Printre acestea se numără Thrash Pirates, o organizaţie ai cărei fondatori au pornit la drum ca voluntari la curăţenie pentru a putea intra gratis la concerte, scrie New York Times. Membrii săi merg pe la diverse evenimente, asigurându-se că acestea au un impact cât mai mic asupra mediului din punctul de vedere al deşeurilor care rămân în urma lor, sortând gunoaiele care se pot recicla şi pe cele care se pot transforma în compost. Pentru a educa publicul să fie atent la ce lasă în urmă, o membră a Trash Pirates s-a plimbat la un festival recent îmbrăcată într-un tricou de care prinsese diverse gunoaie cum ar fi o aripioară de pui, o cutie de bere strivită şi o furculiţă de plastic. Cu ajutorul Trash Pirates sau al altor organizaţii de acest fel, organizatorii de festivaluri au ajuns să se laude cu procentul de deşeuri care nu mai ajung la groapa de gunoi, fiind reciclate; cu cât mai mare, cu atât mai bine. Rucsacuri şi corturi, jucărioare şi periuţe de dinţi, chiar şi mucuri de ţigară, toate ajung la companii specializate care le transformă în alte produse.
Tag: curatenie
-
Tânărul manager care conduce businessul înfiinţat de el şi fratele său în urmă cu două decenii
Angelo-Dan Popa este director general al afacerii DPAP.RO, înfiinţată de el şi fratele său, Adrian, în urmă cu aproximativ două decenii. El a renunţat în 2004 la studiile de la Academia de Studii Economice din Bucureşti pentru a se alătura businessului din poziţia de agent de vânzări.
Patru ani mai târziu, a preluat poziţia de director de vânzări şi a început mutarea treptată a businessului din zona de distribuţie către zona de soluţii complete pentru companii. Înfiinţată în 1998 de el şi fratele său, Adrian, sub denumirea juridică Biro Media Trading, compania avea iniţial ca domeniu importul de produse de birotică şi papetărie. În 2005 au lansat primul magazin online din România creat special pentru companii, cu peste 2.000 de produse de birotică şi papetărie, iar în 2013 au intrat şi pe segmentul IT&C şi al soluţiilor IT & software, al produselor de curăţenie, cât şi al serviciilor de personalizări şi catering.
Următorul pas a fost transformarea, în 2014, într-un integrator de soluţii complete pentru companii – soluţii IT & software, al produselor de curăţenie, cât şi al serviciilor de personalizări şi catering. Pentru anul în curs, reprezentanţii companiei previzionează afaceri de 22,8 milioane de lei (peste 5 mil. euro). Aceasta are o ofertă de peste 26.000 de produse, dintre care 60% sunt livrate din stocul DPAP.RO; compania dispune de un depozit de 1.000 de metri pătraţi şi stocuri pentru produsele uzuale în valoare de aproximativ 500.000 euro.
Angelo-Dan dezvoltă în continuare afacerea DPAP.RO alături de fratele său, Adrian Popa, el având rolul de development şi marketing manager al afacerii.
-
Casta.ro îşi continuă investiţiile şi se extinde pe piaţa serviciilor de curăţenie
Serviciul Casta Clean este deja disponibil în Bucureşti şi Cluj, şi oferă servicii de curăţenie săptămânală la preţuri începând cu 100 de lei pentru un apartament cu o cameră.
„După lansarea agenţiei imobiliare online, am descoperit o cerere imensă de servicii de curăţenie. Singurul jucător din piaţa de curăţenie care foloseşte tehnologia pentru eficientizarea muncii agenţilor s-a dovedit a fi Cleany. După ce am testat în propriul apartament serviciile acestora, decizia de investiţie a venit de la sine.” a declarat Călin Fusu, acţionar al Casta.
„Investiţia din partea Casta ne va permite să accelerăm procesul de expansiune a serviciilor noastre atât în Bucureşti cât şi în alte oraşe, dar şi să creăm o platformă pentru proprietari combinând serviciile oferite”, a declarat Alex Pană, fondator Cleany.
Cele două echipe pun la cale să atace o a treia verticală – cea de design interior. Clienţii vor putea beneficia de amenajări interioare profesioniste începând de la 49 de euro pe cameră, cu lista de cumpărături inclusă.
Cleany a fost fondat in 2017 de doi studenţi de la Electronică: Alex Pană şi Alex Nicoară, din dorinţa de a scăpa de gura mamei care urma să vină în vizită la ei şi să vadă că nu au casa curată. 8 luni mai târziu li s-a alăturat Dan Bina, student şi el la Automatică. În februarie 2018 au lansat site-ul şi aplicaţia şi de atunci au efectuat peste 2000 de curăţenii în Bucureşti.
-
Româncă din Londra: „Eu nu va inteleg pe unele. Infirmiere nu vreti sa lucrati, in curatenie faceti figuri iar de hotele fugiti
Angajatorii din România se plâng de cerinţele exagerate ale angajaţilor tineri care vor program scurt plătit foarte bine. Unii angajatori spuneau că tineri refuză 1,500 de lei lunar pentru că trebuie să se trezească la 5 dimineaţă. În Marea Britanie se pare că lucrurile stau la fel. O româncă din Londra ce lucrează de peste 10 ani în recrutări a răbufnit pe Facebook după cerinţele exagerate ale românilor din Marea Britanie.Pe grupul de Facebook Romani in Londra, Monica Georgiana a scris: Eu nu va inteleg pe unele. Infirmiere nu vreti sa lucrati, in curatenie faceti figuri iar iar de hotele fugiti. Pai unde vreti madamelor sa lucrati sau la ce post aspirati voi? Fara o pregatire, fara aspect, fara engleza, fara nimica?
Ca sa lucrezi ca asistenta medicala iti trebuie o universitate,o scoala,o engleza,un aspect ingrijit…nu toata lumea poate profesa din prima.
Ca sa lucrezi in team leading tot asa, ai nevoie de scoala de experienta…..in management tot asa…nu vii tu cu 8 clase doar fara sa faci nimic extra sa te ceri team leader.Un exemplu doar.
Incetul cu incetul se invata alfabetul, eu asa stiuLucrez in recrutari de peste 10 ani sa zic si cunosc cazuri care pur simplu trebuie sa ai o rabdare de fier sa accepti si sa recrutezi incontinuare cu zambetul pe buze”.
-
ANUNŢUL făcut de două din cele mai mari hypermarketuri prezente pe piaţa românească. Sunt vizate produsele folosite de MILIOANE de consumatori
Potrivit Kaufland, retailerul va reduce consumul de plastic în toate ţările cu cel puţin 20%, până în anul 2025, şi va asigura reciclabilitatea în proporţie de 100% a ambalajelor din plastic folosite pentru mărcile proprii, iar până la finele anului 2019 va delista anumite articole din plastic.
„Printre articolele ce urmează a fi delistate din Kaufland până la sfârşitul lui 2019 intră, spre exemplu, beţişoarele pentru urechi din plastic, paiele de plastic marcă proprie şi vesela de unică folosinţă din plastic marcă proprie, care urmează să fie înlocuite în toate ţările cu alternative ecologice”, precizează reprezentanţii reţelei. Aceştia adaugă că, pe lângă evitarea deşeurilor de plastic, compania s-a angajat încă din 2013 să renunţe la particulele solide de microplastic în cazul produselor cosmetice şi de îngrijire corporală, precum şi în cazul detergenţilor şi al produselor de curăţenie.
Citiţi mai multe pe www.gandul.info
-
Geniul care vrea să facă oceanele să se cureţe singure. Autoritaţile îi numesc ideea “cea mai mare curăţenie din istorie”
Boyan Slat este un tânăr de 24 de ani care, în urmă cu câţiva ani, a dezvoltat un concept numit “The Ocean Cleanup”, pe care l-a prezentat în cadrul TEDxDelft 2012. Acesta presupunea instalarea unei reţele de ziduri plutitoare în apele oceanelor, cu scopul de a acumula, cu ajutorul curenţilor marini, plasticul care poluează apele.
Ideea i-a venit în timp ce făcea scufundări în Grecia şi a văzut mai multe gunoaie decât peşti. Ulterior, tânărul a fondat “The Ocean Cleanup foundation”, o organizaţie nonprofit responsabilă cu dezvoltarea tehnologiei. El a explicat cum crede că plasticul ar putea fi colectat cu ajutorul curenţilor şi al valurilor oceanului. De ce să nu foloseşti forţele oceanului în avantaj propriu? “Luptă cu ajutorul naturii, în loc să lupţi împotriva ei”, este motto-ul tânărului.
Slat a avut, de-a lungul timpului, susţinători celebri, printre care se numără regi, prim-miniştrii sau staruri rock, dar au fost, deopotrivă, şi persoane care au încercat să îl descurajeze, spunându-i că ar putea răni vieţuitoarele marine pe care doreşte să le protejeze. În cinci ani, Slat a reuşit să strângă peste 40 de milioane de dolari pentru start-up-ul său şi să formeze o echipă de 70 de ingineri.
Ideile sale pot salva sute de mii de organisme subacvatice anual, dar şi milioane de dolari prin scăderea costurilor de curăţenie, reducerea la minim a daunelor produse unor nave sau a turiştilor care ar vizita anumite zone în număr mai mare.
Unul dintre dispozitivele lansate de Slat a trecut un test crucial săptămâna trecută, în timpul căruia a traversat regiuni din oceanul Pacific şi s-a întors în San Francisco. Ca urmare a succesului înregistrat, proiectul a primit undă verde din partea guvernului danez, de a-şi extinde operaţiunile şi în apele internaţionale.
Dacă programul lansat de Slat va continua să dea rezultate, tânărul inventator plănuieşte proiectarea a încă 60 de mecanisme similare pe care să le lanseze între Hawaii şi California. Acesta a calculat că în mai puţin de cinci ani ar putea curăţa jumătate din cantitatea de plastic. O organizaţie din Olanda a lumit această iniţiativă “cea mai mare curăţenie din istorie”.
Măsuri în direcţia reducerii poluării se iau şi la nivel macro. O serie de oraşe americane au renunţat la paiele de plastic. La sfârşitul lunii mai, şi Comisia Europeană a îndrumat cele 28 de state membre să adopte măsuri care să excludă folosirea plasticului.
-
Compania în care îngrijitorii au ajuns peste noapte milionari după ce acţiunile pe care le deţineau în companie au crescut cu 9.500%
În cadrul companiilor mari este clar cine sunt milionarii: executivii de top şi cercetătorii cu doctorate, însă în cadrul companiei Sunny Optical Technology Group din China, muncitorii din fabrici, oamenii de la curăţenie şi angajaţii din cafeneaua companiei sunt printre cei care s-au îmbogăţit cel mai mult în ultimii zece ani, potrivit Bloomberg.
Producătorul de lentile a luat decizia neobişnuită de a le oferi acţiuni primilor angajaţi, indiferent de poziţia lor, iar asta i-a transformat pe sute dintre ei în milionari.
Valoarea iniţială a deţinerilor angajaţilor a crescut cu 9.500% din iunie 2008 până în prezent, depăşind chiar şi impresionanta creştere a Netflix – de 7.500%.
Fondată în urmă cu peste 30 de ani de un muncitor care terminase doar liceul şi cu 10.000 de dolari împrumutaţi, Sunny Optical este acum un mamut de 22 de miliarde de dolari care furnizează lentile şi ecrane către Samsung şi Xiaomi.
Cererea din ce în ce mai mare pentru camere pe piaţa smartphone-urilor, a maşinilor şi a dronelor, a alimentat un deceniu fulminant pentru companie.
„Posibil ca Sunny Optical să fie cel mai impresionant exemplu în ceea ce priveşte generarea de avere pentru angajaţi”, spune Louis Putterman, profesor la Universitatea Brown, specializat în economia Chinei.
Modelul de business a fost creat de Wang Wenjian, care a pus bazele companiei în oraşul Yuyao, în 1984.
Când Sunny s-a transformat de la o întreprindere mică la o companie listată în anii 90, Wang a luat decizia de a distribui acţiuni în cadrul managementului de top şi către angajaţii din toate poziţiile.
„Când banii se strâng, oamenii se despart, când banii dispar, oamenii se strâng”, scrie Wang într-o carte cu privire la istoria companiei publicată anul trecut.
Compania a dat acţiuni la 400 de angajaţi de la nivelul de jos al firmei, iar aceştia deţin 35% din companie.
Păstrându-şi o participaţie de 6,8% pentru el în 1994, Wang le-a permis inspectorilor de calitate, bucătarilor din companie şi oamenilor de la echipa de curăţenie să se înscrie pentru acţiuni „la un cost neglijabil” bazat pe poziţia lor şi pe vechime.
Sunny Optical nu oferă date clare cu privire la valoarea deţinerilor acestor angajaţi, însă potrivit calcuylelor Bloomberg, 0,13% din companie ar trebui să fie îndeajuns pentru a atinge milionul. Excluzând cei 16% deţinuţi de directorii fondatori, fiecare angajat deţine în medie 17 milioane de dolari.
Wang, 70 ani, care s-a retras din poziţia de preşedinte în 2012, deţine încă o participaţie de 3,7% în companie, care valorează 800 de milioane de dolari.
Sunny Optical are peste 28.000 de angajaţi în China, America de Nord, Kaponia, Coreea de Sud, Singapore şi Taiwan.
Miercuri la ora 15.30, acţiunile Sunny Optical Technology, listate pe bursa din Hong Kong, erau în creştere cu 4,87% de la deschidere şi se tranzacţionau la 21,4 dolari per acţiune.
-
Cum arată vila de la malul mării a Simonei Halep! Proprietatea de lux valorează aproximativ 700.000 de euro
Deşi ar putea să trăiască în orice colţ din lume, Simona Halep a declarat că îşi doreşte să locuiască în Constanţa, orasul ei natal. Simona şi-a ridicat, în ultimii doi ani, o vilă cochetă, într-o zonă liniştită a celei mai mari localităţi de pe litoral.
Lucrările casei au început în luna august 2015 şi s-au finalizat la finalul verii, în 2017. Finisajele, mobilatul şi curăţenia generală au mai durat câteva luni, vila corespunzând abia acum viziunii proprietarei.
Simona are curtea plina de flori şi de pomi, iar terasele sunt, la fel, pavoazate cu ghivece cu plante. Proprietatea tenismenei valorează în jur de 700.000 de euro.
-
Regulament pentru curăţenie în Centrul Vechi: deşeuri colectate doar în saci. Amenzi de 5.000 lei
“Persoanele juridice care desfăşoară activitatea în spaţii cu altă destinaţie decât cea de locuinţă în Centrul Istoric au obligativitatea de a colecta deşeurile menajere şi asimilabile, exclusiv în saci de plastic, pe tipuri de deşeuri: a) hârtie, b) plastic, PET, doze de aluminiu, c) sticlă, d) deşeu umed : biodegradabile şi deşeuri alimentare. Sacii de plastic vor fi puşi la dispoziţie contra cost de căre operatorul de salubrizare”, se arată în proiectul de hotărâre aflat pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB), de pe 4 mai.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
“Dragă călătorule, aici nu este groapă de gunoi! Ţine-ţi mizeriile în maşină şi aruncă-le la primul coş!” Mesajul celei mai tinere primăriţe din România pentru şoferii care aruncă gunoiul din maşină
Tânăra primăriţă care a declarat război încă de anul trecut, celor care nu păstrează curăţenia pe spaţiul public în localitate, a trecut la o nouă etapă!
Fără cheltuieli inutile pe studii de fezabilitate şi licitaţii pentru achiziţionarea unor coşuri de gunoi şi cu un buget „low cost”, Primăria Petriş a amplasat în localitate mai multe recipiente reciclate, transformate în pubele stradale, alături de care stă ataşat câte un panou pe care scrie:
„NU FI UN GUNOI! ARUNCĂ MIZERIILE LA COŞ. Cei care aruncă gunoaie pe jos riscă o amendă de până la 5000 lei„este mesajul scris pe panourile care însoţesc fiecare pubelă ecologică, amplasată.
Primarul îşi explică demersul pe contul personal de Facebook acolo unde, alături de un text, a postat şi câteva fotografii
” Nu fi un gunoi, aruncă mizeriile la coş!”
Am început să montăm acest tip de panouri de atenţionare/conştientizare (prevăzute cu coşuri de gunoi reciclate) de-a lungul drumului principal, pe porţiunile din afara satelor.
Da, mesajul este… dur, dar poate că nu strică să fim vehemenţi pe tema asta. Cu zăhărelul nu mai merge.
Sper ca astfel să reducem din mizeriile „abandonate” pe jos de către diverşi pietoni sau de către şoferii needucaţi, cărora le este pur şi simplu lene să caute un loc amenajat unde să îşi arunce gunoaiele din maşină.
Dacă va funcţiona, nu ştiu, sper…
În orice caz, încercarea moarte n-are!
#haicăputem” a scris Irina Onescu pe Facebook.sursa: ghidularadean.ro