BusinessMagazin

Tag: Daniel Morar

  • Românul de 35 de ani care conduce cel mai important investitor în proprietăţi imobiliare din Europa Centrală şi de Est – VIDEO

    Alex Morar este CEO al NEPI Rockcastle, cel mai important investitor, dezvoltator şi operator de proprietăţi în Europa Centrală şi de Est de aproximativ un an. Unul dintre momentele-cheie ale carierei sale a fost alegerea de a lucra în România, la Deloitte, renunţând la poziţia pe care o avea în cadrul firmei de consultanţă Bearing Point, în New York.

    Perspectiva unei cariere internaţionale începuse după perioada studiilor:  „Educaţia din cadrul New York University a avut o latură practică aplicabilă în zonele mele de interes şi m-a ajutat să încep o carieră în consultanţa de business încă din timpul studiilor”, spune Alex Morar.  El punctează şi decizia de a accepta o poziţie într-un start-up (NEPI, 2007), „în loc să aleg un loc de muncă sigur sau să plec din România şi mă bucur că am contribuit la dezvoltarea acestui spirit antreprenorial în companie”.

    Compania a realizat în anul 2018 investiţii de 854 milioane de euro în regiune: peste 594 milioane de euro au fost investite în achiziţia de proprietăţi premium, iar peste 260 milioane de euro au fost investite în terenuri şi în dezvoltarea proiectelor premium. Valoarea totală a portofoliului de proprietăţi directe deţinut de NEPI Rockcastle este de peste 5,9 miliarde de euro, cu 20% mai mare decât la sfârşitul anului 2017.

    Profilul lui Alex Morar a apărut în catalogul 100 TINERI MANAGERI DE TOP, ediţia din 2019 şi el a fost premiat în cadrul galei organizate de Business MAGAZIN cu prilejul lansării acestui catalog.

  • Investiţii pentru viitor

    Matematica este regula de bază când vine vorba de realizarea unei investiţii, iar randamentul investiţional trebuie să fie unul peste medie pentru ca un dezvoltator să propună un proiect. Cu toate acestea, în ultimii ani, dincolo de „cuburile de birouri au apărut tot mai multe proiecte care pun accent pe arhitectură şi chiar pe reabilitarea unor zone care au stat (prea) mult timp abandonate vegetaţiei.

    În vara anului 2017 NEPI-Rockcastle a finalizat proiectul Aviatorilor 8 din Piaţa Victoriei, din imediata vecinătate a Guvernului. Pe lângă clădirea de birouri, proiectul include şi Vila Oromolu, complet restaurată, alături de zona pietonală.

    „Proiectul Aviatorilor 8 nu s-a numărat printre cele mai profitabile dezvoltări, având un randament investiţional de circa 7%. Trebuia să facem o clădire mult mai înaltă pentru a ajunge la un randament de 12-13%. Spre exemplu, numai sticla curbată de la clădirea de birouri a reprezentat 10% din costul total de construcţie. Conceptul a fost gândit astfel încât faţada clădirii de birouri să reflecte vila din faţă. Contribuţia principală acolo a fost impactul asupra aspectului general al Pieţei Victoriei, care înainte găzduia o vilă degradată. Acum este un punct social cu un interes tot mai mare din partea publicului. În continuare vom dezvolta proiectul cu elemente de peisagistică, spaţiu verde şi copaci, explică Alex Morar, CEO al NEPI Rockcastle.


    Un alt proiect similar care ar putea demara în perioada următoare este Dacia One de pe Calea Victoriei la intersecţia cu bdul Dacia, proiect aflat în portofoliul belgienilor de la Atenor, care include atât o componentă de birouri, cât şi una de reabilitare a fostului Casino Victoria, vila care în perioada interbelică era sediul legaţiei germane la Bucureşti.

    Un proiect de regenerare urbană, de transformare a unei clădiri vechi şi degradate într-un centru de interes, necesită o investiţie mai mare, însă şi beneficiul comunităţii este unul pe măsură. Prin urmare, pot fi convinşi investitorii să mizeze tot mai mult pe astfel de proiecte?

    „În România puterea de cumpărare este scăzută, iar chiriile sunt mici comparativ cu ţările vestice. În Vest avem o putere de cumpărare mai mare, iar chiriile şi costurile de construcţie sunt proporţionale. Orice investiţie este o funcţie a puterii de cumpărare dintr-o regiune economică. La astfel de proiecte, de regenerare urbană, pot contribui şi autorităţile, a spus Alex Morar. El a subliniat că autorităţile locale pot oferi anumite stimulente precum o perioadă de autorizare mai rapidă sau o reducere de taxe. În alte ţări se oferă chiar şi o reducere de 25% a taxelor la astfel de investiţii.

    „Orice construcţie cu cât este realizată mai repede cu atât generează venituri mai repede. Noi suntem foarte deschişi în a construi clădiri verzi, spre exemplu. 50% din portofoliu este reprezentat de proiecte astfel certificate şi vrem să avem o cotă şi mai mare în viitor, subliniază CEO-ul NEPI Rockcastle.

    Portofoliul imobiliar al NEPI în România este evaluat la 2,1 mili­­ar­de de euro în 2018. Astfel, la finalul anului trecut proiectele NEPI din România au ajuns să reprezinte numai 36% din valoarea portofoliului fondului, faţă de 42% la finalul anului 2017, în contextul în care fondul de investiţii a realizat achiziţii totale de aproape 600 milioane de euro anul trecut. Portofoliul fondului a ajuns la finalul anului trecut la 5,9 miliarde de euro.
    În 2018, NEPI Rockcastle a realizat investiţii de 854 milioane de euro în regiune: peste 594 milioane de euro au fost investiţi în achiziţia de proprietăţi premium, iar peste 260 milioane de euro au fost investite în terenuri şi în dezvoltarea proiectelor premium.

    Sibiul este principalul oraş în vizorul celor de la NEPI, în condiţiile în care acolo vor dezvolta atât un nou mall de la zero, cum este Festival, cât şi o reconfigurare şi o extindere a centrului Shopping City Sibiu. În cazul Festival, viitorul mall de 42.200 mp suprafaţă închiriabilă va veni cu primul Kaufland aflat într-un centru comercial din România, alături de o ofertă pe fashion care va include H&M, Inditex (Zara, Massimo Dutti, Oysho, Bershka, Pull & Bear etc.) şi New Yorker. Proiectul este estimat a fi livrat până la finalul anului, în condiţiile în care construcţia a demarat la finalul lunii mai a anului trecut.

    „La Sibiu lucrăm cu tehnologia de prefabricate şi suntem în grafic cu lucrările deoarece componentele au fost comandate în avans şi sunt montate. Costurile sunt mai ridicate aşa, însă depinde mult de modul de analiză a randamentului. O mărire a costului investiţional poate fi de multe ori balansată de venit adiţional, datorită unei deschideri mai devreme sau obţinerii unei cote de piaţă mai bune, a explicat Alex Morar.
    Al doilea mall al NEPI Rockcastle ce va fi livrat în România anul acesta implică extinderea centrului Aurora Shopping Mall din Buzău, unde suprafaţa comercială va creşte cu 6.000 mp pentru a include un cinematograf Cinema City, un food court şi noi chiriaşi din zona de fashion.
    Târgu-Mureş va fi destinaţia celui mai nou proiect al NEPI, acesta fiind cel mai nou şantier anunţat de fondul de investiţii. Potrivit raportului financiar, compania este în curs de a obţine o autorizaţie de construire pentru dezvoltarea unui centru comercial de 41.300 mp în partea de sud-est a oraşului.

    „Târgu-Mureş Shopping City este în prezent închiriat în proporţie de 30% şi va avea ca ancoră un hipermarket Carrefour“, au spus într-un comunicat oficialii de la NEPI, subliniind că acesta va fi livrat cel mai probabil în trimestrul al doilea din 2020, în funcţie de momentul în care vor primi autorizaţia de construire.

    Pe lângă proiectele din România NEPI va mai extinde Solaris Shopping Centre din Opole, Polonia, Arena Centar din Zabreb, Croaţia, şi Focus Mall Zielona Gora, Polonia. Astfel, singurele proiecte noi ce vor fi demarate, respectiv livrate în acest an de NEPI Rockcastle se află în România.

    În afară de acestea, oficialii de la NEPI subliniază faptul că fondul de investiţii are în proiect şi alte dezvoltări, însă acestea depind de autorizări şi condiţii de piaţă. Printre acestea s-ar putea număra şi demararea lucrărilor la extinderea mallului Promenada din nordul Capitalei. Fondul de investiţii a primit la începutul acestui an autorizaţia pentru a începe lucrările la subsolul viitoarei extensii a mallului Promenada din nordul Capitalei, potrivit datelor de la Urbanism. Acesta este primul pas spre obţinerea autorizaţiei de construire la suprafaţă, moment în care lucrările la extinderea centrului comercial şi construcţia viitoarei clădiri de birouri vor putea demara.

    Miza obţinerii autorizaţiei pentru subsol este una mare, în contextul în care viitorul centru multifuncţional va avea şapte subsoluri, fiind unul dintre cele mai adânci din Bucureşti. Potrivit documentaţiei, viitorul centru va avea în afara celor şapte subsoluri, parter şi trei corpuri de clădire de două, patru, respectiv 11 etaje, cu o înălţime maximă de 80 de metri.

    „În planul iniţial am prevăzut ca extinderea Promenada să aibă şapte niveluri subterane, astfel încât o parte să fie pentru retail, iar restul pentru clădirea de birouri, aşa cum avem şi acum, unde subsolurile -2 şi 3 sunt pentru mall. Extinderea va prelua o secţiune de retail, iar pentru zona de birouri este nevoie de suficient spaţiu de parcare astfel încât experienţa să fie una bună. Vom avea o rampă care va merge din stradă până la nivelul -4 pentru birouri. Va fi cea mai adâncă parcare din România, dar nu cea mai adâncă din Europa. Este o provocare tehnică, dar fezabilă cu resursele şi cunoştinţele pe care le avem, a explicat CEO-ul NEPI Rockcastle.

    El spune că aşteaptă în continuare Planul Urbanistic Zonal, iar în cazul în care lucrările ar demara în acest an, inaugurarea ar putea avea loc în 2021, an când mallul Promenada va avea şi un cinematograf. „Promenada este, din punctul meu de vedere, cel mai şic mall din ţară. Ai în apropiere şi o zonă rezidenţială atractivă şi un centru hotspot. Terasa este cheia în această ecuaţie, unde şi chiriaşii au făcut o treabă bună în a avea concepte atractive, a spus Alex Morar.

    În ceea ce priveşte extinderea în România, dincolo de proiectele în derulare, el a subliniat că analizează oraşele unde încă nu sunt prezenţi şi au inclusiv o achiziţie în derulare.

    „Nu ne uităm activ la terenuri în Bucureşti. Consider că avem suficientă expunere în Capitală şi avem un proiect semnificativ la Promenada. La nivel naţional ne uităm în oraşe unde nu suntem prezenţi. Avem unul în progres şi este singura achiziţie în derulare din România în acest moment. Vorbim de un oraş secundar, cu peste 100.000 de locuitori, a declarat CEO-ul NEPI.

    El a subliniat că deschiderea unui centru comercial are un impact direct asupra economiei locale şi implicit aduce creşterea veniturilor necesară funcţionării unui astfel de centru.

    „Spre exemplu, când am deschis la Târgu-Jiu un mall, am primit multe opinii care spuneau că nu este un proiect rentabil. S-au înşelat. Dacă deschizi un mall într-o zonă, acest lucru duce şi la o creştere economică în oraşul respectiv. Cu astfel de investiţii sperăm că vom da şi un impuls pozitiv în regiune. La Târgu-Mureş deja discutăm despre un centru comercial semnificativ, a spus Alex Morar.

    În ceea ce priveşte veniturile mallurilor din acest an, el estimează că acestea vor continua să crească şi în 2019. „Cifra de creştere organică, a venitului operaţional net, a fost de 4,9% (în 2018 vs. 2017), care se situează peste media ponderată a creşterii economice din ţările unde suntem prezenţi. Faptul că avem cele mai bune proprietăţi şi în cele mai bune zone duce la un randament mai bun decât media performanţei economice a ţărilor unde operăm. Anul acesta în România prognoza economică este mai scăzută şi mă aştept să văd asta în ritmul de creştere a vânzărilor. Anterior, ritmul de creştere din 2017 a fost peste cel din 2018, a declarat Alex Morar. În primele două luni din acest an am înregistrat o creştere în România. Centrele noastre au înregistrat performanţe peste aşteptări. Dar vom vedea ce se va întâmpla după sărbătorile pascale. Sunt multe puncte sensibile care afectează cifra de afaceri în centrele noastre. Noi monitorizăm acest aspect în mod constant, astfel încât la jumătatea anului ştim cum merge economia.

    NEPI Rockcastle au fost parte din cea mai mare tranzacţie cu birouri parafată în afara Bucureştiului, semnând în aprilie alături de Ovidiu Şandor vânzarea birourilor The Office din Cluj către Dedeman, într-un deal estimat la 130 milioane de euro, aceasta fiind valoarea din raportul NEPI. Este pentru a doua oară când fraţii Pavăl, care controlează imperiul Dedeman, sunt parte a unei tranzacţii record, după ce în vara anului trecut au cumpărat de la Forte Partners birourile The Bridge cu 200 mil. euro.

    „Eu cred că sunt câţiva investitori locali, cinci-şase, care au suficientă lichiditate pentru a realiza investiţii. Pentru un investitor român este confortabil şi mai motivant să investească în piaţa locală. Sunt câteva businessuri locale care au mers bine şi au generat cash. Pe mine mă încurajează acest lucru. Investitorii locali caută investiţii care au securitatea activelor sau care pot genera un cash-flow bun. O proprietate cum este The Office din Cluj este nouă, atractivă, într-un oraş dinamic şi care are chiriaşi de top, prin urmare şi calitatea venitului este una ridicată, a spus Alex Morar.

    În 2018, NEPI Rockcastle şi-a consolidat poziţia de cel mai important investitor, dezvoltator şi operator de proprietăţi în Europa Centrală şi de Est. Grupul şi-a extins acoperirea geografică, ajungând la un număr de nouă ţări, şi a beneficiat de performanţe solide. Compania şi-a adaptat constant strategia în sectorul de retail şi s-a concentrat pe stabilitatea şi creşterea veniturilor pe termen lung. Anul trecut, NEPI Rockcastle a realizat investiţii de 854 milioane de euro în regiune: peste 594 milioane de euro au fost investiţi în achiziţia de proprietăţi premium, iar peste 260 milioane de euro au fost investiţi în terenuri şi în dezvoltarea proiectelor premium.

    Portofoliul NEPI Rockcastle la 31 decembrie 2018 cuprinde achiziţii şi proiecte de dezvoltare. NEPI Rockcastle a finalizat achiziţii şi dezvoltări semnificative în 2018, portofoliul său ajungând la 5,9 miliarde euro. Principalele achiziţii au fost Aura Centrum – Olsztyn, Polonia; Ozas Shopping and Entertainment Centre – Vilnius, Lituania; Galeria Mlyny Shopping Centre – Nitra, Slovacia şi Mammut Shopping Centre – Budapesta, Ungaria. Principalele proiecte de extindere şi dezvoltare finalizate în 2018 au fost: Platan Shopping Centre (extindere) – Zabrze, Polonia; Promenada Novi Sad – Serbia; Shopping City Satu Mare – România; Solaris Shopping Centre (extindere) – Opole, Polonia.

  • Când este cel mai bun moment să vă cumpăraţi o locuinţă

    Antreprenorul din fruntea Wallberg Properties, companie care reuneşte un grup de firme de dezvoltare imobiliară, susţine că ne aflăm într-un „moment ideal” pentru achiziţia unei locuinţe, deoarece raportul dintre salariul mediu net şi preţul mediu de achiziţie a unui apartament este foarte favorabil, net superior pieţelor mature.

    La toate acestea se adaugă şi „apetitul românilor pentru statutul de proprietar, dar şi siguranţa investiţională pe care ţi-o dă plasarea banilor în achiziţia unui apartament a cărui valoare în timp nu poate decât să crească. Ne îndreptăm spre un punct de stabilizare a cererii şi a preţurilor după ce a fost recuperată parţial diferenţa pierdută în criză. Ritmul actual este cât se poate de sănătos; dacă în 2007 asistam la creşteri de preţuri lunare de peste 5%, acum acest ritm este atins într-un an de zile. Ce este sigur e că accesul la apartamente acum este mult mai facil decât va fi peste 10 sau 20 de ani”, consideră Valentin Morar.

    În ceea ce priveşte întrebarea care stă pe buzele multora – „Vine sau nu criza?” – antreprenorul susţine că, în ciuda faptului că piaţa este invadată de „opinii ale unor aşa-zişi specialişti care prevestesc o criză imobiliară”, în prezent indicatorii pieţei imobiliare arată bine: preţurile sunt stabile, cererea se menţine la un nivel ridicat şi sustenabil, chiar dacă sub anul 2017, când a fost într-adevăr foarte mare, şi apar investiţii noi.
    „Nu vedem aşadar riscul apariţiei unei crize imobiliare pe termen scurt cauzate de evoluţia pieţei în sine, cererea fiind în continuare peste ofertă, în toate oraşele mari din ţară. Sunt mai degrabă nişte opinii nefondate, neargumentate, care speculează teama cumpărătorilor faţă de o eventuală criză, ţinând cont de efectele adânci pe care precedenta le-a lăsat în memoria colectivă a românilor”, crede Morar. El adaugă că, în ciuda faptului că şi piaţa chiriilor va creşte în oraşele mari, chiria va fi mereu văzută ca o etapă în viaţa românilor, deoarece „avem adânc ancorat în cultura noastră apetitul pentru achiziţia de locuinţe. Să fii la casa ta, adică să deţii propria locuinţă, înseamnă să fii cu adevărat realizat”. Totuşi, antreprenorul subliniază că modul în care românii îşi aleg locuinţa nu este cel mai corect: „În continuare nu ştim să alegem foarte bine o locuinţă, ne raportăm într-un mod prea absolut la preţul unui apartament, neevaluând de fapt ce înseamnă locuirea”. „Ieftin nu este de ajuns. La fel cum nu e suficient să evaluăm doar gresia şi suprafeţele”, adaugă Morar. Potrivit acestuia, printre  cele mai importante elemente în alegerea unei locuinţe sunt: prestigiul dezvoltatorului, conceptul de locuire propus, avantajele şi beneficiile oferite, intimitatea, funcţionalitatea, dar şi compatibilitatea cu vecinii şi cu cei cu care se vor împărţi spaţiile comune. „Trebuie să învăţăm să ieşim din paradigma preţului pe metru pătrat, acesta e doar un indicator de trend, atunci când achiziţionăm o locuinţă achiziţionăm un mod de viaţă.”
    Compania arădeană cu 30 de angajaţi are la activ un portofoliu de şase proiecte şi 150.000 de metri pătraţi construiţi la o valoare de piaţă estimată la peste 90 de milioane de euro, iar suprafaţa cumulată a apartamentelor livrate în 2018 a depăşit 30.000 mp. Wallberg Properties a încheiat anul trecut cu o cifră de afaceri de 18 milioane de euro, în creştere cu 360% faţă de anul precedent, când veniturile companiei au fost de 5 milioane de euro; pentru anul acesta, executivul businessului se aşteaptă la venituri similare. Reprezentanţii companiei imobiliare se concentrează în prezent pe extinderea celor două proiecte în lucru, Sunnyville (Braşov), care urmează să fie finalizat anul acesta, şi XCity Towers (Timişoara). Tot pentru 2019 dezvoltatorul pregăteşte şi prima investiţie în Bucureşti, care va fi una „semnficativă, pe care o vom anunţa în a doua parte a anului”, spune Morar.

    Absolvent al Facultăţii de Construcţii din Timişoara, Valentin Morar s-a lansat în antreprenoriat încă din anii studenţiei, iar la încheierea acesteia a pus bazele unei firme de topografie şi cadastru. În 2004, a demarat activitatea de dezvoltare imobiliară; a cumpărat un teren în Arad, următorul pas fiind un parteneriat cu un om de afaceri arădean, care a avut ca rezultat construcţia primului proiect rezidenţial din oraş, cu 18 case înşiruite – „un model de inspiraţie britanică”.
    Proiectul a fost finalizat în 2006, într-un an în care piaţa imobiliară din România era în plină creştere, astfel că pasul următor a venit firesc, povesteşte antreprenorul: „Am achiziţionat al doilea teren, pe care am replicat modelul iniţial de locuinţe.” Spune că ceea ce l-a motivat să se lanseze în imobiliare a fost dorinţa de a face ceva consistent în viaţă, de a lăsa definitiv amprenta în mod vizibil: „Dezvoltările imobiliară reprezintă unul dintre puţinele domenii în care contribuţia are loc în mod efectiv, direct şi personal. Un dezvoltator construieşte şi poate schimba faţa unui oraş şi în definitiv viaţa oamenilor”. 

    În 2007, după ce îşi „validase modelul de business în oraşul natal”, a decis că e momentul să se îndrepte spre alte oraşe din ţară care puteau să genereze o cerere mai mare, prima oprire fiind Braşov. Extinderea a continuat în 2010, la Cluj-Napoca, unde a preluat un proiect blocat, pe care l-a finalizat în plină criză. De altfel, spune că „de departe cea mai mare provocare a fost traversarea crizei, care ne-a prins cu proiecte demarate, credite luate, rate ce creşteau în fiecare lună şi blocarea totală a vânzărilor. Doar o bună planificare a făcut posibil să o traversăm cu bine, iar la finalul ei să fim o companie mai puternică, cu lecţii învăţate şi pregătită cu adevărat pentru următoarea etapă. Businessul a ajuns într-o fază de maturizare pentru că a realizat un ciclu economic complet traversând şi faza de dezvoltare, dar şi criza”.
    A urmat un nou proiect în 2015, iar un an mai târziu compania a început construcţia unui alt ansamblu în Braşov, Sunnyville. Anul trecut, a venit rândul Timişoarei, unde Wallberg Properties a demarat proiectul XCity Towers, cu un prim bloc turn de 15 etaje şi 135 de apartamente. Valoarea totală a proiectului este estimată la peste 62 de milioane de euro, din care prima etapă va reprezenta 36 milioane de euro. În prezent, compania a ajuns la peste 1.000 de unităţi livrate în mai multe oraşe, iar una dintre „regulile” pentru succesul unui proiect este „să ştii să anticipezi un concept care va fi funcţional şi vandabil peste câţiva ani de când îl gândeşti, să dezvolţi un brand nou şi să pui bazele unei echipe competitive”, crede Morar.

    În ceea ce priveşte aspectul caselor din următorii ani, Valentin Morar nu se aşteaptă, cel puţin nu în următorul deceniu, la schimbări fundamentale. Spune că vom vedea totuşi clădiri din ce în ce mai verzi, mai sustenabile, iar clădirile de locuinţe vor integra din ce în ce mai mult noile tehnologii şi funcţiile smart. „Bineînţeles, vor creşte pretenţiile cumpărătorilor, care vor fi din ce în ce mai educaţi şi pretenţioşi. Câştigătoare vor fi proiectele care propun un concept de locuire bine închegat, un amplasament convenabil cu acces facil şi care pune cumpărătorul în centrul atenţiei, cu funcţionalitate clară, bine integrat în dezvoltarea urbanistică”.

    Viitorul pieţei locale este, în opinia antreprenorului, unul optimist: „Am încredere deplină în România, după părerea mea este una dintre pieţele cu cel mai mare potenţial din Europa. Românii sunt foarte competitivi, ceea ce îi face ingenioşi, creativi, talentaţi şi cu multă disponibilitate spre muncă. Avem toate atuurile pentru a ne dezvolta potenţialul şi a deveni una dintre cele mai interesante pieţe europene”, încheie el.

  • De ce în poze proiectele imobiliare sunt pline de spaţii verzi, dar în realitate acestea ajung suprafeţe betonate

    Spaţiile verzi, copacii şi iarba necesită mentenanţă, sisteme de irigaţii şi investiţii alături de personal specializat pentru aceste operaţiuni, motiv pentru care acestea aduc după sine şi cheltuieli suplimentare pentru cei care de cele mai multe ori au deja un credit de achitat pentru locuinţă. De partea cealaltă, presiunea pe cost determină dezvoltatorii să utilizeze „intensiv” terenul, care ajunge ocupat de alei, locuri de parcare şi clădiri, astfel încât costul final să fie unul mai mic. Pe de altă parte, oamenii doresc să aibă spaţii verzi, dar nu doresc să plătească pentru ele – urmărind tendinţa celor din blocurile vechi. Din acest motiv, unele proiecte sunt prevăzute cu spaţii verzi care însă ulterior nu sunt menţinute în stare bună şi ajung zone cu pământ uscat.

    „Clienţii nu sunt dispuşi să plătească pentru mentenanţa spaţiilor verzi. Putem observa în cadrul proiectelor finalizate că zonele verzi au fost lăsate în paragină. Unii dezvoltatori ajung să restrângă spaţiile verzi deoarece este mai ieftin să ai un loc de parcare în exterior, decât în subteran. Şi pentru a primi avizul de la Comisia de Trafic şi recepţia la sfârşitul lucrărilor, trebuie să faci dovada realizării numărului necesar de locuri de parcare”, a spus Antoanela Comşa, director general al subsidiarei locale a companiei spaniole de dezvoltare imobiliară Gran Via şi preşedinte al AREI (Asociaţia Investitorilor Străini în Real Estate). Ea a subliniat faptul că „procentul spaţiilor verzi trebuie să fie de 30% în cadrul proiectelor. Noi le-am realizat în cadrul celor dezvoltate de Gran Via, sau urmează să le realizăm până la finalizarea proiectelor. Investiţia este în jur de 100 de euro pe metru pătrat. Excepţie face parcul de 5.000 mp pe care urmează să îl realizăm până la sfârşitul proiectului Gran Via Park, unde costul va fi de aproximativ 250 euro/mp.

    Potrivit analiştilor din piaţă, sunt şi dezvoltatori care promit locuri de parcare, însă ulterior acel teren este transformat în suprafaţă verde deoarece nu toţi cei care cumpără apartamente cumpără şi locuri de parcare. În acest caz, problema este şi mai gravă în cazul clădirilor de birouri, unde dezvoltatorii construiesc locuri de parcare la subteran, investind sume mai mari în structura clădirii, pentru ca ulterior acestea să rămână neînchiriate din cauza costului considerat de unii prea mare. „Influenţa spaţiilor verzi s-a simţit doar în proiectul Gran Via Park, unde se ştia la început de viitorul parc privat. În celelalte proiecte, inclusiv Aviaţiei Apartments, clienţii nu s-au interesat de zonele verzi”, a spus Antoanela Comşa. În acest caz, spaţiile verzi urmează a fi cedate către asociaţiile de proprietari, ce ar trebui să se ocupe de mentenanţa acestora.

    În cazul proiectelor din sudul Bucureştiului, accentul cade de multe ori pe componenta preţului, atât în ceea ce priveşte investiţia cât şi mentenanţa ulterioară a spaţiilor, clienţii nu întotdeauna dorind să plătească lunar în plus pentru a menţine gazonul în stare optimă.
    În cazul proiectului Cartierul Solar din zona Metalurgiei, din suprafaţa lotului de 48.000 mp, parcul interior reprezintă circa 14.000 mp, sau 30% din total.

    Potrivit dezvoltatorului, investiţia în amenajare a fost de circa 500.000 de euro, luând în calcul iarba, copacii, gardul viu şi aleile pietonale plus un loc de joacă pentru copii.

    „Spaţiile verzi au fost construite înainte de începerea construcţiei blocurilor şi nu au suferit modificări, ci chiar s-au extins zonele din jurul blocurilor. Campaniile de promovare realizate au pus accent pe existenţa spaţiilor verzi şi estimăm că 80% dintre actualii clienţi au cumpărat datorită acestora”, observă Adrian Rus, director de marketing şi vânzări pentru Cartierul Solar. Mentenanţa spaţiilor verzi are un cost lunar, indiferent de sezon, între 1.000 şi 2.000 de euro, dar variază în funcţie de lucrări. „Acum costul de mentenanţă se împarte la locatarii mutaţi în cartier, circa 600, şi sunt vândute 846 de apartamente din totalul de 963, astfel încât la final, când toţi se vor muta, costul mentenanţei va scădea”, a spus Adrian Rus.

    La extremitatea cealaltă, în proiectele One United, unde cel mai ieftin apartament pleacă de la circa 80.000 de euro, iar cel mai scump, penthouse-ul de la ultimul etaj, ajunge la câteva milioane de euro, se investesc sute de mii de euro în amenajarea spaţiilor verzi, pentru a fi în ton cu zona din jurul parcului Herăstrău.

    „Spre exemplu, One Floreasca City este unul dintre cele mai mari proiecte de regenerare urbană din zona centrală a Bucureştiului. Întreg proiectul va fi construit pe un teren de 2,8 hectare, din suprafaţa căruia 30% vor reprezenta spaţiile verzi. În plus, vor fi amenajate alei pietonale, zone de relaxare şi un loc de joacă pentru copii”, a adăugat Victor Căpitănu, acţionar şi fondator al One United Properties. El a subliniat că în fiecare proiect investiţiile în spaţiile verzi se ridică la câteva sute de mii de euro.

    În cazul Forte Partners, dezvoltatorul condus de Geo Mărgescu spune că în cazul proiectului rezidenţial Aviaţiei Park, în care au investit 37 mil. euro, spaţiile verzi reprezintă peste 50% din suprafaţa proiectului. Din cei 15.000 de metri pătraţi de teren, numai 3.700 metri pătraţi vor fi ocupaţi de amprenta celor patru clădiri.

    „Clienţii pentru apartamentele din Aviaţiei Park caută locuinţe din segmentul medium-high şi sunt, în mare parte, manageri de nivel mediu şi de top, familii cu unul sau doi copii, investitori tineri care au achiziţionat unul dau două apartamente şi proprietari de portofolii de real estate. Clienţii din această categorie sunt foarte interesaţi de existenţa spaţiilor verzi din ansamblul rezidenţial, acestea reprezentând unul dintre criteriile principale în decizia de cumpărare, pe lângă preţ şi localizare”, a spus Geo Mărgescu, CEO şi cofondator al Forte Partners.

    Valentin Morar, CEO al Wallberg Properties, spune că în cazul proiectelor sale, procentul spaţiilor verzi este între 25 şi 35%, în funcţie de teren şi proiect, iar investiţiile în acestea variază de la 50 până la 120-140 de euro/mp, cum a fost cazul în proiectul Arad Plaza de 1.400 mp. El a subliniat că în ceea ce priveşte mentenanţa, sistemul de irigaţii este cel care urcă ulterior costul.

    Dar sunt dispuşi clienţii să achite costul? „Depinde. O bună parte din clienţi înţeleg rolul spaţiilor verzi şi faptul că întreţinerea lor costă. Însă avem şi surprize. Pentru întreţinerea unei terase de 20 mp, costurile pot ajunge la aproximativ 200 de lei pe lună şi sunt clienţi care nu sunt dornici să îşi asume acest efort financiar”, a explicat Valentin Morar. Grupul de companii imobiliare Wallberg Properties, controlat de antreprenorul arădean Valentin Morar, a încheiat anul trecut cu venituri de peste 18 mil. euro, dezvoltatorul bifând cu succes livrarea a două proiecte în Arad şi a unui proiect în Braşov, însumând peste 30.000 de metri pătraţi.

    În cazul Estic Park suprafaţa verde ajunge la circa 40% din totalul lotului de 50.000 mp, iar dezvoltatorul a investit 600.000 de euro în zone de parc şi relaxare.

    „Influenţa spaţiilor verzi este foarte mare când vine vorba de decizia de achiziţie deoarece oamenii sunt atraşi de un stil de viaţă şi de un concept integrat, nu doar de metrii pătraţi”, a spus Alina Verdeaţă, managing director, Green Alley, agent exclusiv Estic Park. În acest caz, costurile acestora sunt de circa 5% din costurile de întreţinere lunară – iar media întreţinerii lunare se situează în jurul valorii de 20 euro/mp – aceste costuri fiind angajate şi controlate direct de către asociaţia de proprietari, potrivit datelor dezvoltatorului, care subliniază că în acest caz clienţii sunt dispuşi să plătească pentru mentenanţa acestora.

    O altă alternativă a spaţiilor verzi este aceea ca pe lângă iarbă să se opteze şi pentru copaci, care în timp vor ajuta la eficientizarea energetică a clădirilor, prin umbrirea acestora şi implicit prin consumul mai redus al aparatelor de aer condiţionat pe timp de vară.

    „Am ales special arbori care vor devansa clădirea, care vor «masca» imobilul în 7-10 ani. Sistemul de irigare va fi conectat la un puţ pentru a controla costurile complexului, dezvoltatorul ţinând cont de nevoile locatarilor pe termen lung, costuri de apă şi întreţinere”, a spus John Cuşa, business development director la Străuleşti Lac Alfa, dezvoltatorul Atria Urban Resort. El a subliniat că media pe apartament va fi de circa 40-45 de lei. Prima fază a proiectului dezvoltat în nord-vestul Bucureştiului va aloca 40% din suprafaţa totală spaţiilor verzi şi aleilor pietonale. Investiţiile în amenajări se ridică la circa 200.000 – 250.000 de euro în prima fază. Dezvoltatorii au subliniat că pentru a maximiza suprafeţele verzi şi impactul redus, nu au construit clădiri de şase etaje în formă de E, ci clădiri în formă de U de patru etaje.

    „Vizita este decisivă în momentul achiziţiei. Când se vizitează locaţia, există reacţia de surprindere, având în vedere spaţiile libere şi înălţimea redusă a clădirilor”, a subliniat John Cuşa. Pe măsură ce proiectul este mai departe de centru, cu atât suprafaţa verde promovată de dezvoltator este mai mare.

    Ahmet Buyukhanli, preşedintele Opus Land Residential Development, cel care dezvoltă proiectul din partea de nord a Capitalei, lângă şoseaua de centură, spune că aproximativ 50% din suprafaţa Cosmopolisului este destinată zonelor verzi şi facilităţilor din cadrul complexului, proiectul fiind conceput de la bun început şi construit ca un mic oraş. În cadrul proiectului există două parcuri cu o suprafaţă însumată de 10.000 de metri pătraţi în care sunt amenajate şi locuri de joacă pentru copii, peste 20 de piscine, plajă pe malul lacului, terenuri de sport şi alte spaţii de relaxare.

    „Investiţiile derulate în dezvoltarea şi amenajarea de spaţii verzi sunt de ordinul sutelor de mii de euro si dacă adăugăm şi investiţiile aferente facilităţilor (strip mall, piscine, plajă, zone de relaxare) putem vorbi de sume de ordinul milioanelor de euro. Până în prezent, în dezvoltarea Cosmopolis au fost investite în total peste 300 mil. euro”, a subliniat Ahmet Buyukhanli. În ceea ce priveşte costul pentru cei care locuiesc acolo, taxa lunară de întreţinere se situează între 50 şi 80 de euro, în funcţie de tipul de locuinţă şi de suprafaţa acesteia, şi include totalitatea serviciilor de administrare ale ansamblului, care cuprind nu numai întreţinerea spaţiilor verzi, dar şi întreţinerea spaţiilor comune, iluminatul stradal, serviciul de pază al proiectului, deszăpezirea, întreţinerea spaţiilor de relaxare – spre exemplu a piscinelor – precum şi consumul individual de apă.

    „Cumpărătorii sunt dispuşi să plătească taxa de întreţinere dacă observă că un proiect oferă cu adevărat un număr ridicat de facilităţi, la un nivel calitativ bun, iar cuantumul acestei sume vs. multitudinea de servicii incluse reprezintă unul dintre criteriile de decizie pentru cumpărătorii unei locuinţe în cadrul Cosmopolis”, a spus preşedintele Opus.
    Suprafeţele verzi aproape de centrul de business al Bucureştiului implică costuri mai mari de achiziţie, în condiţiile în care doar dezvoltatorii din segmentul superior mizează pe acestea.

  • Cine este primarul care a facut nunta în şapte restaurante din şapte sate şi a avut mii de invitati, printre care Traian Basescu şi Elena Udrea

    Peste 2.000 de oameni au petrecut la nunta primarului localităţii Ulmeni, din Maramureş. Edilul s-a casatorit cu solista de muzică populară Ioana Pricop.

    La nuntă au fost prezenţi prieteni, oameni de afaceri, politicieni, reprezentanţi ai administraţiilor locale, judeţene si directori de instituţii.

    La nunta a participat si Traian Băsescu, alături de Maria, soţia sa. Câteva minute mai târziu şi-a făcut apariţia şi Elena Udrea, care a venit neînsoţită.

    In fiecare dintre cele şapte săli nuntaşii au putut vedea pe monitoare imense tot ce se petrece la sala din Ţicău, acolo unde au petrecut mirii.

    Ba, mai mult, după ce şi-au primit invitaţii, cei doi au făcut un „maraton” prin toate satele, unde şi-au salutat invitaţii şi au petrecut câte puţin timp cu ei, scrie stirileprotv.ro

     

  • Daniel Morar: CSM trebuie să decidă implicaţiile protocolului în sistemul judiciar

    „Pornind de la faptul că existenţa acestui protocol a fost confirmată, iar dispoziţiile sale sunt acum cunoscute/declasificate, ca fost procuror şef DNA, cred că autoritatea competentă, Consiliul Superior al Magistraturii, trebuie să analizeze şi să decidă cu privire la substanţa şi implicaţiile acestui protocol în cadrul activităţii sistemului judiciar. Din punctul meu de vedere, acesta este elementul esenţial al problemei în acest moment, iar nu faptul că protocolul a fost pus în aplicare de către mii de procurori, aşa cum se susţine chiar de către semnatarul protocolului. Punerea în aplicare a protocolului de către procurorii care funcţionează pe principiul subordonării ierarhice nu poate fi un argument care să estompeze/ să înlăture discuţia de fond – redactarea, emiterea şi aprobarea/semnarea acestui protocol”, a spus Daniel Morar, pentru blogul jurnalistei Sorina Matei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băsescu, un nou atac la Kovesi: „A pus DNA sub controlul SRI”. Cum au încercat Maior şi Coldea să cadă la pace cu Morar în cabinetul preşedintelui de la Cotroceni

    Din păcate, dacă în timpul lui Morar DNA a lucrat respectând Codul Penal, în timpul lui Kovesi, instituţia a fost pusă sub controlul SRI”, a spus, luni seară, Băsescu, la B1. 

    Fostul preşedinte a susţinut că a fost nevoit, la un moment dat, să medieze, în cabinetul său, între Daniel Morar şi şefii de la acea vreme ai SRI, George Maior şi Florian Coldea, între care relaţia era „tensionată”.

    Citiţi mai multe pe www.gandul.info

  • Cluj: Peste 150 de membri PMP din judeţ s-au înscris în PNL

    Potrivit unui comunicat al PNL Cluj transmis, marţi, fostul preşedinte şi consilier judeţean al PMP Cluj, Rareş Rusu, alături de preşedintele organizaţiei Câmpia Turzii şi fost secretar general al judeţului, Marian Morar, de preşedintele organizaţiei Dej, Sebastian Lazin, de preşedintele organizaţiei Huedin, Călin Pavel, împreună cu peste 150 de membri din aceste organizaţii şi din Cluj-Napoca au decis să părăsească PMP Cluj şi să adere la PNL Cluj.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Peste 50.000 de oameni din Dej, fără apă de trei zile; Primăria a adus rezervoare în cartiere

    Primarul municipiului Dej, Costan Morar, a declarat, vineri, corespondentului MEDIAFAX că problema tehnică a apărut în urma efectuării unei lucrări „neprofesioniste” de racordare la conducta magistrală de apă a Dejului a localităţii Nima de către o firmă privată.

    „De miercuri s-a sistat apa în Dej în urma efectuării unei lucrări de racordare la conducta magistrală de alimentare a municipiului a localităţii Nima de către o firmă privată care a câştigat licitaţia organizată de Compania de Apă Someş, A fost o lucrare nepregătită, a cedat racordul, au înlocuit piesa, aceasta nu a rezistat, a cedat din nou, iar acum se va pune a treia oară. Lucrarea nu trebuia efectuată în această perioadă. Sunt afectaţi de lipsa apei 40.000 de locuitori ai Dejului şi 10.000 de locuitori din comunele limitrofe, care trebuie să suporte lipsa de profesionalism a unor oameni care nu ştiu să efectueze o lucrare de calitate, pe măsura aşteptărilor. Primăria Dej a distribuit apă potabilă şi industrială pentru grupurile sanitare la unităţile de învăţământ şi a amplasat 30 de rezervoare de 1.000 de litri de apă industrială în cartiere tot pentru grupurile sanitare”, a spus Costan.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Scandal monstru după glumele cu ”maimuţe” de la radio.” Ce învaţă un copil ascultând aceşti doi prezentatori? Că un om negru e o maimuţă?”

    După meciul Naţionalei României cu Congo prezentatorii de la Radio Zu, Mihai Morar şi Daniel Buzdugan, au avut glume de Evul Mediu la adresa jucătorilor africani. Printre altele i-au numit “maimuţe” pe congolezii de pe teren şi din tribune.

    Pe Facebook, Kamara Ghedi a scris: “Sunt uluit si ma simt jignit, dupa ce am auzit comentarile celor doi prezentatori de la Radio Zu. S-a mers prea departe si pot fi repercusiunil atat la nivel national cat si international. Nu vad nicio o urma de gluma in vorbele lor. Sunt român, de o altă culoare decât cea care le place celor doi prezentatori de la Radio Zu, care nu fac cinste breslei lor. Ce invata un copil in 2016, ascultand acesti doi prezentatori? Ca un om negru e o maimuta? Oare se gandesc ca aceste comentarii deplasate se pot revarsa si asupra Nationalei noastre la proximul Campionat European? Chiar in meciul cu Franta. Pentru ca cei doi au atacat indirect si Nationala Frantei.

    Lipsa de bun simt si de ratiune sunt “Calitatile” celor doi prezentatori de la Radio Zu, care par sa nu mai inteleaga pe ce lume traim. De ieri pana acum am plans de 3 ori. De aici din Moscova, de la Campionatul Mondial “Art Football”, va spun ca toti cei de langa mine, indiferent de natie sau de culoare sunt socati de cele auzite. Morar si Buzdugan au depasit o linie sensibila si nu mai au cum sa dea inapoi. Aceasta iesire ar trebui sa insemne si iesirea lor din lumea Radioului si a Televiziunii, definitiv.”

    Cititi mai multe pe www.romani-buni.info