BusinessMagazin

Tag: CSM

  • Dana Gîrbovan, propusă pentru funcţia de ministru al Justiţiei, anunţă că şi-a dat demisia din magistratură/ CSM a aprobat eliberarea din funcţie în 30 de secunde

    „Azi, 26 august 2019, la ora 9.00, am inregistrat la Sectia pentru judecatori a CSM solicitarea de a se lua act de demisia mea din magistratura. In toata activitatea de judecator am spus ceea ce am crezut si am crezut in ceea ce spun, chiar daca nu era pe placul unei majoritati de moment. Odata ce am acceptat de principiu propunerea de a conduce Ministerul Justitiei, mi se pare firesc sa imi dau demisia din magistratura, pentru ca procedura efectiva de numire sa poata fi initiata”, a anunţat Dana Gîrbovan pe Facebook.

    Dana Gîrbovan, propunerea PSD pentru ministerul Justiţiei, este judecător la Curtea de Apel Cluj şi preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR).

    Fostul membru CSM, Adrian Toni Neacşu, apreciază că preşedintele Klaus Iohannis nu va putea respinge propunerea numirii Danei Gîrbovan în funcţia de ministru pe motive de nelegalitate, ci din motive politice. Neacşu spune că cei care o contestă pe Gîrbovan vor înlăturarea cu totul a magistratului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şefa CSM a primit o diurnă de 10.300 de lei/lună pentru că locuieşte la 10 km de Bucureşti

    Lia Savonea, şefa Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a încasat anul trecut o diurnă lunară de 10.300 de lei pentru o distanţă de doar 10 km, potrivit Radio Europa Liberă.

    Informaţia apare în declaraţia de avere a Liei Savonea, publicată pe 5 februarie 2019. Savonea a încasat anul trecut 124.175 de lei, adică 10.300 de lei pe lună, pentru deplasarea în satul Roşu, comuna Chiajna, lângă Bucureşti.

    Distanţa Roşu – Bucureşti este de 10 kilometri. Transportul este decontat separat, iar Lia Savonea a primit 1.212 lei pe lună. Aceste sume se adaugă la indemnizaţia de membru CSM, care ajunge la 315.661 de lei pe an, transmite Radio Europa Liberă. În declaraţia de avere din iunie, şefa CSM nu a mai trecut veniturile defalcate, ci doar suma totală: 473.627 lei/an.

    Savonea nu este singura care beneficiază de aceste sume. Judecătoarea Alina Ghica de la Curtea de Apel Bucureşti, fost membru al CSM, a încasat şi ea, potrivit declaraţiei de avere din 2017, 81.204 de lei, având în proprietate un „imobil Ilfov”.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • CSM, avertisment clar faţă de introducerea “taxei de solidaritate” pentru pensiile mai mari de 10.000 de lei: Un conflict juridic de natură constituţională

    “În majoritatea statelor este instituită obligaţia constituţională de a garanta judecătorilor şi procurorilor, la încetarea funcţiei, plata unei pensii al cărei nivel să fie cât mai apropiat posibil de nivelul ultimei remuneraţii, în acord cu jurisprudenţa europeană în materie. În jurisprudenţa Curţii Constituţionale a României, cu referire şi la decizii ale instanţelor similare din alte state ale Uniunii Europene, s-a statuat constant şi fără echivoc că eliminarea pensiilor de serviciu ale magistraţilor contravine principiului independenţei justiţiei, fiind o măsură neconstituţională, dat fiind statutul special al acestei categorii profesionale. În acelaşi sens, contravin principiului independenţei justiţiei şi măsurile echivalente, precum cele preconizate, care în fapt ar diminua beneficiul şi cuantumul pensiilor magistraţilor, reprezentând o eliminare mascată a acestora”, arată Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), referitor la declaraţiile ministrului Finanţelor, care a propus plafonarea pensiilor speciale mai mari de 10.000 de lei, inclusiv cele ale magistraţilor, şi instituirea unei taxe de solidaritate pentru ceea ce depăşeşte acest plafon.

    CSM transmite că garantarea existenţei, stabilităţii şi cuantumului pensiei magistraţilor este un corolar al dispoziţiilor legislative speciale privind statutul magistraţilor, inclusiv al celor care instituie incompatibilităţi şi interdicţii pe care legea le stabileşte în sarcina acestei categorii profesionale pe tot parcursul carierei.

    “Subliniem că potrivit art. 125 şi art. 132 din Constituţia României, funcţia de magistrat este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior. Totodată, nu poate fi ignorat faptul că la nivel infraconstituţional, Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor stabileşte o serie de incompatibilităţi şi interdicţii pentru judecători şi procurori, cum ar fi cele de a desfăşura activităţi comerciale, de arbitraj în litigii civile, comerciale sau de altă natură, de a avea calitatea de asociat sau membru în organele de conducere, administrare sau control la societăţi civile, societăţi comerciale, inclusiv bănci sau alte instituţii de credit, societăţi de asigurare ori financiare, companii naţionale, societăţi naţionale sau regii autonome ori de a avea calitatea de membru al unui grup de interes economic”, potrivit sursei citate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Miza boicotului de la CSM împotriva Secţiei de anchetă. Unii membri au refuzat să iasă din birouri

    Surse din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii au precizat, pentru MEDIAFAX, că cei şapte membri au ales calea boicotării plenului pentru a evita contestarea în instanţă a soluţiilor privind Secţia de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie (SIIJJ).

    Concret, cei şapte judecători şi procurori (Anamaria Chiş, Mihai Bălan, Bogdan Mateescu, Cristian Ban, .Florin Deac şi Tatiana Toader) care au cerut amânarea discuţiilor cu privire la SIIJ nu au dorit întrunirea cvorumului necesar pentru plen. Chiar dacă aceştia s-ar fi prezentat şi ar fi votat împotrivă, ceea ce ar fi dus la invalidarea concursului pentru şefia SIIJ, soluţia ar fi fost contestată în instanţă. Adina Florea ar fi urmat să fie validată în funcţia de şef al Secţiei de anchetă.

    În aceste condiţii a fost creat un blocaj până când vor fi traduse raportul Comisiei de la Veneţia şi raportul GRECO, care conţin critici şi recomandări cu privire la activitatea Secţiei de anchetare a magistraţilor.

    Aceleaşi surse au mai subliniat că, luni, membrii CSM au şantajat-o pe Lia Savonea, preşedintele Consiliului, că nu vor coborî în sala unde avea loc plenul până nu vor fi eliminate de pe ordinea de zi punctele privind Secţia de anchetă.

    Punctele nu au fost eliminate, drept pentru care Lia Savonea a anunţat public că plenul se va amâna.

    La ieşirea din sediul CSM, procurorul general Bogdan Licu a subliniat că nici el nu s-a prezentat în sală, însă era în clădire. „Am fost în clădire. Întrucât nu a fost cvorum, nu am mai coborât la sală. Am fost în clădire, dar nu a fost covrum. Nu a fost vorba de un boicot. O să fie un comunicat cu privire la modul pentru care Secţia pentru procurori şi o parte din Secţia pentru judecători au reacţionat aşa”

    Însă ministrul Justiţiei, Ana Birchall, a fost în sală: „După cum observaţi, eu m-am prezentat la plen”, a spus ministrul, la ieşirea din sediul CSM.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Incă o victoriei pentru Kovesi in instanţă. Procurorii CSM au respins cercetarea Inspecţiei Judiciare

    Procurorii Consiliului Superior al Magistraturii au respins, la şedinţa de luni a Secţiei, acţiunea disciplinară formulată de inspectorii judiciari faţă de fosta şefă DNA, Laura Codruţa Kovesi.

    CSM a anunţat, oficial, respingerea acţiunii disciplinare şi arată că decizia poate fi atacată, în 15 zile, la completul de 5 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

    Kovesi a fost cercetată pentru că nu ar fi respectat confidenţialitatea lucrărilor şi a inserat într-un comunicat de presă pasaje din discuţii ce vizau dosarul familiei Cosma, acestea fiind probe în respectiva cauză.

    „Inspecţia Judiciară a exercitat acţiunea disciplinară faţă de doamna Laura Codruţa Kovesi, la data faptei procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie („DNA”), pentru nerespectarea (…) confidenţialităţii lucrărilor care au acest caracter, precum şi a informaţiilor de aceeaşi natură de care a luat cunoştinţă în exercitarea funcţiei, cu excepţia celor de interes public, în condiţiile legii, abatere disciplinară prevăzută de art. 99 lit. j) din Legea nr. 303/2004. Inspectorii judiciari au reţinut că procurorul a inserat în comunicatul de presă nr. 126/VIII/3/2018 pasaje din înregistrările discuţiilor purtate la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Ploieşti, despre care a luat cunoştinţă în exercitarea funcţiei şi care constituiau probe într-un dosar înregistrat la Direcţia Naţională Anticorupţie – Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie”, a precizat, în luna septembrie 2018, Inspecţia Judiciară, printr-un comunicat de presă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CSM reia discuţiile în cazul acţiunilor disciplinare exercitate de Inspecţia Judiciară împotriva Laurei Codruţa Kovesi

    Pronunţarea Secţiei pentru procurori în materie disciplinară în cele două acţiuni care o vizează pe Laura Codruţa Kovesi a fost până amânată până acum de mai multe ori.

    Astfel, în primul dintre dosare, inspectorii IJ îi impută lui Kovesi ”nerespectarea secretului deliberării sau a confidenţialităţii lucrărilor care au acest caracter, precum şi a altor informaţii de aceeaşi natură de care a luat cunoştinţă în exercitarea funcţiei, cu excepţia celor de interes public, în condiţiile legii, dacă fapta nu constituie infracţiune” iar în dosarul în care apare alături de Marius Iacob, pentru încălcarea mai multor articole privind răspunderea disciplinară a procurorilor.

    În acest ultim dosar în care apare alături de fostul adjunct, lui Kovesi i se impută manifestări ”care aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale ori prestigiului justiţiei, săvârşite în exercitarea sau în afara exercitării atribuţiilor de serviciu”, precum şi atitudini ”nedemne în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu faţă de colegi, celălalt personal al instanţei sau al parchetului în care funcţionează, inspectori judiciari, avocaţi, experţi, martori, justiţiabili ori reprezentanţii altor instituţii” şi ”nerespectarea în mod nejustificat a dispoziţiilor ori deciziilor cu caracter administrativ dispuse în conformitate cu legea de conducătorul instanţei sau al parchetului ori a altor obligaţii cu caracter administrativ prevăzute de lege sau regulamente”.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Kovesi, Onea şi Iacob, judecaţi disciplinar de procurorii din CSM la sesizarea Inspecţiei Judiciare/ Ce acuzaţii i se aduc fostei şefe DNA

    Fostul procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Laura Codruţa Kovesi, fostul procuror DNA Lucian Onea, aflat acum la Parchetul Judecătoriei Câmpina, în prezent suspendat din funcţie, şi Marius Iacob, procuror şef adjunct al DNA vor fi judecaţi miercuri de Secţia pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

    Pentru toate cele patru dosare în care sunt judecaţi cei trei, Inspecţia Judiciară (IJ) a sesizat CSM pentru abateri disciplinare prevăzute de articolul 99 din Legea 303/2004, privind statutul judecătorilor şi procurorilor.

    Pentru Kovesi, IJ a sesizat CSM în două dosare, unul în care este judecată doar ea şi altul în care apare alături de fostul ei adjunct, Marius Iacob.

    Astfel, în primul dintre dosare, inspectorii IJ îi impută lui Kovesi „nerespectarea secretului deliberării sau a confidenţialităţii lucrărilor care au acest caracter, precum şi a altor informaţii de aceeaşi natură de care a luat cunoştinţă în exercitarea funcţiei, cu excepţia celor de interes public, în condiţiile legii, dacă fapta nu constituie infracţiune” iar în dosarul în care apare alături de Marius Iacob, pentru încălcarea mai multor articole privind răspunderea disciplinară a procurorilor.

    În acest ultim dosar în care apare alături de fostul adjunct, lui Kovesi i se impută manifestări „care aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale ori prestigiului justiţiei, săvârşite în exercitarea sau în afara exercitării atribuţiilor de serviciu”, precum şi atitudini ”nedemne în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu faţă de colegi, celălalt personal al instanţei sau al parchetului în care funcţionează, inspectori judiciari, avocaţi, experţi, martori, justiţiabili ori reprezentanţii altor instituţii” şi ”nerespectarea în mod nejustificat a dispoziţiilor ori deciziilor cu caracter administrativ dispuse în conformitate cu legea de conducătorul instanţei sau al parchetului ori a altor obligaţii cu caracter administrativ prevăzute de lege sau regulamente”.

    Acuzaţiile care i se aduc lui Marius Iacob

    La rândul său, procurorului Marius Iacob i se impută de către inspectorii IJ ”nerespectarea îndatoririi de a se abţine atunci când judecătorul sau procurorul ştie că există una din cauzele prevăzute de lege pentru abţinerea sa, precum şi formularea de cereri repetate şi nejustificate de abţinere în aceeaşi cauză, care are ca efect tergiversarea judecăţii”.

    Lucian Onea este acuzat de IJ pentru ”încălcarea prevederilor legale referitoare la incompatibilităţi şi interdicţii privind judecătorii şi procurorii”.

    Inspecţia Judiciară a demarat în 12 ianuarie 2018 o acţiune disciplinară în cazul Laurei Coduţa Kovesi. Una dintre abaterile disciplinare ale procurorului şef al DNA, constatată de inspectori, se referă la înregistrările apărute în spaţiul public, din timpul unei şedinţe de lucru, pe data de 18 iunie 2017. “Procurorul şef al DNA s-a exprimat în sensul combaterii efectelor negative în planul imaginii si credibilităţii instituţiei, generate de Decizia CCR 68/2017, prin instrumentarea urgentă a unor dosare „cu miniştri”, de impact mediatic, şi-a exprimat dezacordul cu privire la caracterul legal, definitiv şi general obligatoriu al Deciziei CCR 68/2017 şi a folosit exprimări inadecvate la adresa Curţii Constituţionale şi a unui judecător al Curţii Constituţionale, inducând ideea în cadrul opiniei publice că unul din criteriile în funcţie de care se prioritizează soluţionarea dosarelor este impactul mediatic al acestora şi calitatea oficială a persoanelor cercetate”, spuneau inspectorii, într-un comunicat de presă, în ianuarie 2018.

    Kovesi ar fi folosit “faţă de colegii procurori un ton superior şi agresiv, inadmisibil în raport cu standardele minimale de etică şi deontologie ale unui magistrat, de natură a genera în rândul opiniei publice un sentiment de indignare şi a unui dubiu legitim cu privire la respectarea principiilor supremaţiei Constituţiei şi a legilor, precum şi a imparţialităţii procurorilor”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • Plenul CSM a avizat negativ proiectul de modificare a OUG 7/2019 pe legile justiţiei. Procurorul general a cerut, din nou, abrogarea integrală

    Procurorul general Augustin Lazăr a cerut, după şedinţa plenului CSM, din nou, abrogarea integrală a ordonanţei pe legile justiţiei.
     
    “Nu ar trebui să discutăm despre compromisuri, ci despre abrogarea integrală a unei ordonanţe vătămătoare pentru justiţia română, precum şi despre asumarea răspunderii în legătură cu o conduită care în niciun caz nu poate fi caracterizată ca fiind de cooperarea loială cu instituţiile justiţiei, din păcate. Am auzit de atâtea ori în spaţiul public discutându-se despre cooperarea loială a instituţiilor statului român conform exigenţelor Constituţiei României. Din păcate, este o distanţă mare de la discuţie la practică. Nu am dori să avem blocată Justiţia, nu aş dori să fac aici o analiză mai altfel decât analiza pe care o puteţi vedea pe site-ul Ministerului Public”, a declarat Augustin Lazăr.
     
    Ordonanţa de modificare, avizată negativ de plenul CSM, propune revenirea la forma anterioară a articolului 54 din Legea 303/2004, respectiv ca procurorii de rang înalt să fie numiţi numai dintre procurori, nu şi dintre judecători aşa cum prevedea OUG 7. O altă schimbare asupra căreia se revine este cea referitoare la avizul consultativ dat în cazul procurorilor de rang înalt, care rămâne în atribuţia Secţiei de procurori din CSM, nu la plenul CSM, aşa cum era în ordonanţa iniţială de modificare a legilor justiţiei.
     

  • Tudorel Toader a anunţat că îi va prezenta, astăzi, premierului un proiect pentru modificarea OUG pe legile justiţiei. Ministrul spune că ulterior va trimite propunerea la CSM

    “Mâine (vineri -n.r.) voi fi în ţară, voi prezenta doamnei prim-ministru proiectul de ordonanţă de urgenţă pe care îl voi trimite la Consiliul Superior al Magistraturii pentru consultare şi pentru a emite aviz consultativ. Apoi problemele de oportunitate a legiferării se discută la nivelul alianţei de guvernare”, a declarat Tudorel Toader, la Antena 3.

    Ministrul Justiţiei a anunţat că proiectul de ordonanţă pentru modificarea ordonanţei de urgenţă 7/2019 pe legile justiţiei va conţine schimbările convenite luni, la întâlnirea avută de premierul Viorica Dăncilă cu reprezentanţii CSM şi membrii asociaţiilor de magistraţi, respectiv abrogarea articolului 54.
     
    “La Ministerul Justiţiei a fost elaborat OUG pentru modificarea OUG 7/2019, în sensul celor discutate de premer cu preşedinta CSM, Asociaţia Magistraţilor din România, UNJR, Asociaţia Procurorilor din România, Inspecţia Judiciară şi Secţia specială. La ce se referă modificările? La cele convenite de doamna premier: abrogarea articolului 54, articol care în principal prevede acum faptul că judecătorii, alături de procurori, pot deveni procurori de rang înalt şi că avizul nu îl mai dă Secţia pentru procurori, ci plenul CSM. Se abrogă deci articolul 54, se revine la prevederea anterioară, că doar procurorii pot deveni procurori de rang înalt, că avizul îl va da în continuare Secţia de procurori a CSM. În al doilea rând, se rezolvă diferenţele salariale pentru IT-iştii din domeniul judiciar” a completat Toader.
     

  • BREAKING Ordonanţa pentru modificarea legilor justiţiei, adoptată de Guvern/ Toader: Majoritatea soluţiilor sunt venite de la CSM

    „O primă precizare. Propunerea de modificare ce face obiectul OUG a venit de la CSM, adăugând că majoritatea soluţiilor sunt venite de la CSM. Care e urgenţa OUG? 
     
    Pornind de la urmtoarea premisă că adminiterea la INM trebuie anunţată cu 6 luni îaninte de concurs, iar CSM a făcut propuneri temporare pentru toamna lui 2019, propuneri care se referă în principal la păstrarea condiţiilor dinanite modificării legilor justiţiei, adică admiterea din 2019 să rămână de 2 ani, stagiul să rămână de 1 an, iar repartiţia auditorilor de justiţie să se facă anul acesta. De ce? Pentru că potrivit modificările la INM durata studiilor va fi de 2 ani spre 4 ani.
     
    CSM ne spune că dacă anul acesta s-ar da admiterea la studii de 4 ani cu stagiul de 2 ani s-ar crea un deficit de cadre. În acelaşi timp INM trebuie să îşi ia măsuri să treacă la durata studiilor de 4 ani, sistemul receptând jduecători după 4 ani şi nu după 2 ani, ceea ce ar însemna o lipsă de personal între cei doi şi patru ani care sunt în prezent”, a declarat ministrul Justiţiei, după şedinţa de Guvern.
     
    OUG pentru legile justiţiei care prevede o serie de modificări, precum numirea procurorilor de rang înalt sau chiar atribuţiile şefului Secţiei de anchetă. Una dintre prevederi arată că şeful Secţiei de anchetă poate dispune asupra tuturor soluţiilor cu magistraţi.

    Documentul prevede modificări privind concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, dar şi la Legea 304/2004 privind organizarea judiciară sau 317/2004 privind CSM.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro