie să înţelegem care este direcţia potrivită în care să ne îndreptăm, la rândul nostru, investiţiile.” În 2008, au demarat investiţiile în regenerabile şi astfel au devenit unul dintre contribuitorii principali la atingerea ţintelor României de energie regenerabilă, dezvoltând cel mai mare parc eolian pe uscat din Europa, pe care îl operează şi în prezent. Acum se pregătesc pentru următorul val de dezvoltare a producţaiei din surse regenerabile. „Am început această pregătire acum 4-5 ani, pentru că ne aflăm în faţă unei transformări majore a sectorului energetic. Vom asista la schimbări semnificative în modul în care producem şi consumăm electricitate care vor continua în următorul deceniu, iar aceste schimbări trebuie să se reflecte şi în capacitatea reţelelor – un aspect foarte important pentru noi. Pentru că este în responsabilitatea noastră să fim facilitatori ai acestei schimbări şi, nu cei care o complică sau o blochează. În linii mari, asta înseamnă pentru noi să acţionăm responsabil în domeniul energetic.”
Ondrej Safar crede că din ce în ce mai mult se dezvoltă şi în România atenţia în direcţia businessurilor responsabile şi asupra indicatorilor care nu ţin neapărat de ţinte de profit, iar în mod particular, în ceea ce priveşte companiile CEZ, au început să publice rapoartele de sustenabilitate în 2017. „Obişnuiam să raportăm public despre profit şi investiţii, dar nu înţelegeam cu adevărat şi nici nu aveam suficiente informaţii şi date, despre impactul activităţilor noastre. Şi am simţit nevoia să avem un mod structurat şi transparent de a înţelege şi de a comunica impactul activităţilor pe care le derulăm.” Începând cu anul 2017, grupul a publicat periodic rapoarte de sustenabilitate, care au fost certificate de Institutul GRI în fiecare an. „Acum pot spune că sustenabilitatea a devenit o parte integrantă din activităţile noastre obişnuite şi o aşteptare firească din partea oricărui manager şi a oricărui angajat. Suntem cu adevărat parte din mediu şi e important să ţinem cont de nevoile, dorinţele şi obiectivele comunităţii şi să ne calibrăm afacerea în funcţie de acestea. Altfel, nu vom putea avea succes.”
În ceea ce priveşte sectorul energetic, dincolo de regenerabile, miza este să menţină această afacere funcţională şi în viitor, ceea ce înseamnă, potrivit lui Ondrej Safar, digitalizare. Cum se traduce aceasta pentru compania pe care o reprezintă? „Acum, avem aceste unităţi foarte mari de producţie, precum CEZ Oltenia sau chiar Parcul Eolian CEZ, în care producem energia care, prin intermediul reţelelor de transport şi distribuţie, ajunge la consumatori. Iar aceştia consumă electricitatea. Viitorul, însă, înseamnă producţie descentralizată. Adică oamenii îşi vor produce propria energie în propriile facilităţi. De exemplu, acolo unde funcţionează o fabrică se vor monta celule fotovoltaice, în parcuri, pe acoperişuri, în case etc. Cu alte cuvinte, electricitatea va fi produsă acolo unde se şi consumă”, explică Safar. Astfel, în viitor, modul în care va funcţiona reţeaua de distribuţie va fi cu totul diferit, direcţie în care trebuie să implementeze foarte multe sisteme.
„Trebuie să lucrăm cu multe date ca să putem păstra echilibrul în reţea şi de aceea, digitalizarea e importantă. Acum 15 ani, când vorbeam despre implementarea sistemelor, era vorba mai ales despre eficienţă, dar acum când vine vorba despre sisteme, ne referim mai ales la gestionarea unor volume foarte mari de date care rezultă din procesele de producţie şi distribuţie. Aşa că, nu e vorba despre o investiţie de optimizare ci despre una care ne asigură capacitatea de a gestiona şi de a coordona procesele în viitor.” Valoarea investiţiei direcţionată în digitalizare ajunge astfel la aproximativ 60 de milioane de euro, iar dincolo de aceasta, vor investi semnificativ şi în oamenii care vor folosi aceste sisteme pentru atingerea potenţialului maxim al acestora. Reţelele vor trebui să fie întreţinute tot de oameni, prin urmare trebuie să se asigure că vor şi avea experţii necesari în acest domeniu. În acest sens, au iniţiat şi derulează în continuare proiectul Ucenic Electrician, prin care atrag elevi în fiecare judeţ şi le arată acestora ce înseamnă să fii electrician. „Pentru că nu e vorba numai despre lucrul la stâlp, ci în mare măsură despre tehnologie, care devine parte integrantă din viaţă curentă a tuturor, inclusiv a electricienilor. Chiar asta le explicăm tinerilor, că e din ce în ce mai mult vorba despre tehnologie.” Cealaltă direcţie în care investesc este pentru a-i ajuta pe clienţi să depăşească cu bine perioada de tranziţie spre producţia distribuită.
„Rolul nostru e să le fim alături, iar în această fază e vorba despre a le explica ce înseamnă şi de ce au nevoie pentru implementare. Am fost foarte activi în astfel de iniţiative, ca de exemplu acum un an când au fost promovate subvenţii pentru montarea de panouri fotovoltaice, iar noi i-am ajutat pe clienţi să acceseze acele subvenţii şi să implementeze proiectele.” De asemenea, anul trecut au sprijinit şcolile să devină independente energetic, prin montarea de panouri fotovoltaice pe clădirile proprii, iar Ondrej Safar crede că aceasta serveşte şi unui scop educaţional, ajutându-i pe elevi să înţeleagă concret despre ce e vorba: „Nu e science fiction, ci o tehnologie care devină parte din viaţă de zi cu zi”. Sunt activi şi în proiectele europene care tratează sărăcia energetică, precum Social WATT – în care cei mai mari jucători de pe piaţa europeană îşi împărtăşesc experienţele şi soluţiile de reducere a sărăciei energetice şi creştere a eficienţei energetice. În prezent, au aproximativ 2.000 de prosumeri conectaţi (1.909 la 01.06.2021; clienţi care produc propria electricitate) şi Safar spune că au multe alte cereri în curs de racordare.
„Tendinţa este în creştere, cu câţiva factori care contribuie în mod direct: tehnologia se ieftineşte, iar asta va aduce argumentul economic, unul dintre cele mai puternice, mai mult în atenţia oamenilor.” El aseamănă dezvoltarea acestui segment cu evoluţia serviciilor de telefonie, începând cu anii ’90. „Era visul fiecărui cămin să aibă propriul telefon fix (vin din Republica Cehă, tot o ţară comunistă, ca şi România), iar oamenii erau dispuşi să aştepte ani la rând pentru asta. Iar apoi, la un moment dat, toţi aveau un telefon mobil şi nimeni nu mai dorea un telefon fix. Şi totul s-a întâmplat foarte repede şi a fost o chestiune strict legată de evoluţia tehnologică. Tot asta se va întâmpla şi în sectorul energetic. Iar perioada în care s-au schimbat lucrurile a fost una relativ scurtă, nu a durat decenii. Ne apropiem de momentul în care vom avea la dispoziţie tehnologia care să susţină şi stocarea de energie, pentru că în fluxul energetic stocarea e unul dintre aspectele esenţiale, mai ales când vine vorba de producţia din surse regenerabile.” Un aspect crucial pentru companie, adaugă Ondrej Safar, este să se asigure că au angajaţi suficienţi, dar şi performanţi, instruirea angajaţilor existenţi şi pregătirea generaţiei viitoare fiind o altă direcţie de concentrare a companiei.
„Aceasta nu este ceva cu care ne confruntăm doar noi, ci o provocare pentru întreg sectorul energetic. Suntem un jucător important în regiunea Olteniei şi în afară de a fi un angajator direct semnificativ, creăm locuri de muncă pentru mulţi alţii. În fiecare an investim aproximativ 60 milioane de euro în reţea, investiţii implementate în proporţie covârşitoare cu companii locale.” Proiectul menţionat, Ucenic Electrician, nu dezvoltă doar generaţia viitoare de angajaţi ai noştri, ci şi generaţia viitoare de angajaţi şi experţi ai companiilor locale din sector cu care lucrează. „Pentru că nu doar noi avem nevoie de electricieni, ci şi întreaga regiune. Mai ales după COVID, economia începe să îşi revină, domeniul construcţiilor începe să îşi revină şi există riscul să ne întoarcem la situaţia de acum 2-3 ani când aveam o criză de forţă de muncă specializată. Şi acesta e un risc destul de mare în viitor şi devine cu atât mai important să ne asigurăm că avem suficient personal calificat.” La fel de important, punctează el, este dezvoltarea abilităţilor digitale ale angajaţilor: „Pentru că poate fi atractiv să fim digitali, dar la finalul zilei, suntem fiinţe umane, nu trebuie să fim toţi experţi în tehnologie, deci trebuie să facem tehnologia să fie pe înţelesul şi la îndemâna oamenilor. Să nu adoptăm tehnologia de dragul tehnologiei, ci să oferim servicii de care au nevoie clienţii noştri şi să o facem în aşa fel încât clientul să o înţeleagă şi să o folosească”. În contextul pandemiei, mai mult ca oricând, a fost nevoie să se asigure că sunt alături de angajaţii lor, iar aceştia au parte de sprijinul necesar.
„Când a început pandemia, prioritatea noastră a fost să ne asigurăm că oamenii noştri sunt foarte protejaţi, că nu le e teamă să meargă în teren să îşi facă treaba, pentru că era esenţial să existe continuitate în alimentarea cu energie electrică. Mai ales în primul trimestru al pandemiei, în timpul carantinei, nivelul energiei distribuite a crescut semnificativ, iar întreruperea în alimentare ar fi fost o problemă importantă. Aşa că am făcut tot posibilul ca oamenii noştri să fie protejaţi şi echipaţi corespunzător şi că îşi depăşesc teama de a-şi desfăşura activitatea. Şi asta e ceva ce cred că a contat, pentru că oamenii au înţeles că nici nu e o situaţie pe termen scurt, dar că orice s-ar întâmpla şi oricât ar fi de greu, le suntem alături şi ne asigurăm că au tot ce le trebuie, ca în orice parteneriat.”
De asemenea, nici măcar în primele luni de pandemie, nu au oprit niciuna dintre lucrările de investiţii pentru că şi-au dorit să se asigure că subcontractorii lor nu concediază oameni şi au activitate: „Şi astfel le-am dat încredere că nu sunt în pericol să îşi piardă slujbele şi că merită să continue să lucreze”. Ondrej Safar spune că a fost nevoie de măsuri de siguranţă numeroase, de bugete suplimentare şi nu a fost simplu deloc: „E foarte important să menţii ritmul de lucru şi, mai ales, pe oameni implicaţi. Şi cred că asta a contat foarte mult”. Anul 2020 a fost cel în care grupul CEZ şi-a schimbat şi acţionarul – cehii de la CEZ au vândut operaţiunile din România australienilor de la Macquarie Infrastructure and Real Assets, în cea mai mare tranzacţie din energie din ultimii ani. „Avem un nou acţionar, unul dintre cele mai mari fonduri de infrastructură din lume şi, cred că acesta e un semn foarte bun pentru România – că un astfel de investitor intră pe piaţa românească – un semn de apreciere şi încredere pentru dezvoltarea României. Vorbim de un investitor pe termen lung (7 ani sau mai mult), care e interesat în primul rând de creşterea valorii companiei, deci probabil că în prima fază nu vom vorbi despre profit, ci despre sănătate şi securitate în muncă şi valoarea pe termen lung a companiei. Iar asta e o perspectivă parţial nouă pentru noi, dar una foarte interesantă.”
De altfel, sintetizând anul care a trecut, Ondrej Safar spune: „A fost un an foarte interesant din multe puncte de vedere. Mărturisesc că, la început, am fost îngrijorat de ce ar putea să urmeze. Pe de altă parte, trebuie să spun că ne-am descurcat grozav. Şi pentru asta mulţumesc tuturor angajaţilor organizaţiei. Pentru că a fost dur, am avut sute de oameni în teren atunci când toată lumea stătea acasă, la fel ca în cazul serviciului de ambulanţă, schimbând salopetele sanitare de câteva ori pe zi, purtând continuu masca … deci a fost foarte dur şi nou pentru toată lumea. Iar partea cea mai bună e că nu au existat dezbateri dacă e nevoie să o facă sau dacă vor să o facă. Pur şi simplu, colegii mei şi-au făcut treaba. Iar asta îmi spune că oamenilor noştri le pasă cu adevărat de muncă lor şi îi înţeleg corect impactul”.
Iar una dintre marile întrebări pentru anii care urmează, crede Safar, se leagă tocmai de păstrarea învăţăturilor dobândite în perioada aceasta: „Cum facem să păstrăm toate lucrurile extraordinare pe care le-am obţinut şi le-am învăţat şi în viitor? Pentru că e foarte uşor ca, odată ce COVID dispare, să revenim la
2018/2019 şi la cum făceam lucrurile pe atunci. Însă ar fi o pierdere uriaşă. Aş zice că e foarte important pentru cei care dezvoltă businessuri în România să înceapă să înţeleagă care e impactul real în viaţa celorlalţi al lucrurilor/serviciilor pe care le oferă şi să încerce să le dea cât mai mult sens pentru vieţile clienţilor şi mediului lor. Pentru că, pe termen lung, doar această abordare este una profitabilă.”
De ce rubrica Business sustenabil?
Sustenabilitatea a devenit un imperativ pentru liderii de organizaţii, atât din punctul de vedere al mediului, al societăţii, cât şi financiar, schimbând accentul corporativ de la crearea de valoare pe termen scurt spre valoarea adăugată pe termen lung pentru toate părţile interesate, nu doar pentru acţionari. Vă propunem să deschidem un dialog nu doar despre provocările, ci şi despre oportunităţile semnificative pe care sustenabilitatea le prezintă leadershipului actual. Prin această rubrică ne propunem să vorbim despre cum se raportează companiile din România la imperativul sustenabilităţii şi despre schimbările pe care le fac pentru a-l reflecta în activitatea de business. Ne dorim astfel să inspirăm cât mai multe organizaţii să adopte principiile creării de valoare pe termen lung.
Pilonii de bază pentru o activitate/afacere responsabilăa, în viziunea CEZ România:
♦ Sănătate şi securitate în muncă – un aspect care este şi mai mult contextualizat de noul lor acţionar care are ca motto şi obiectiv: „indiferent ce facem, cel mai important este ca toţi angajaţii noştri să se întoarcă în siguranţă acasă de la serviciu; deci, estae aspectul care primează în toată activitatea“;
♦ Digitalizare;
♦ Angajament faţă de oameni;
♦ Grijă pentru mediu;
♦ Dialog şi transparenţă;
♦ Comunităţi locale.