BusinessMagazin

Tag: deprecierea leului

  • Revine teama de deprecierea leului. Românii încep să-şi facă din nou mai multe depozite în euro, decât în lei

    Ritmul anual de creştere al depozitelor populaţiei în euro a ajuns în 2018 la 14,2%, depăşind avansul anual al sumelor economisite în lei, de 7,6%, însă volumul cel mai mare se menţine pe componenta depozitelor în moneda naţională, arată datele BNR.
     
    Depozitele noi în lei constituite de populaţie în 2018 au totalizat 73,7 mld. lei, în timp ce depozitele în euro au în­sumat echivalentul a circa 53 mld. lei. Populaţia îşi lasă eco­nomiile în grija băncilor, deşi acestea plătesc dobânzi mici.
     
    Dobânda medie plătită la euro este redusă, de 0,3% în 2018, nivel comparabil cu cel din 2017. Pe de altă parte, bo­ni­ficaţiile plătite la depozitele în lei au ajuns anul trecut la o me­die de 1,3%, în creştere faţă de 0,8% în 2017. Rata medie anua­lă a dobânzii pentru depo­zi­tele noi în lei ale populaţiei a oscilat pe parcursul anului trecut între 0,9% şi 1,76%. În  2009, dobânda medie la depozitele în lei era de 12,95%.
     

  • Premierul Tudose continuă tirul de foc la adresa băncilor, după cel mai ridicat curs din istorie: BNR trebuia să intervină. Nu a făcut-o. Nu exclud ca deprecierea leului în raport cu euro să fie ”o răzbunare” a băncilor

    Întrebat care este explicaţia deprecierii monedei naţionale în raport cu euro, Mihai Tudose a răspuns: ”Vă recomand călduros să vorbiţi cu Banca Naţională care ar trebui să fie un pic atentă la aceste lucruri. BNR poate şi trebuie să intervină pe aceste lucruri. N-a făcut-o. Întrebaţi domnia sa, Banca”.
     
    Un alt reproş adus Băncii Naţionale este că a autorizat băncile să reducă nivelul depozitelor minime. ”BNR a spus, în înţelepciunea ei, băncilor din România că sunt bune, solide şi nu mai au nevoie să ţină 10% depozite, că poate să fie 8% ceea ce le-a disponibilizat 500 de milioane de euro, dintre care 280 de milioane au plecat deja din ţară. Ei au avut lei şi i-au schimbat în euro ca să-i scoată din ţară. Tot băncile au creat acest lucru”, a spus premierul.
     
    Tudose a spus că va trebui ca Guvernul să aibă ”o discuţie foarte serioasă” cu conducerea BNR despre rolul unei bănci naţionale.
     

  • Monedă naţională, în cădere liberă: euro a atins UN NOU MAXIM ISTORIC

    Cotaţia oficială afişată vineri de BNR a fost de 4,6390 lei/euro, după ce euro a depăşit oficial pragul de 4,6 lei miercuri şi apoi a urcat la 4,6267 lei, în şedinţa de joi.

    Nivelul de peste 4,6 lei/euro nu a mai fost atins în ultimii cinci ani şi patru luni, din săptămâna 23-27 iulie 2012, când a fost atins şi maximul de 4,6397 lei/euro.

    Deprecierea monedei naţionale până peste pragul de 4,6 lei/euro a venit, miercuri, atât pe fondul incertitudinilor fiscale, cât şi al mesajului de relaxare a abordării faţă de cursul de schimb, transmis de banca centrală, declara, pentru MEDIAFAX, miercuri, analistul financiar Claudiu Cazacu.

    Referindu-se la posibilele evoluţii în perioada imediat următoare, analistul a arătat că riscurile sunt „mai degrabă spre deprecierea leului decât spre apreciere”. „Tendinţele speculative nu vor duce neapărat la o depreciere ultrarapidă, dar eventualele reveniri sub pragul de 4,6 vor mai fi doar temporare. De acum discutăm de un nou palier al cotaţiilor – între 4,6 şi 4,7 lei/euro”, a mai spus Claudiu Cazacu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cât va ajunge să coste 1 EURO. Analiştii anticipează DEPRECIEREA LEULUI şi creşterea dobânzilor în următoarele luni

    În luna august 2017, indicatorul de încredere macroeconomică al CFA România a scăzut faţă de luna anterioară, la valoarea de 50,7 puncte, fiind cu 9 puncte mai mic decât valoarea consemnată în exerciţiul anterior. Scăderea s-a datorat ambelor componente ale indicatorului.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cât va ajunge să coste 1 EURO. Analiştii anticipează DEPRECIEREA LEULUI şi creşterea dobânzilor în următoarele luni

    În luna august 2017, indicatorul de încredere macroeconomică al CFA România a scăzut faţă de luna anterioară, la valoarea de 50,7 puncte, fiind cu 9 puncte mai mic decât valoarea consemnată în exerciţiul anterior. Scăderea s-a datorat ambelor componente ale indicatorului.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Se aşteaptă la creşterea dobânzilor şi deprecierea leului, în următoarele 12 luni. Până unde ar ajunge cursul euro/leu

    Scăderea indicatorului de încredere macroeconomică a fost generată de ambele componente ale sale. Indicatorul condiţiilor curente a fost de 76,2 puncte, valoare în scădere cu 7,6 puncte, în timp ce indicatorul anticipaţiilor a scăzut cu 6,1 puncte până la valoarea de 51,8 puncte.

    „În ceea ce priveste cursul de schimb EUR/RON, este de remarcat că peste 70% din participanţi anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni. Astfel, valorile mediane ale anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni au consemnat un curs anticipat de 4.6000 (valoare în crestere cu 350 pips faţă de cea înregistrată în exerciţiul anterior), în timp ce pentru orizontul de 12 luni au consemnat un curs anticipat de 4.6000 (valoare similară cu cea înregistrată în exerciţiul anterior)”, se arată în comunicatul transmis.

    Rata anticipată a inflaţiei pentru orizontul de 12 luni (iulie 2018/iulie 2017) a înregistrat o valoare mediană de 2,00% (valoare similară cu cea înregistrată în exerciţiul anterior), precizează CFA România.

    Citeşte continuarea articolului pe www.mediafax.ro

  • Tensiunile politice şi protestele au urcat cursul, iar costurile de finanţare şi randamentele la titlurile de stat au ajuns la maximul din vara lui 2015. „Deprecierea leului scumpeşte importurile.”

    Şi ran­­­da­men­tele la ti­tlu­rile de stat s-au men­ţinut pe pan­tă ascen­den­tă, ajungând pe scadenţa de 10 ani la cel mai ridicat nivel din vara anului 2015, de circa 3,8%.

    „Incertitudinile politice şi protes­te­le din ultimele zile au condus la corecţii ale titlurilor de stat pe termen lung (cu scadenţele 2025 şi 2027) ale căror ran­da­mente au crescut cu peste zece punc­te de bază în data de 1 februarie, ceea ce sugerează vânzări din partea nerezi­den­ţilor şi explică o parte din mişcarea relativ violentă pe cursul de schimb“, spune Ciprian Dascălu (desen), economistul-şef al ING Bank.

    El susţine că deprecierea leului este una normală pentru astfel de episoade, similară cu reacţiile pieţelor din regiune la evenimente de această natură.

    Cititi continuarea pe www.zf.ro

  • Cursul A URCAT la 4,5200 lei/euro în prima oră a şedinţei, influenţat marginal de ruperea USL

     La debutul şedinţei euro a fost tranzacţionat la 4,5190 lei, cu 0,45 – 0,7 bani (0,1% – 0,16%) peste cotaţiile de la finalul sesiunii precedente, de 4,5120 – 4,5145 lei/euro.

    Ulterior, rata de schimb a urcat la 4,52 lei/euro, unde au fost realizate majoritatea tranzacţiilor.

    La scurt timp după ora 10:00, pe piaţa interbancară euro era cotat la 4,5180 – 4,5200 lei, cu 0,55 – 0,6 bani (0,12% – 0,13%) peste închiderea de marţi.

    După prima oră a şedinţei de la Bucureşti, zlotul era în stagnare în raport cu euro, iar forintul se deprecia cu 0,1%.

    Dealerii cred că deprecierea uşoară a leului este determinată de un cumul de factori printre care ruperea coaliţiei de guvernare, decisă marţi seară prin ieşirea PNL din USL, dar şi de reintrarea Hidroelectrica în insolvenţă, de decizia Executivului de a plăti din buget o parte datorii la unele companii de stat, dar şi de situaţia incertă în care se află Ucraina.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cursul, aproape de 4,5 lei/euro. Monedele din regiune se depreciază după violenţele din Ucraina

     La deschiderea şedinţei de miercuri, pe piaţa interbancară de la Bucureşti euro era cotat la 4,4825 lei, cu 0,65 – 0,85 bani (0,14% – 0,19%) sub nivelurile de la închiderea sesiunii anterioare, de 4,4890 – 4,4910 lei/euro.

    Ulterior, rata de schimb a început să crească treptat, în cadrul unor tranzacţii cu volume în creştere. Cel mai ridicat nivel tranzacţionat a fost atins la scurt timp după ora 10:00, când euro a fost tranzacţionat la 4,4950 lei, cu 0,4 – 0,6 bani (0,09% – 0,13%) peste închiderea de marţi.

    La ora menţionată, pe piaţa interbancară euro era cotat la 4,4930 – 4,4950 lei, cu 0,4 bani (0,09%) peste nivelurile de marţi din jurul orei 16:30, de 4,4890 – 4,4910 lei/euro.

    Cursul de schimb a fost sub 4,5 lei/euro în ultimele trei săptămâni.

    După prima oră a şedinţei interbancare de la Bucureşti, zlotul şi forintul se depreciau cu 0,4% şi, respectiv, cu 0,7% în raport cu euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Creditul pentru firme şi populaţie a crescut în luna iunie cu 1,1%

     Creditul în lei s-a majorat cu 0,3% (0,3% în termeni reali), iar cel în valută exprimat în lei a urcat cu 1,6% (exprimat în euro, creditul în valută a scăzut cu 0,2%).

    La 30 iunie, creditul neguvernamental a înregistrat o reducere cu 1,3% (-6,3% în termeni reali) faţă de 30 iunie 2012, pe seama majorării cu 2,2% a componentei în lei (-3% în termeni reali) şi a diminuării cu 3,3% a componentei în valută exprimată în lei (exprimat în euro, creditul în valută s-a redus cu 3,5%), se arată într-un comunicat al BNR.

    Creditul guvernamental a scăzut în iunie cu 4,5%, la 74,64 miliarde lei. La 30 iunie, creditul guvernamental a înregistrat o diminuare de 7,4% (-12,1% în termeni reali) faţă de 30 iunie 2012.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro