BusinessMagazin

Tag: Enda Kenny

  • Adio şi-un trifoi verde: Irlanda scapă de FMI

    Decizia Dublinului a fost privită de analişti ca riscantă, nu doar fiindcă băncile irlandeze nu şi-au curăţat încă bilanţurile, dar şi din cauza situaţiei incerte a economiei din zona euro. Ieşirea Irlandei din program înseamnă că ţara va apela pentru refinanţări şi datorii noi la piaţa de capital, pe care a testat-o deja în martie, când a vândut obligaţiuni pe zece ani în valoare de 5 mld. euro, cu un randament de 4,15%.

    Programul de salvare din 2010 a totalizat 67,5 mld. euro puse treptat la dispoziţia Irlandei pentru susţinerea finanţelor publice şi recapitalizarea băncilor. Contribuţia FMI a fost de 22,5 miliarde de euro, acordată de FMI în forma unei facilităţi extinse de credit (EFF) pe trei ani, pe baza programului de austeritate bugetara de 15 miliarde de euro prezentat de Dublin pentru perioada 2011-2014. La programul de salvare au participat cele 16 ţări din zona euro, FMI, precum şi Marea Britanie, Suedia şi Danemarca, prin credite acordate individual.

    Dobânda medie a creditului acordat de UE şi FMI pentru Irlanda în 2010 a fost stabilită la 5,8% pe an, reflectând rate mai mari pentru partea de împrumut acordată de statele din zona euro prin intermediul Mecanismului European de Stabilizare Financiară şi rate mai mici din partea FMI (3,12%), a Marii Britanii, a Suediei şi a Danemarcei. Pentru sumele acordate cu împrumut au fost stabilite scadenţe între 3 şi 7 ani şi jumătate.

  • Premiul I cu coroniţă în Europa: Irlanda

    În decembrie, Irlanda a fost singura ţară din zona euro unde industria prelucrătoare a înregistrat comenzi în creştere, în timp ce în restul ţărilor şi-a continuat scăderea, sugerând o continuare a recesiunii şi în T4 2012. Kenny a declarat că ţara lui, care a luat în 2010 un credit de 70 mld. euro de la FMI şi UE, se bazează din ce în ce mai puţin pe susţinerea de la FMI, UE şi BCE, subliniind că a îndeplinit toate ţintele financiare din programul de salvare şi că mai e foarte puţin până ce se va putea împrumuta din nou de pe pieţe.

    În rest, anul a început în mod complet diferit pentru bogaţii şi săracii zonei euro. Angela Merkel, cancelarul german, a ţinut un discurs în care a spus că reformele anticriză “încep să dea roade”, deşi “suntem încă departe de sfârşitul crizei”; şeful CE, Jose Barroso, a declarat că situaţia din Europa rămâne dificilă, în special din cauza şomajului ridicat, dar a subliniat ca pe o victorie faptul că investitorii nu se mai tem că zona euro va face implozie.

    În schimb, preşedintele portughez Anibal Cavaco Silva a cerut urgent liderilor europeni să oprească “spirala recesiunii”, avertizând că dacă ei nu acceptă măsuri de ieşire din cercul vicios austeritate – recesiune, situaţia va deveni “nesustenabilă din punct de vedere social”. Şomajul a crescut anul trecut în Portugalia de la 13,7% la 16,3%, iar în rândul tinerilor ajunge la 39%.

  • Cum a ajuns Irlanda sa aiba acelasi rating ca Romania

    De data aceasta, investitorii au reactionat la anuntul Moody’s
    ca reduce ratingul Irlandei de la Baa1 la Baa3, similar cu cel al
    Romaniei – ultimul prag dinainte ca datoria suverana a unei tari sa
    primeasca ratingul “junk”. Diferenta fata de anul 2009, cand
    obligatiunile irlandeze aveau rating AAA, cel mai bun posibil, este
    enorma.

    Climatul din pietele financiare fata de Grecia, Portugalia si
    Spania, reflectat in cresterea randamentelor, s-a deteriorat si el
    din nou, pentru ca investitorii (detinatorii obligatiunilor emise
    de aceste tari) ar pierde evident daca noul guvern de la Dublin
    si-ar pune in practica avertismentul, iar celelalte state i-ar urma
    exemplul, refuzand sa mai aloce bani publici pentru sustinerea
    bancilor. Ar fi ultimul lucru dorit pe pietele financiare, avand in
    vedere ca toata arhitectura “salvarii din criza” s-a intemeiat
    exact pe abolirea distinctiei dintre datoria publica si cea
    privata, respectiv alocarea de bani de la buget pentru
    recapitalizarea bancilor si indatorarea la FMI si la partenerii din
    zona euro, insotita de programe de austeritate.

    In cazul Irlandei, care s-a imprumutat de la zona euro si de la
    FMI cu 70 de miliarde de euro, salvarea bancilor a insemnat o
    crestere a deficitului bugetar de la 12% la 32% din PIB la nivelul
    anului trecut, iar autoritatile au anuntat ca il vor reduce la 3%
    din PIB pana in 2014, cu pretul unor taieri drastice de cheltuieli
    sociale si de investitii. PIB-ul Irlandei reprezinta doar 1% din
    economia zonei euro, insa bancile care opereaza in tara au active
    care inseamna 400% din PIB, din care o parte sunt inca active
    toxice sau credite indoielnice. La sfarsitul lui martie, ministrul
    de finante a estimat ca bancile din Irlanda vor avea nevoie de o
    infuzie de inca 24 de miliarde de euro pentru a rezista unei
    eventuale reintoarceri a crizei financiare in zona euro.