O femeie s-a dus la cumpărătui în zona Băneasa, iar în timp ce se afla în magazin a avut o experienţă traumatizantă: un bidon cu apă i-a căzut în cap. Urmarea este însă mai mult decât surprinzătoare.
Îşi făcea cumpărăturile în Băneasa, când i-a căzut în cap un bidon cu apă. Ce a urmat
“Susţinerile Omniasig cum că plata «s-a făcut imediat după ce toate documentele de succesiune necesare au fost depuse la dosar de către moştenitorii legali» sunt neadevărate. Dosarul era complet încă din luna ianuarie a acestui an, însă Omniasig a refuzat să facă plata întrucât familia nu a fost de acord cu ceea ce impunea Omniasig. În concret, Omniasig a cerut ca familia să renunţe la orice alte pretenţii cu privire la decesul Aurei faţă de Omniasig şi Şcoala Superioară de Aviaţie Civilă”, arată reprezentanţii juridici ai familiei Ion, într-un comunicat transmis agenţiei MEDIAFAX.
Potrivit sursei citate, o altă condiţie ca Omniasig să facă plata a fost aceea ca familia Ion să înapoieze sumele primite în cazul în care s-ar constata ulterior că există “cauze şi împrejurări ale producerii accidentului care determină neîncadrarea evenimentului în acoperirea oferită prin contractul de asigurare”.
“Omniasig a impus un termen de cinci zile pentru restituirea sumelor, termen care începea să curgă de la data la care Omniasig notifica familia în acest sens, deşi, în aceste situaţii, obligaţia de plată revine Şcolii Superioare de Aviaţie Civilă. Există o amplă corespondenţă în acest sens” se mai arată în comunicat.
Astfel, Omniasig ar fi efectuat plata doar după ce familia a anunţat oficial că urmează să acţioneze în justiţie atât Societatea de Asigurare Omniasig, cât şi Şcoala Superioară de Aviaţie Civilă, pentru nerespectarea obligaţiilor prevăzute de regulamentele în materia transportului aerian.
Familia Aurei Ion arătă că toate demersurile începute vor continua, iar ancheta penală îşi va urma cursul firesc, pentru stabilirea vinovăţiilor şi tragerea la răspundere a persoanelor vinovate.
De asemenea, familia Ion spune că sumele plătite de Omniasig vor fi direcţionate către Asociaţia “Aura Ion”, asociaţie cu scop caritabil, precum şi pentru acoperirea costurilor derivate din dosarele penale ce se găsesc în instrumentare pe rolul parchetelor.
Reprezentanţii juridici ai familiei Ion mai arată că, în urma prăbuşirii aeronavei şi a decesului Aurei, Şcoala Superioară de Aviaţie Civilă era obligată să plătească un ajutor imediat şi necondiţionat, ajutor pe care legea îl numeşte plată anticipată, în cuantum minim obligatoriu de 16.000 D.S.T. – drept special de tragere – (echivalent a 18.000 de euro), însă instituţia, încălcând legea, a refuzat să facă plata, susţinând că nu deţine fonduri pentru plăţi anticipate în caz de deces.
“Ministerul Transporturilor, prin ministrul său, este părtaş la încălcarea legii, întrucât, deşi familia a solicitat să se reglementeze situaţia şi să ne fie achitată de urgenţă plata anticipată, acesta a răspuns nonşalant că nu este responsabilitatea Ministerului. Toate aceste abuzuri ale instituţiilor trebuie aspru sancţionate, de aceea noi ne vom adresa tuturor forurilor competente, naţionale şi internaţionale, până când se restabileşte legalitatea. În continuare, aşa cum au procedat şi la momentul producerii accidentului, instituţiile Statului Român, instituţii în slujba cetăţeanului, adoptă aceeaşi atitudine de nepăsare, sfidare şi pasare a competenţelor”, se mai arată în comunicatul transmis de reprezentanţii familiei Ion.
În opinia acestora, dacă Guvernul, prin ministerele implicate, ar fi respectat şi ar fi impus ca Regulamentele Europene să fie respectate şi aplicate întocmai, Aurelia Ion ar fi fost astăzi în viaţă.
Omniasig a plătit familiei studentei Aura Ion suma asigurată în caz de deces, de 287.500 euro, prevăzută în poliţa pentru avionul implicat în accidentul din Apuseni de la finele lunii ianuarie 2014, sumă care a fost achitată şi moştenitorilor pilotului Adrian Iovan, în mai anul trecut.
“Plata despăgubirii cuvenite conform sumelor asigurate prevăzute în poliţa de asigurare în vigoare la momentul accidentului s-a făcut imediat după ce toate documentele de succesiune necesare au fost depuse la dosar de către moştenitorii legali ai Aurei Ion”, a arătat Omniasig Vienna Insurance Group, într-un comunicat de presă transmis luni.
Contractul de asigurare a fost valabil pentru perioada 13 mai 2013-12 mai 2014 şi acoperea toate cele 16 avioane şi elicoptere ale Şcolii Superioare de Aviaţie Civilă, care a plătit 160.020 lei pentru poliţă. Suma asigurată în caz deces şi invaliditate totală permanentă prevăzută în poliţa de asigurare se ridică la 287.500 euro pentru fiecare membru al echipajului şi pentru fiecare pasager, potrivit informaţiilor obţinute de MEDIAFAX anul trecut.
În comunicatul de luni, Omniasig nu face nicio referire la suma cu care au fost despăgubiţi succesorii studentei Aura Ion, invocând confidenţialitatea datelor.
Potrivit Codului Civil, moştenirea se cuvine soţului supravieţuitor şi rudelor defunctului, şi anume descendenţilor, ascendenţilor şi colateralilor acestuia, după caz. Descendenţii şi ascendenţii au dreptul la moştenire indiferent de gradul de rudenie cu defunctul, iar colateralii numai până la gradul al patrulea inclusiv.
Ascendenţii privilegiaţi sunt tatăl şi mama defunctului. Colateralii privilegiaţi sunt fraţii şi surorile defunctului, precum şi descendenţii acestora, până la al patrulea grad inclusiv cu defunctul.
Moştenitorii Aurei Ion sunt părinţii, un frate şi două surori.
Pilotul Adrian Iovan şi studenta Aura Ion şi-au pierdut viaţa în accidentul aviatic produs în 20 ianuarie 2014 în Munţii Apuseni, într-o zonă accidentată, la peste 1.400 de metri altitudine, la graniţa dintre judeţele Cluj şi Alba. În accident au fost răniţi copilotul Răzvan Petrescu şi medicii Radu Zamfir de la Spitalul Fundeni, Valentin Calu de la Spitalul Elias, Cătălin Pivniceru de la Spitalul “Sfânta Maria” şi Sorin Ianceu de la Spitalul Municipal din Beiuş, judeţul Bihor.
Ancheta procurorilor în cazul accidentului aviatic a început în 11 februarie 2014. Atunci, procurorii Secţiei Parchetelor Militare au dispus, prin ordonanţă, începerea urmăririi penale pentru ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă şi neglijenţă în serviciu. Câteva zile mai târziu, în 17 februarie 2014, a fost începută urmărirea penală şi pentru infracţiunile de neluare şi nerespectare a măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă, precum şi pentru încălcarea de către personalul aeronautic civil a îndatoririlor de serviciu.
În tot acest timp, de la debutul anchetei şi până în prezent, 209 persoane au fost audiate pe parcursul a 2.354 de ore de anchetă. Între acestea sunt trei părţi civile şi 206 martori.
Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de Combatere a Corupţiei au dispus începerea urmăririi penale şi reţinerea pentru 24 de ore a Alinei Mihaela Bica, membră a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP) la data faptelor, cu privire la săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, a informat DNA.
Inculpatei i s-au adus la cunoştinţă calitatea procesuală şi acuzaţiile, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală.
De asemenea, procurorii au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi reţinerea pentru 24 de ore, începând cu data de 20 noiembrie, a inculpaţilor Lăcrămioara Alexandru şi Dragoş-George Bogdan, membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP, la data faptelor, în sarcina cărora s-a reţinut infracţiunea de abuz în serviciu.
Din ordonanţele întocmite de procurori a reieşit că, în cauză, există date şi probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă care conturează următoarea stare de fapt:
La data de 15 octombrie, DNA s-a sesizat din oficiu cu privire la săvârşirea unor infracţiuni de corupţie, în legătură cu reconstituirea unui drept de proprietate asupra unui teren agricol, în suprafaţă de 13,0535 ha, situat în Bucureşti, zona Plumbuita, sector 2.
Concret, la data de 15 martie 2011, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, din care făceau parte inculpata Bica Alina Mihaela şi inculpaţii Alexandru Lăcrămioara şi Bogdan Dragoş-George, a aprobat raportul de evaluare, întocmit de un expert evaluator, corespunzător dosarului nr. 22714/FFCC, cu încălcarea prevederilor art. 16 alin. 7 din Legea nr. 247/2005, privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente.
Astfel, membrii Comisiei, luând la cunoştinţă de concluziile raportului de evaluare a terenului, nu au constatat că expertul evaluator a supraevaluat terenul respectiv, de la 113.954.741 lei (valoare reală) la 377.282.300 lei (valoarea unui teren asemănător situat într-o zonă centrală a Capitalei).
Aceştia au fost conştienţi însă că terenul era supraevaluat, aspect ce reiese şi din faptul că, anterior, în şedinţa din 24 februarie 2011, când dosarul respectiv mai fusese analizat, s-a dispus amânarea luării unei decizii pentru următoarea şedinţă, fiind solicitată participarea evaluatorului şi întocmirea unui scurt istoric al dosarului.
După emiterea deciziei de despăgubire, la data de 15 martie 2011, oamenii de afaceri, beneficiari ai drepturilor litigioase asupra terenului din anul 2010, au obţinut titluri de conversie în acţiuni la Fondul Proprietatea, listat la bursă din data 25 ianuarie 2010, în cuantum de 377.282.300 lei, echivalentul a 89.426.189 euro (755/metru pătrat).
Prin îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu de către membrii Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, a fost produs statului român un prejudiciu în valoare de 263.327.559 lei (echivalentul a 62.548.113 euro, reprezentând supraevaluarea), concomitent cu obţinerea unor foloase necuvenite pentru beneficiarii drepturilor litigioase.
DNA precizează că, în această cauză, procurorii au beneficiat de sprijin de specialitate din partea Serviciului Român de Informaţii.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a notat că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) l-a condamnat pe Mischie, în condiţiile în care acesta fusese achitat de două instanţe inferioare, fără a audia direct unii martori.
Astfel, a constatat CEDO, a fost încălcat articolul 6 din Convenţia europeană a drepturilor omului, ce prevede dreptul la un proces echitabil.
Nicolae Mischie trebuie să primească de la statul român daune morale de 3.000 de euro, a decis CEDO.
Fostul preşedinte al CJ Gorj a fost acuzat de contrabandă cu arme după ce fostul prefect de Gorj Pantelimon Manta a declarat, în noiembrie 2003, că, în timpul unei vizite oficiale făcute în 1997, în Elveţia, ar fi fost rugat de fostul preşedinte al Consiliului Judeţean să îi introducă o parte din armă prin vamă. Manta a precizat că a refuzat, iar Mischie şi-ar fi trecut singur arma, fără să o declare la vamă. Procurorii gorjeni au deschis o anchetă şi, după două zile, au dispus neînceperea urmăririi penale. Dosarul a fost redeschis ulterior, iar ancheta a fost preluată de procurori bucureşteni şi craioveni, care au retrimis dosarul la instanţă.
Mischie a spus că în 9 februarie 2003 a intrat în ţară cu arma “în sacoşă” şi că, “fiind duminică”, nu i s-ar fi cerut în mod expres să facă declaraţia vamală. De altfel, fostul şef al CJ Gorj a arătat că ştia că este necesar să se prezinte la Poliţie pentru autorizaţie şi că exista posibilitatea vămuirii în localitatea de domiciliu. Din acest motiv, el s-a prezentat două săptămâni mai târziu, la Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Gorj. Nicolae Mischie a arătat că arma era defectă când a cumpărat-o, motiv pentru care a lăsat-o la reparat, obiectul fiindu-i predat şase ani mai târziu.
Magistraţii Tribunalului Gorj şi cei ai Curţii de Apel Craiova i-au aplicat lui Mischie doar o amendă administrativă, după ce au considerat că fostul preşedinte al Consiliul Judeţean Gorj a comis doar o contravenţie.
Procurorii au contestat soluţia Curţii de Apel Craiova la instanţa supremă.
Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie l-au condamnat, în aprilie 2007, pe Nicolae Mischie, la un an de închisoare cu suspendarea executării pedepsei. Magistraţii au dispus şi confiscarea armei respective.
Înainte de pronunţare, Nicolae Mischie le-a declarat magistraţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie că a cumpărat această armă “din snobism vânătoresc”, că, oricum, era “una rudimentară, destul de ieftină”. Pe de altă parte, el a adăugat că de când a cumpărat această armă, în 1997, şi până la introducerea ei efectivă în ţară, în 2003, s-a lăudat cu ea prietenilor.
Nicolae Mischie a fost încarcerat în 18 martie 2013, după ce ICCJ l-a condamnat definitiv la patru ani de închisoare pentru luare de mită şi trafic de influenţă. Mischie a fost anchetat în 2004 şi trimis în judecată de către Direcţia Naţională Anticorupţie pentru că, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Gorj, i-ar fi cerut omului de afaceri Clement Mocanu să îi renoveze vila din Târgu Jiu, moştenită de la o mătuşă, în schimbul facilitării accesului acestuia la o serie de contracte cu unităţile din minerit şi energie.
În mai anul acesta, Mischie a fost eliberat condiţionat, printr-o decizie a Tribunalului Gorj.
“Ominiasig Vienna Insurance Group confirmă că, în cadrul dosarului de daună deschis ca urmare a producerii tragicului accident aviatic din Munţii Apuseni din 20 ianuarie, compania a achitat deja despăgubirea pentru decesul pilotului Adrian Iovan, în baza poliţei de asigurare de accidente a personalului navigant şi a pasagerilor deţinută de Şcoala Superioară de Aviaţie Civilă. Omniasig a efectuat plata despăgubirii cuvenite către moştenitorii legali ai pilotului Adrian Iovan”, se arată într-un răspuns al asigurătorului remis la solicitarea MEDIAFAX.
Potrivit datelor obţinute de MEDIAFAX referitoare la poliţă, suma asigurată în caz deces şi invaliditate totală permanentă se ridică la 287.500 euro pentru fiecare membru al echipajului şi pentru fiecare pasager.
Contractul de asigurare a fost valabil pentru perioada 13 mai 2013-12 mai 2014 şi acoperea toate cele 16 avioane şi elicoptere ale Şcolii Superioare de Aviaţie Civilă, care a plătit 160.020 lei pentru poliţă, încheiată în urma unei licitaţii derulată pe www.e-licitatie.ro.
“Referitor la despăgubirea aferentă decesului pasagerei Aurelia Ion, menţionăm că Ominiasig VIG va efectua şi această plată după ce vor fi depuse la dosar toate documentele necesare”, se mai arată în răspunsul asigurătorului.
Potrivit Codului Civil, moştenirea se cuvine soţului supravieţuitor şi rudelor defunctului, şi anume descendenţilor, ascendenţilor şi colateralilor acestuia, după caz. Descendenţii şi ascendenţii au dreptul la moştenire indiferent de gradul de rudenie cu defunctul, iar colateralii numai până la gradul al patrulea inclusiv.
Ascendenţii privilegiaţi sunt tatăl şi mama defunctului. Colateralii privilegiaţi sunt fraţii şi surorile defunctului, precum şi descendenţii acestora, până la al patrulea grad inclusiv cu defunctul.
Adrian Iovan are doi copii, o fată (din prima căsătorie) şi un băiat (din mariajul cu creatoarea de modă Romaniţa Iovan, încheiat în noiembrie 2008).
Moştenitorii Aureliei Ion sunt părinţii, un frate şi două surori.
Pilotul Adrian Iovan şi Aurelia Ion, studentă în anul V la Institutul Medico-Militar din Bucureşti, şi-au pierdut viaţa după ce un avion de mici dimensiuni la bordul căruia se afla un echipaj medical a aterizat forţat, la 20 ianuarie, într-o zonă din Munţii Apuseni, la peste 1.400 de metri altitudine, la graniţa judeţelor Cluj şi Alba.
La bord se mai aflau copilotul Răzvan Petrescu şi patru medici – Radu Zamfir de la Spitalul Fundeni, Valentin Calu de la Elias, Cătălin Pivniceru de la Spitalul “Sf. Maria” şi Sorin Ianceu de la Spitalul Municipal din Beiuş, judeţul Bihor.
Echipa medicală din avion mergea la Oradea, unde urma să preleveze ficatul de la un donator de peste 60 de ani care a suferit un accident vascular cerebral.
Omniasig este parte a grupului Vienna Insurance Group (Austria), care deţine peste 99% din acţiunile asigurătorului român.
Societatea este al treilea jucător pe piaţa asigurărilor după nivelul subscrierilor din 2013, care au atins 881,1 milioane de lei.
Potrivit contactmusic.com, avocatul grupului hip-hop, Kevin Puvalowski, a solicitat compensaţii de cel puţin 2 milioane de dolari de la compania Monster Beverage Corp., care a recunoscut că a utilizat fără permisiune cântecele rapperilor într-o înregistrare video din 2012, realizată în memoria fostului membru fondator al trupei, Adam “MCA” Yauch, decedat în acelaşi an.
Avocatul apărării, Reid Kahn, a susţinut că clienţii săi au crezut în mod fals că aveau autoritatea de a utiliza muzica celor de la Beastie Boys, printre care şi hiturile “Sabotage” şi “Make Some Noise”, solicitând, miercuri, juraţilor de la Curtea federală din Manhattan să nu penalizeze compania pe care o reprezintă cu o sumă mai mare de 125.000 de dolari.
Cu toate acestea, juraţii au stabilit, după un proces care a durat opt zile, plata unei despăgubiri de 1,7 milioane de dolari, după ce membrii rămaşi ai grupului, Michael “Mike D” Diamond şi Adam “Ad-Rock” Horovitz, au declarat, în calitate de martori, că i-au promis Adam “MCA” Yauch să lupte împotriva oricărei exploatări abuzive a muzicii grupului.
Procesul a fost iniţiat în 2012 şi are la bază o reclamă produsă pentru o competiţie anuală de snowboarding pe care Monster Beverage o organizează şi sponsorizează în Canada, intitulată “Ruckus in the Rockies”.
Reclama conţinea un remix al unor piese lansate de-a lungul anilor de Beastie Boys, inclusiv “Sabotage”, “So What’cha Want” şi “Make Some Noise”.
Reclama a inclus, de asemenea, la final, sintagma “RIP MCA” (“Odihneşte în pace, MCA”). Adam Yauch, membru al grupului Beastie Boys, care folosea adeseori pseudonimul “MCA”, a murit cu o zi înainte de debutul acelei competiţii de snowboarding, după ce a pierdut lupta cu cancerul.
Iniţial, grupul Beastie Boys a cântat punk rock, dar curând a abordat muzica rap, în perioada în care acest stil muzical cucerea teren pe străzile din New York şi în cluburile underground de la începutul anilor ’80.
Albumul cu care a devenit cunoscut grupul, “Licensed to Ill”, a fost lansat în 1986 şi a inclus hiturile “Fight for Your Right” şi “Brass Monkey”. Au urmat “Paul’s Boutique” (1989), “Ill Communication” (1994), cu single-ul “Sabotage”, şi “Hello Nasty” (1998), care a inclus hitul “Intergalactic”.
De-a lungul anilor, Beasties au alternat stilurile muzicale, dar fanii le-au rămas loiali. Au lansat patru albume care s-au clasat pe primul loc în topurile muzicale şi au câştigat trei premii Grammy.
Sub pseudonimul Nathanial Hörnblowér, Yauch a regizat videoclipuri ale trupei, precum “So Whatcha Want”, “Intergalactic”, “Body Movin” şi “Ch-Check It Out”.
Europenii au dificultati legate inclusiv de calcule simple
atunci cand cumpara un produs. Doua din zece persoane intervievate
nu au fost capabile sa aleaga cea mai ieftina optiune la
achizitionarea unui televizor cu ecran plat. Numai 58% au putut
citi corect o eticheta cu ingrediente si 18% nu au putut identifica
data expirarii.
Romanii poseda astfel de abilitati corecte de calcul doar in
proportie de 15%, cea mai scazuta pondere din Europa. La polul opus
se afla norvegienii, unde ponderea celor care se descurca la
calcule, cifre si date atinge 70%.
Numai 2% dintre consumatori au recunoscut cinci logo-uri obisnuite
de informatie publica, 33% dintre consumatori au crezut ca marca CE
inseamna “fabricat in Europa” si numai 25% au stiut corect ca ea
desemneaza un produs “in conformitate cu legislatia UE”. Multi nu
au putut sa numeasca o organizatie care se ocupa de protectia
consumatorilor in tara lor.
Mai mult de unul din cinci respondenti s-au confruntat cu o
situatie in care au avut motive sa faca reclamatie in ultimele 12
luni, dar ponderea celor care intampina si reclama probleme creste
odata cu gradul lor de informare.
Lituanienii, romanii si portughezii declara in proportie de mai
putin de 10% ca au intampinat probleme legate de ceea ce au
cumparat, in timp ce in Olanda si Islanda, respectiv Norvegia,
procentul se apropie de 40%, respectiv trece de 45%. Interesant e
ca proportiile se pastreaza cand cei in cauza au raspuns la
intrebarea daca se simt increzatori si protejati in drepturile lor
de consumatori.
Prejudiciul la adresa consumatorilor in urma unor alegeri gresite
de produse sau servicii este estimat la 0,4% din PIB european,
estimeaza Comisia Europeana.
Sondajul a fost realizat in 2010 in 29 de tari (UE 27, Islanda si
Norvegia), implicand 56.471 de consumatori carora le-au fost
adresate 70 de intrebari, urmarind sa determine gradul de informare
al consumatorilor cu privire la drepturile lor, disponibilitatea de
a-si revendica drepturile si capacitatile lor de a evalua ceea ce
cumpara.
Purtatorul de cuvant al PNL, Mihai Voicu, a scris pe blogul sau
ca despagubirile acordate de stat fostilor detinuti politici din
timpul regimului comunist “tine de o chestiune de morala
fundamentala si nu de criza”.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro