BusinessMagazin

Tag: directori

  • Enumeraţi în gând numele a top 20 de politicieni români. Acum încercaţi acelaşi lucru cu numele directorilor a top 20 de fabrici din România.

    Nu veti reusi sa va aduceti aminte nici macar 5 nume, poate nici unul.

    Ironic nu? Si desigur, nedrept. Pentru ca ei platesc pentru scoala si gradinita copiilor nostri. Pentru ca achita notele de plata la studiile de fezabilitate la autostrazi (nu puteam zice notele de plata la autostrazi, pentru ca nu se construiesc). Pentru ca ei dau bani pentru aparatura si medicamentele folosite in spitalele bune sau rele pe care le avem. Pentru ca ei sustin peste o suta de mii de joburi in tara, si creaza alte cateva sute de mii pe verticala si orizontala. Pentru ca ar putea conduce fara probleme orice minister in functie de specializarea pe care o au.

    In 2015 scriam intr-o opinie (https://www.zf.ro/opinii/dragos-damian-terapia-cluj-domnule-presedinte-iohannis-va-rog-sa-decorati-mai-multi-industriasi-din-romania-14914752) ca sunt industriasi care merita decorati si cunoscuti mai bine decat multi politicieni pentru ceea ce fac pentru Romania. Sper ca intre timp au fost decorati cativa dintre ei.

    Astazi, dupa 4 ani si un mix economic nesustenabil, l-as ruga pe Premierul Ludovic Orban sa aduca in consiliul consultativ pe care doreste sa-l creeze daca nu 20 atunci cel putin 10 directori generali ai celor mai mari fabrici din Romania, daca aspira ca politicile publice din urmatorul ciclu economic sa se axeze pe o economie de productie si export, cu valoare adaugata mare. Si nici nu ar trebui sa avem alte politici publice, la un deficit la balantei comerciale de 11 miliarde de Euro si un avans al importurilor mai mare decat rata inflatiei.

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

  • Una dintre cele mai mari firme de consultanţă fiscală şi audit a numit opt noi directori. Cine sunt aceştia

    PwC România a anunţat că, începând cu 1 octombrie, promovează opt directori în cadrul serviciilor de Consultanţă fiscală şi juridică, Audit şi Consultanţă de Management. Adriana Costea, Alina Rafailă, Andreea Dereli, Cristina Ţuţuianu Fuioagă, Inge Abdulcair şi Irina Nistor devin directori în practica de Consultanţă fiscală şi juridică, Adriana Sima, director de Audit şi Radu Bădiceanu, director de Consultanţă de Management.

    „Sunt încântat că, datorită rezultatelor foarte bune pe care le-am obţinut în anul financiar recent încheiat, am putut să creăm noi oportunităţi de dezvoltare profesională pentru colegii noştri în toate liniile de servicii, şi să le oferim recunoaştere pentru evoluţia lor remarcabilă. Îi felicit pentru acest pas important în carieră care reprezintă o confirmare a calităţilor lor deosebite şi a contribuţiei valoroase la consolidarea practicilor noastre”, a declarat Ionuţ Simion, Country Managing Partner PwC România.

    Adriana Costea s-a alăturat PwC România în anul 2006. Are o experienţă bogată în domeniul impozitelor indirecte, fiind specializată în domeniul TVA (consultanţă şi servicii de raportare). În cadrul PwC, oferă consultanţă pentru o gamă largă de companii multinaţionale şi societăţi antreprenoriale româneşti, în diverse speţe legate de TVA. Din noua poziţie, va conduce departamentul de consultanţă fiscală şi juridică al biroului din Timişoara.

    Alina Rafailă este specializată în legislaţia UE în materia impozitelor directe şi are 14 ani de experienţă în consultanţă fiscală pentru companii mari, multinaţionale, investiţii, tranzacţii, planificare fiscală internaţională, revizuiri fiscale şi proiecte de due diligence. Alina este responsabilă pentru managementul cunoştinţelor în practica de Consultanţă Fiscală şi Juridică la nivelul regiunii Europa, Orientul Mijlociu şi Africa.

    Andreea Dereli are peste opt ani de experienţă în domeniul TVA, lucrând îndeosebi pentru industria farmaceutică, energie, telecomunicaţii şi retail. De-a lungul carierei, a coordonat proiecte majore, cum ar fi: transformări ale modelelor de afaceri, tranzacţii şi implementări ERP, controale şi litigii fiscale, revizuiri de TVA. Din noua poziţie, va conduce echipa de taxe indirecte responsabilă pentru industria farmaceutică şi energetică.

    Cristina Ţuţuianu Fuioagă este parte a echipei PwC România de aproape zece ani. Ea fost implicată în diverse proiecte de restructurare şi reorganizare a afacerilor, fuziuni, transferuri, proiecte due diligence, dar şi consultanţă fiscală, preţuri de transfer şi controale fiscale. Din noua poziţie, va coordona practica de M&A în cadrul practicii de Servicii de Consultanţă fiscală şi juridică.

    Inge Abdulcair are o experienţă de circa 10 ani în PwC România. Este specializată în sectorul financiar, fiind implicată în multiple proiecte de consultanţă în domeniul TVA, revizuire fiscală din perspectiva TVA, analize fiscale pentru instituţii bancare şi nebancare, societăţi de asigurare, asistenţă în timpul controalelor fiscale, implicare în proceduri de infringement. Inge coordonează biroul turc pentru România şi biroul de Consultanţă Fiscală şi Juridică Constanţa. Începând cu anul 2020, ea va fi responsabilă şi pentru biroul turc din Europa de Sud Est.

    Irina Nistor este de peste 13 ani în companie şi este specializată în practica de mobilitate internaţională, cu accent pe impozitare individuală, securitate socială şi imigrare pentru clienţi din retail, energie şi industria farma. Din noua poziţie, ea va coordona practica de mobilitate internaţională în cadrul departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică PwC România.

    Adriana Sima s-a alăturat PwC în 2007 şi are peste 10 ani de experienţă în audituri efectuate în conformitate cu Standardele internaţionale de audit şi Standardele de audit din SUA. Ea a fost implicată în proiecte importante pentru clienţi reprezentativi din comerţ, agricultură, energie şi imobiliare. Se va ocupa în principal de audit pentru clienţii de tip centre de servicii (SSC- Shared Services Center).

    Radu Bădiceanu are peste 12 ani experienţă în tehnologia informaţiei, fiind specializat în implementări SAP. A fost implicat atît în livrarea de proiecte end-to-end, cât şi pe asistenţă oferită clienţilor pe subiecte punctuale, precum noile reglementări din zona financiară. Va continua să aibă rolul de SAP Leader pentru România, conducând o echipă formată din 30 de profesionişti. Radu s-a alăturat firmei acum 2 ani, crescând constant afacerea SAP.

     

     

  • Opinie Bogdan Botezatu: Directorii de securitate IT încep să clacheze sub presiunea atacurilor informatice devastatoare

    Bogdan Botezatu este director de cercetare în ameninţări informatice în cadrul Bitdefender

    Un urcuş la deal perpetuu

    Potrivit unui studiu realizat de Bitdefender în 2018, responsabilităţile şefilor IT au crescut considerabil, atât ca număr, cât şi ca importanţă. O treime dintre cei chestionaţi mărturiseau că rolul lor se transformase aproape complet în ultimii ani, punând o presiune imensă pe execuţia sarcinilor asociate cu poziţia de director de securitate. Aproape jumătate dintre respondenţi semnalau că, deşi organizaţia făcea investiţii în tehnologii noi menite să stimuleze creşterea de venituri, bugetul alocat tehnologiilor de securitate informatică rămăsese neschimbat. Este greu de ignorat că 2018 a fost marcat de cele mai mediatizate breşe de securitate din ultimii ani. În acelaşi studiu, două treimi dintre companii mărturiseau că ar fi plătit în medie 100.000 de euro ca să evite un scandal public rezultat dintr-o breşă.

    O cercetare efectuată de compania de consultanţă Accenture scotea la iveală rezultate similare: sarcinile directorilor de securitate IT se înmulţeau mai repede decât aceştia puteau să le îndeplinească. Unul din motivele principale identificate de cei chestionaţi era că strategiile de business nu se aliniau cu zonele de risc asociate cu mediul digital. În tot acest timp, presa continua să scrie despre atacuri cibernetice fără precedent.

    În realitatea lui 2019, provocările cu care se confruntă directorii de securitate IT rămân neschimbate. Ba mai mult, acestea încep să le afecteze deciziile, sănătatea fizică şi sănătatea mentală. O realizare îngrijorătoare a firmei britanice Nominet, care a efectuat un studiu recent, a fost că unu din trei directori de securitate informatică ar concedia peste noapte orice angajat dacă s-ar dovedi că breşa a avut loc prin intermediul dispozitivului persoanei respective.

    Întrebarea firească în acest caz este: oare compania respectivă efectuează traininguri de securitate cu angajaţii? Dacă nu, a cui este vina, când organizaţia cade pradă atacatorilor?

    Misiunea şefului de securitate în 2019

    Aceste date, atât de consecvente de la an la an, sunt un indicator că schimbarea de mentalitate la nivel executiv nu mai suportă amânare. Directorii de securitate informatică nu mai au de mult un job strict nişat în domeniul IT. Pe lângă securizarea infrastructurii, acestora li se cer rapoarte cu privire la tendinţe globale, performanţă, strategii şi cheltuieli. Consiliile de directori nu vorbesc însă aceeaşi limbă ca directorii de securitate. De exemplu, dacă discuţia începe cu achiziţionarea ultimei tehnologii de detecţie şi ce capacităţi tehnice are aceasta, consiliul de administraţie poate fi uşor confuz, iar argumentele pentru investiţii în aceste tehnologii nu vor avea succesul scontat.

    Directorii de securitate trebuie să îşi exerseze capacităţile persuasive, explicând mai degrabă care sunt riscurile financiare asociate cu o breşă, amintind pedepsele legislative cu privire la breşe şi impactul acestora asupra afacerii. Să ne amintim că, în numai trei zile, autorităţile responsabile cu protecţia datelor personale in Uniunea Europeană au dat amenzi de peste 315 milioane de euro pentru neconformitate cu GDPR. Printre organizaţiile afectate se numără compania aeriană British Airways, lanţul de hoteluri Marriott şi UniCredit România.

    Exemplele de cazuri reale de breşe la competitori pot fi o pârghie facilă pentru a deschide dialogul pe tema securităţii informatice şi totodată pentru a justifica cheltuielile asociate cu securizarea infrastructurii IT. In loc să speculeze, directorii de securitate acum pot oferi dovezi concrete că, fără un buget adecvat, este doar o chestiune de timp până infrastructura va fi compromisă.

    Breşele afectează încrederea clientului în bunurile şi serviciile oferite de o companie. Prezentând statistici relevante, directorii de securitate pot argumenta nevoia de tehnologii de securitate noi şi personal calificat ca motor de creştere a businessului. Discursul trebuie axat pe atingerea obiectivelor şi rezultate.
    În prezent, costurile asociate cu incidentele de securitate informatică se ridică la zeci de miliarde de euro anual la nivel global. Riscurile asociate cu securitatea informatică afectează relaţiile cu partenerii şi clienţii, cota de piaţă şi imaginea organizaţiei.

    În ceasul al doisprezecelea, liderii din companii trebuie să alinieze securitatea informatică cu restul obiectivelor de business. Altfel, mediul de afaceri riscă să mai piardă un an în cursa spre consolidarea sistemelor şi proceselor de securitate, cu riscul iminent de a suferi consecinţe dintre cele mai neplăcute.

  • Ce alte declaraţii „şocante” a mai făcut Remus Borza, consilierul la care Viorica Dăncilă vrea să renunţe

    El a fost recent numit  consilier onorific al premierului  pe probleme economice, reformă şi fiscalitate, în conformitate cu o decizie publicată în Monitorul Oficial. Surse citate de Mediafax au declarat însă că Viorica Dăncilă a luat decizia demiterii ca urmare a ieşirilor publice ale consilierului său economic. Printre declaraţiile sale se numără şi reducerea numărului de bugetari şi o scădere a numărului de ministere.

    Declaraţiile surprinzătoare nu au lipsit din parcursul profesional al avocatului Remus Borza. Invitat în cadrul unui eveniment Meet the CEO organizat de Business MAGAZIN din 2015, în perioada în care era administrator judiciar al Hidroelectrica şi după ce a reuşit să scoată compania din insolvenţă, el şi-a povestit evoluţia profesională, într-un limbaj cât se poate de colorat. De altfel, el a fost unul dintre cei mai spumoşi invitaţi de la evenimentul „Meet the CEO“, cu o atitudine dezinvoltă şi cu un discurs plin şi fluent. Nu s-a sfiit să povestească amănunte din viaţa sa care i-au făcut pe unii dintre cei prezenţi să se foiască, politicoşi, pe scaune, dar a făcut-o cu spirit, folosind din când în când expresii tipic ardeleneşti, rostite cu accent inimitabil. Iar din amestecul de ardelenisme, cifre exacte, expresii avocăţeşti şi personaje s-a conturat o istorie aparte, după cum sesiza Business MAGAZIN atunci.

    Spunea despre sine că este „un băiat de la ţară plecat cu 100 de lei în buzunar să facă istorie“ şi care a terminat dreptul în generaţia ’95, „ultima promoţie serioasă pe care a dat-o Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti“. A aspirat dintotdeauna la lucruri mari şi are o credinţă: „cu cât îţi propui lucruri mai mari de făcut, cu atât izbuteşti să faci cât mai multe dintre acestea“. Mai crede că, dincolo de familie sau de copii, indiscutabil cele mai importante realizări, un om trebuie să lase o dâră a trecerii prin timp şi viaţă şi în plan profesional.

    Remus Borza a erupt în media în vara anului 2012, momentul în care Euro Insol, compania sa specializată în insolvenţe, a preluat administrarea Hidroelectrica, unul dintre cei mai mari producători de energie locali. De atunci atitudinea sa bătăioasă, duelurile cu „băieţii deştepţi“, cu angajaţii companiei energetice sau chiar cu politicieni l-au menţinut în prim-plan; ba administrarea producătorului de energie i-a adus chiar şi un dosar penal.

    Borza s-a născut în Maramureş, în Ţara Lăpuşului, o zonă cu oameni molcomi, liniştiţi, cu port în alb şi negru, de unde vine şi Grigore Leşe, care i-a fost profesor în primele clase şi cu care venea la Cântarea României, cu corul. S-a născut iarna, pe ger, în sania ce o ducea pe mama sa spre dispensarul unde venise pe lume, cu ceva vreme înainte, actorul Emil Hossu. De atunci a rămas cu intoleranţă la frig, la iarnă, şi din ’93 pleacă, de revelion, spre ţări mai calde. A crescut la lampa cu petrol, pentru că satul a fost electrificat abia în 1979, când pleca la şcoală. Spune că evoluţia în carieră i-a fost influenţată decisiv de o „comisie“ din sat – învăţătorul, medicul şi popa – care i-a refuzat accesul la şcoala locală. Drept urmare a ajuns să înveţe într-o comună apropiată, unde l-a avut profesor pe Grigore  Leşe, apoi la Baia Mare, la liceu; mutatul la Baia Mare a presupus şi intervenţii la Partid, pentru că era prin 1987, iar o schimbare de domiciliu era o întreprindere mult mai complicată decât am putea bănui astăzi.

    Ştiţi teoria aceea cu lanţul de şapte oameni care se cunosc şi care leagă oamenii între ei? Ei bine, am ajuns la concluzia că Remus Borza face parte, cu un mare grad de probabilitate, din lanţurile de cunoştinţe ale tuturor românilor – a venit în contact cu o mulţime de oameni şi este legat, într-un fel sau altul, de o mulţime de oameni: s-a născut în dispensarul acela care îl conecta cu Emil Hossu, a învăţat cu rapsodul Leşe, a avut-o stagiară pe Elena Udrea, face parte din generaţia de absolvenţi de drept care îi include şi pe premierul Victor Ponta, pe Marius Tudose, noul preşedinte al CSM, pe avocaţii Dragoş Vilău sau Gabriel Zbârcea sau pe procurorul general al României, Tiberiu Niţu, l-a avut angajat pe ziaristul Ion Cristoiu, a colaborat cu o mulţime de artişti, cântăreţi sau oameni din modă şi a venit în contact cu sumedenie de avocaţi, interlopi, politicieni sau guvernanţi.

    Se simţea atras de medicină, dar o dragoste de tinereţe l-a făcut să se îndrepte spre Bucureşti, spre drept. A fost anul cu cea mai mare concurenţă, 22 pe un loc. „Pe 240 de locuri eram vreo 4.800 de candidaţi. Am ajuns la drept urmărind o himeră, o iubire neconsumată, neîmpărtăşită, neîmplinită.“ A muncit în perioada studenţiei, iar începutul a fost în presă. „Am lucrat mulţi ani în presă, am fost primul angajator al lui Ion Cristoiu. În 1989, în decembrie, am fondat împreună cu alţii un ziar, Ziarul Maramureşului, care apare şi azi. În 1990 am fondat revista Buturuga Mică, la Baia Mare, care a produs o revoluţie, o emulaţie.“ Buturuga Mică a fost remarcată, în timpul unui interviu la TVR, în vara anului 1990, de actorul George Mihăiţă, iar rezultatul a fost apariţia uneia dintre primele reviste postrevoluţionare pentru adolescenţi, Salut. „Acolo erau trei patroni: George Mihăiţă, Remus Borza şi Ioan Hidecut (primul preşedinte al trustului Domus), iar redactor-şef Ion Cristoiu, care în toamnă, în 1991, a plecat de la noi şi a înfiinţat Evenimentul Zilei.“ După revista Salut a urmat alta, Show Moda, de modă, în 1994, la care a colaborat cu Zina Dumitrescu, Cătălin Botezatu sau Dana Săvuică.

    O extensie interesantă a carierei sale a fost cea de impresar. „Am fost primul impresar din România cu atestat de la Ministerul Culturii. Am făcut filme cu Laura Stoica, cu George Mihăiţă, Daminescu, Cotabiţă, Mădălina Manole, o întreagă pleiadă de artişti.“ Anii de presă s-au constituit însă într-o perioadă foarte dificilă. „Cei care mai sunt şi acum în presă îşi aduc aminte că atunci era o nebunie. De la lună la lună se majora preţul hârtiei. Eu am fost primul importator de hârtie din Finlanda, într-o perioadă când toată lumea stătea la coadă la hârtie la Letea… Am fost primul care a tipărit pe o rotativă, primul client al celor de la Infopres, de la Odorheiul Secuiesc. Şi impresar, şi artistic, şi editor de presă şi comersant. Având conexiuni aşa bune cu mediul artistic am făcut două firme.“ Firmele respective au fost de distribuţie a produselor electrocasnice. „Produsele electrocasnice erau produse de monopol, abia prin 1992 – 1993 au început să vină importurile. Am făcut avere atunci în comerţul cu electrocasnice, atunci am făcut primul milion de lei, dar era inflaţie de nici nu mai ştiu… Dar primii bani mulţi i-am făcut din comerţ.“

    Remus Borza spune că a fost şi unul dintre iniţiatorii decretului-lege 150/90, prin care s-au înfiinţat fundaţiile pentru tineret care au preluat patrimoniul UTC, la vremea aceea în valoare de aproape un miliard de lei. „În baza legii toate organizaţiile de tineret nou înfiinţate, sub forma unor fundaţii sau asociaţii, sub forma unor cooperative meşteşugăreşti, agricole, întreprinderi socialiste, unităţi de învăţământ liceal-universitar puteau să revendice întregul patrimoniu: case de cultură, hoteluri la munte, la mare. A fost prima prăduială de după ’90, pentru că toate acestea s-au evaporat apoi, şi banii, şi activele. A fost un fel de privatizare pe model rusesc.“

  • Câţi directori generali a avut Tarom în ultimii 7 ani? – VIDEO

    2012 – Christian Heinzmann – Pe durata său, pierderile Tarom s-au redus de la 230 de milioane de lei în 2012, la 50 de milioane de lei în 2015, asta şi pe fondul reducerii preţului la petrol.

    martie – august 2016: Gabriel Stoe – După finalul mandatului şi-a reluat poziţia de director financiar al Tarom.

    august 2016-februarie 2017: Dan Iulius Plaveti – A fost vicepreşedinte şi apoi preşedinte  al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei.

    februarie – august 2017: Eugen Davidoiu – A deţinut funcţii de conducere în mai multe companii naţionale, printre care Electrica Serv şi Societatea Naţională a Lignitului Oltenia.

    august – octombrie 2017: Florin Susanu – Fost director interimar al companiei Tarom, Susanu anunţa în septembrie 2017 că renunţă la acest mandat şi se întoarce în cabina de pilotaj.

    octombrie – noiembrie 2017: Daniela Dragne – Fostă directoare a agenţiei Tarom-Tel Aviv, Daniela Dragne a fost aleasă de Consiliul de Administraţiei al Tarom în funcţia de director general interimar al companiei pe 4 octombrie, pentru un mandat de o lună.

    noiembrie 2017-martie 2019: Werner Wolff – A fost director executiv al Banat Car, dealerul BMW din Timişoara şi Arad, care face parte din grupul Automobile Bavaria. Werner-Wilhelm Wolff şi-a anunţat pe 21 martie finalul mandatului în funcţia de director general al companiei naţionale Tarom, la un un an şi patru luni de la preluarea conducerii. 

    martie 2019: Florin Susanu a fost numit din nou la conducerea Tarom pe 21 martie 2019.

  • Cele mai responsabile companii din România: Lidl – Academia de leadership şi management şcolar

    Motivaţie

    Ideea proiectului are la bază trei factori: directorii de şcoală au al doilea cel mai mare impact asupra rezultatelor educaţionale ale elevilor, după profesori (conform cercetărilor citate de reprezentanţii Lidl), dar în România directorii de şcoală au doar pregătirea/ calificarea de profesori; în toate ţările care au sisteme educaţionale performante există programe dedicate pentru instruirea directorilor de şcoli (înainte şi după ce au preluat mandatul de management); educaţia din România are nevoie de lideri care să înţeleagă rolul directorului de şcoală în rezultatele educaţionale, să fie antreprenori autentici şi capabili să conducă în mod strategic echipele lor; comunitatea trebuie să susţină obiectivele legate de îmbunătăţirea şcolii.

    Descrierea proiectului

    Academia de leadership şi management şcolar este primul program de dezvoltare a abilităţilor de leadership şi management dedicat directorilor de şcoli din România. Programul oferă oportunitatea pentru ca 40 de directori de şcoli să lucreze timp de un an într-un format de tip MBA împreună cu manageri de companii din business, directori de şcoli din alte ţări şi experţi internaţionali în educaţie. 

    Programul a fost implementat de Asociaţia Pentru Valori în Educaţie în colaborare cu manageri din business şi cu cele mai mari organizaţii din educaţie şi experţi în educaţie din alte ţări. Au fost implicaţi peste 60 de manageri din business şi profesionişti care lucrează lunar cu directorii de şcoli pentru a îi ajuta să transforme planurile de management şi şcolile pe care le conduc. Programul a început în aprilie 2018 şi se va finaliza în iunie 2019; ulterior va fi selectată o nouă promoţie pentru a face parte din program. Pentru fiecare generaţie programul durează 18 luni. Cele 40 de şcoli din program au fost selectate în urma unui anunţ public la care au participat 500 de aplicanţi din toată ţara. În program participă 17 şcoli din mediul rural şi 23 din mediul urban. Investiţia Lidl în program a fost de 108.000 euro. Costul pentru fiecare participant este de 10.000 de euro, dintre care 600 de euro sunt achitaţi în mod direct de către director, iar 9.400 euro reprezintă o bursă privată din partea unei companii din mediul de business. Raportând impactul programului la numărul de elevi din şcolile participante, costul pentru impactul oferit în viaţa unui elev este de 18 euro per elev. 

    Rezultate

    În anul 2018, 40 de directori de şcoli au fost selectaţi (dintre 500 de aplicanţi din întreaga ţară) pentru a face parte din programul care a îmbunătăţit calitatea educaţiei şi rezultatele şcolare pentru 23.000 de elevi din 20 de judeţe ale ţării. Rezultatele obţinute de program în şcolile pe care le conduc se referă la îmbunătăţirea rezultatelor educaţionale ale elevilor şi transformarea culturii şcolii prin diminuarea abandonului şcolar, reducerea analfabetismului funcţional, creşterea ratelor de promovabilitate, programe de îmbunătăţire a capacităţii profesorilor de a lucra cu grupurile dezavantajate din şcolile lor şi modernizarea şcolilor pentru copiii cu dizabilităţi.

    Cifră de afaceri netă în anul 2018
    7,5 mld. lei

    Număr de angajaţi
    >5.000

    Valoarea investiţiei
    108.000 euro

  • De cate ori se simt directorii executivi stresaţi – VIDEO

  • „Nu mai importaţi modele de educaţie din alte ţări. Directorii de şcoli trebuie să găsească soluţii locale“

    Pentru directorii de şcoli din România important este să îi ajutăm, prin programe de instruire, să identifice singuri soluţiile, să le împărtăşească cu ceilalţi şi să îi convingă de faptul că sunt bune. Nu există reţete din alte ţări care pot fi aplicate aici, iar liderii educaţionali nu trebuie să copieze modelele altor state, pentru că cele mai bune soluţii sunt tot cele locale.

    Sigur, asta nu îi opreşte să se inspire din soluţiile aplicate în alte ţări“, a spus David Faulkner, CEO al Education Changemakers, o companie care oferă programe de dezvoltare pentru directorii de şcoli. El a fost ieri prezent la Bucureşti în cadrul unui eveniment organizat de Asociaţia pentru Valori în Educaţie, un ONG din domeniul educaţional care a dezvoltat un program de leadership pentru 40 de directori de şcoli din România. Astfel, cei 40 de directori din şcolile din România, care conduc instituţii în care învaţă 23.000 de copii, participă, timp de un an, la un program de dezvoltare a abilităţilor de leadership, pentru a creşte performanţele directorilor şi ale şcolilor şi pentru a îmbunătăţi calitatea predării şi rezultatele elevilor.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Google a concediat zeci de persoane, inclusiv 13 directori, pentru acuzaţii de hărţuire sexuală

    Declaraţia a fost făcută în contextul în care publicaţia americană The New York Times a scris că unul dintre foştii şefi ai Google, creatorul sistemului de operare Android, Andy Rubin, a primit compensaţii financiare de 90 de milioane de dolari pentru a pleca din companie, după ce a fost acuzat de comportament nepotrivit.

    Publicaţia americană a mai scris că Google a acoperit şi alte acuzaţii de hărţuire sexuală.Contactată de mai mulţi reprezentanţi media, Google a dat publicităţii un e-mail trimis angajaţilor de Sundar Pichai, CEO al companiei, în care se arată că, în ultimii doi ani, 48 de persoane au fost concediate în urma unor acuzaţii de hărţuire sexuală, inclusiv 13 directori, şi niciuna dintre ele nu a primit “un pachet de compensaţii financiare la plecare”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Opinie Bogdan Botezatu, specialist în ameninţări informatice, Bitdefender: “Riscuri de securitate în sectorul financiar, fabrica de bani a criminalilor informatici”

    Alături de sănătate şi producţie, sectorul financiar este o componentă vitală pentru buna funcţionare a societăţii, iar grupările de criminalitate informatică se îndreaptă cu predilecţie asupra acestor industrii-cheie. Elocvent este atacul informatic din 2017 asupra companiei americane Equifax, unul dintre marii jucători de pe piaţa creditelor, care a expus datele personale a 143 de milioane de clienţi.

    Studiile recente confirmă că sectorul financiar este unul dintre cel mai atacate din 2018, hackerii dezvoltând metode de atac informatic din ce în ce mai sofisticate. Potrivit Accenture, numărul atacurilor informatice s-a triplat în zona financiară în ultimii cinci ani, iar costul de limitare a daunelor a crescut cu aproape 10%. Denial of Service, ransomware, exploatarea vulnerabilităţilor din tehnologiile existente şi ingineria socială, practicată în special în zona financiar-bancară, rămân cele mai răspândite metode de atac. Atacurile din interior nu sunt nici ele de neglijat însă: foşti angajaţi ale căror privilegii nu au fost revocate la terminarea relaţiilor contractuale sau chiar angajaţi complici cu grupările de criminalitate informatică sunt cauze majore ale breşelor de securitate.

    Riscurile provocate de terţi (third-party risks), precum furnizori de servicii sau contractorii externi, rămân principala cauză a breşelor de securitate din zona financiară. O astfel de vulnerabilitate le-a permis hackerilor să manipuleze sistemul internaţional de mesagerie Swift în 2015 şi 2016 pentru a fura sute de milioane de dolari de la bănci din mai multe ţări din Europa, Asia, America de Sud şi Oceania.

    Infrastructurile vulnerabile ce nu dispun de securitate informatică adecvată pot duce la scurgeri de informaţii, afectând milioane de utilizatori. Integrarea cu piaţa fintech, liberalizată şi încurajată de directive precum Payment Services Directive, de asemenea reprezintă un risc major de securitate dacă normele de implementare nu sunt respectate cu stricteţe. Spre exemplu, instituţiile financiare din Marea Britanie nu sunt conştiente de riscurile generate de colaborarea cu dezvoltatorii de aplicaţii, deşi studiile arată că aproximativ 72% dintre companiile financiare din Marea Britanie au suferit cel puţin o breşă de securitate în ultimul an în urma vulnerabilităţilor unor terţi. Pe lângă pierderi financiare, întreruperea activităţii şi furtul de date confidenţiale, orice atac informatic generează o lipsă de încredere în rândul clienţilor, afectând astfel reputaţia companiei pe viitor.

    De cele mai multe ori, hackerii recurg la o varietate de metode pentru a-şi atinge scopul, de la înregistrarea tastelor pentru furtul credenţialelor conturilor şi informaţii legate de plăţi la injectare de cod pentru coruperea platformelor de online banking prin atacuri de tip man-in-the-middle. Pe viitor, anticipăm o creştere a incidenţei malware-ului bancar şi a atacurilor cibernetice în această industrie.

    Lipsa de specialişti, bugetul redus şi lipsa de proceduri constituie alte obstacole pentru sectorul financiar. În urma unui studiu global, Bitdefender a descoperit că peste jumătate dintre instituţiile financiare au suferit breşe de securitate şi aproape 60% au avut parte de un atac avansat sau au detectat comportament suspect în infrastructură. Peste 80% dintre directorii de securitate IT sunt de părere că soluţiile de detecţie şi răspuns, denumite generic EDR, oferă modalităţi de analiză avansată asupra breşelor de securitate şi contribuie la înţelegerea unui atac asupra infrastructurii.

    Costul unei breşe de securitate este enorm pentru companiile financiare. De fapt, sectorul financiar are cel mai mare cost de atenuare şi reducere a efectelor unui atac informatic, cu aproximativ 40% mai mare faţă de alte sectoare. Companiile care reuşesc să limiteze efectele în mai puţin de o lună de la producerea incidentului pot economisi resurse semnificative. Cu cât trece mai mult timp, cu atât costurile se vor mări. În industria financiară, timpul mediu de detectare a unui atac avansat este de aproximativ şase zile.

    În ciuda deficienţelor, directorii de securitate IT au încredere în soluţiile de securitate pe care le folosesc. Cu toate acestea, lipsa la nivel global a personalului calificat le afectează planurile pe termen lung. Aproximativ 80% dintre respondenţi s-au plâns de lipsa gravă de personal ce le afectează negativ strategiile pe termen lung. Alte probleme menţionate sunt lipsa de securitate compatibilă cu orice infrastructură, lipsa de vizibilitate, bugetul redus şi lipsa backupurilor.

    Pentru a-şi proteja companiile de riscuri şi de viitoare atacuri informatice, directorii IT trebuie să se adapteze schimbărilor rapide din zona de securitate. O primă măsură pe care o pot lua este organizarea unor workshopuri interne pentru a-şi educa angajaţii să depisteze tentativele de atac şi de inginerie socială, precum şi riscurile la care se expun când conectează dispozitivele personale la infrastructura companiei. Pe lângă actualizări constante de software şi de securitate, asigurarea unei protecţii optime a infrastructurii presupune şi ca directorii de securitate IT să implementeze multiple niveluri de protecţie, capabile să ofere vizibilitate mărită şi să oprească atacurile informatice înainte ca acestea să aibă loc, fără să afecteze performanţa sistemului.