Tag: cozi

  • Viorica Dăncilă începe ”curăţenia” după cozile de la votul din diaspora: Cei care au greşit trebuie să plece acasă

    “Am cerut MAE o analiză a ceea ce s-a intâmplat, iar cei care au greşit trebuie să plece acasă, fie că e ambasador sau consul. Buletinele de vot au fost suficiente, în funcţie de solicitările ambasadorilor sau consulilor. Cei care au greşit de la primul până la ultimul trebuie să plece”, a declarat Viorica Dăncilă.

    Teodor Meleşcanu şi-a cerut scuze, luni, faţă de românii din diaspora care nu au putut vota la alegerile europarlamentare şi referendum din cauze cozilor care s-au format la urne. „ În pofida măsurilor luate de Ministerul Afacerilor Externe privind creşterea numărului secţiilor de votare din străinătate, care au ajuns la 441, procesul de votare în mai multe state, în special în Europa, nu s-a desfăşurat în condiţii bune sau satisfăcătoare. În consecinţă, am dispus o anchetă în ţările în care s-au semnalat situaţii regretabile, pentru a stabili cauzele şi măsurile necesare pentru a evita repetarea unor asemenea evenimente”, a transmis Teodor Meleşcanu, printr-un comunicat de presă remis, luni, MEDIAFAX.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cozi la mai multe secţii de vot din Capitală, dar şi în alte oraşe din ţară

    Cozi au fost semnalate la mai multe secţii de votare din Cluj-Napoca, Timişoara, Sibiu sau Constanţa.

    Aici, oameni de toate vârstele stau la coadă între 10 şi 30 de minute pentru a intra în secţie şi a vota.

    În Bucureşti, una dintre cele mai aglomerate secţii de votare este cea de la Liceul Teoretic “Jean Monnet”, acolo unde fostul preşedinte al României Traian Băsescu a fost nevoit să aştepte aproape 10 minute la coadă pentru a-şi putea exercita dreptul la vot.

    Întrebat cum vede aglomeraţia de la secţia de votare, după ce a aşteptat 10 minute, Traian Băsescu a spus: “Nu mă aşteptam să fie aglomerat, e un semn bun că e aglomerat la secţia de votare la Jean Monnet, unde de regulă e lejer. (…) După aceşti 10 ani modificări trebuie făcute, unele s-au făcut, altele mai trebuie făcute, mai ales decizii impuse de CCR şi directive ale UE, cum e confiscarea extinsă şi consolidarea prezumţiei de nevinovăţie”.

    Oamenii aşteaptă la coadă să voteze şi la secţia de votare din incinta Clubului Sportiv Şcolar nr. 5 din Sectorul 6 al Capitalei.

  • Românii se întorc la muncă în străinătate: Cozi pe mai mulţi kilometri, la vămile din vestul ţării

    Potrivit aplicaţiei de monitorizare a traficului la graniţele din România, dezvoltată de Poliţia de Frontieră, sâmbătă dimineaţa, la punctele de trecere a frontierei din vest, timpii de aşteptare au crescut pe sensul de ieşire din ţară pentru maşini.

    Principalul motiv este acela că românii se întorc în număr mare la muncă în străinătate, după ce au petrecut sărbătorile de iarnă în ţară.
     
    Astfel, la vama Nădlac II, din judeţul Arad, timpii de aşteptare au crescut, sâmbătă dimineaţa, la 180 de minute, fiind deschise nouă artere pe sensul de ieşire din ţară pentru autoturisme. În urma creşterii timpilor de aşteptare, s-a format o coloană de maşini care se întinde pe mai mulţi kilometri.
     
    De asemenea, şi la vama Nădlac, tot din judeţul Arad, şoferii aşteaptă 90 de minute pentru a trece graniţa în Ungaria, fiind deschise trei artere.
     
     
  • ADIO COZI la spălătorie! Intr-un oraş din România îşi spală maşinile pe baza de PROGRAMARE

    Alexandru Graur, co-fondator al aplicaţiei WashNow, a declarat corespondentului MEDIAFAX că programarea direct de pe telefon la o spălătorie auto conferă unui şofer confortul de a ştii când pleacă de acasă sau de la serviciu că are un loc liber la ora pe care el şi-a selectat-o.

    ”Ne-am gândit să dezvoltăm şi să lansăm un astfel de produs, o aplicaţie pentru telefon mobil, după ce ne-am lovit, noi, personal, de problema cozilor de la spălătoriile auto, unde nu găsim loc şi aşteptăm mult timp sau trebuie să umblăm pe la patru-cinci spălătorii până o găsim pe cea disponibilă. Spălătoriile partenere primesc o tabletă gratuit din partea noastră, iar aplicaţia pe care am dezvoltat-o comunică în timp real cu aceste spălătorii. Un utilizator care are descărcată WashNow are nevoie de câteva minute pentru a se programa direct de pe telefon la o spălătorie auto, ceea ce îi conferă confortul de a ştii când pleacă de acasă sau de la serviciu că are un loc liber la ora pe care el şi-a selectat-o el. Astfel, clientul este scutit de statul la coadă pentru spălarea maşinii”, a spus Graur.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

     

  • REVOLUŢIE totală de la eMag: Lansează o nouă reţea, iar clienţii vor putea ridica SINGURI coletele, fără cozi, fără plată, fără stres

    Iniţial reţeaua va fi formată din 40 de automate, care vor fi montate în spaţii unde să poată accesate 24 de ore din 24, respectiv benzinării OMV / Petrom. Până la finele anului reţeaua din Bucureşti va ajunge la 100 de automate, iar din 2019 aceasta va fi extinsă la nivel naţional, a precizat Iulian Stanciu.

    Spaţiile de depozitare din automate sunt suficient de mari încât să permită livrarea unui laptop sau a unui televizor mai mic, a explicat şeful eMAG.

    Clienţii care aleg această modalitate de livarre vor primi o notificare prin SMS când coletul ajunge în automatul de livrare, iar acesta va putea fi ridicat pe baza unui cod livrat prin SMS sau scanarea unui cod QR, care deblochează sertarul care conţine produsul.

    Iulian Stanciu a explicat că magazinul a preferat să îşi înfiinţeze propria reţea de automate şi nu să apeleze la una existentă pentru a putea să se dezvolte rapid. “Noi vrem viteză foarte mare de extindere şi servicii îmbunătăţite foarte rapid. Reţeaua va fi operată de compania Sameday Courier”, conform lui Stanciu. eMAG este acţionar majoritar al companiei de curierat Sameday.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • 27 de fotografii care ilustrează haosul de la deschiderea primului McDonald’s din Moscova, din 1990 – GALERIE FOTO – VIDEO

     Avea o capacitate de 900 de locuri şi un personal format din aproximativ 600 de angajaţi selectaţi cu atenţie din 35.000 de solicitanţi. Restaurantul se aşteapta să servească în jur de 1.000 de persoane în prima zi. În condiţiile în care salariul mediu era atunci de aproximativ 150 de ruble pe lună, un Big Mac se vindea cu 3,75 ruble. Acest lucru, totuşi, nu i-a împiedicat pe clienţi să se aşeze la cozi uriaşe, pentru a încerca produsele fast-foodului. O mulţime de peste 5.000 de cetăţeni sovietici s-au aliniat în Puskinskaya Square pe 31 ianuari 1990, pentru a aştepta deschiderea primului Mc Donald’s din capitala Rusiei. În acea zi, aproximativ 30.000 de clienţi au trecut pragul restaurantului.

  • În ciuda percepţiei dată de cozi, vânzările per magazin au scăzut la o treime în comerţul modern în ultimul deceniu. Declinul vine pe fondul apetitului crescut al retailerilor pentru magazine pe format mic

    Declinul poate fi pus pe de-o parte din expansiunea puter­nică a celor zece jucători străini care a dus la creş­te­rea concurenţei. Pe de altă parte, scăderea se explică şi prin faptul că retailerii au pariat în acest ultim deceniu pe magazine mai mici ca suprafaţă şi cu vânzări pe măsură.
     
    Vânzarea medie per magazin este un indicator cheie în retail, mai ales pentru jucătorii care au mers cu acelaşi tip de format în toată perioada. Cifra de afaceri totală este influenţată de numărul de deschideri operate de o com­panie, pe când un retailer care merge pe magazine de supra­faţă similară poate lua în calcul indicatorul de vân­za­re per unitate ca un reper al businessului şi al consumului totodată.
     
    Pe piaţa din România însă, în ultimii ani, jucătorii au pre­ferat să îşi diversifice portofoliu, optând fie pentru o paletă mai largă de formate, fie pentru suprafeţe diferite sub acelaşi format. Aceste calcule sunt însă un exerciţiu jur­na­listic, nu iau în calcul data de deschidere a fiecărei uni­tăţi şi nici nu fac o medie ponderată în funcţie de suprafaţă.
     
  • Un business care face oamenii fericiţi are nu moare niciodată. ”Avem clienţi de la 18 ani până la bunici”

    Nu e greşit să spui că PANDORA a devenit un fenomen pe piaţa locală a bijuteriilor, iar cozile pe care le întâmpini în magazine în perioadele aglomerate ilustrează perfect apetitul românilor pentru produsele companiei. De ce a fost totuşi nevoie de o schimbare în ceea ce priveşte strategia PANDORA pentru anii ce urmează?

    „Este prima oară după mulţi ani când avem o strategie coerentă şi care ne reprezintă”, spune Anca Alimănescu, country managerul Pandora România. Compania pe care o reprezintă a intrat pe piaţa locală a bijuteriilor în 2011, atunci când aceasta era împărţită între B&B Collection, Cellini, Helvetansa, Micri Gold sau Sabion. Astăzi, Pandora este lider pe o piaţă estimată la 50 milioane de euro, are 80 de angajaţi şi operează direct 12 magazine; compania lucrează şi cu trei parteneri în franciză, numărul total al unităţilor care comercializează produsele ajungând la 38.

    Cifra de afaceri înregistrată de Pandora României a ajuns la 74,4 milioane de lei în 2016, în vreme ce profitul a ajuns la aproape 1,8 milioane lei, potrivit celor mai recente informaţii publice disponibile. La nivel global, Pandora are în jur de 10.000 de angajaţi. Anca Alimănescu are 31 de ani şi lucrează în cadrul companiei din 2012, ocupând diferite posturi de-a lungul timpului, până la cel de country manager.

    Rolul său în cadrul companiei este atât de a crea şi implementa o strategie coerentă, cât şi de a asigura profitabilitatea companiei. „Am lucrat un an de zile alături de clusterul din Europa de Est şi de celelalte; scopul pentru perioada următoare este să fim mai coerenţi decât până acum, pentru că totuşi Pandora e o companie tânără. Şi atunci când eşti tânăr, capeţi experienţă pe măsură ce faci lucruri”, descrie Alimănescu perspectiva sa asupra dezvoltării companiei. Ea sintetizează astfel noua strategie a Pandora: „Mai puţin despre produs şi mai mult despre om.

    Deşi a intrat în urmă cu şapte ani pe piaţa din România, Pandora nu s-a bucurat de un succes foarte mare în primii ani, potrivit reprezentantei companiei. Motivul a fost dezvoltarea calculată, spune ea: „Nu e doar o chestiune de a cuceri teritorii, ceea ce în mod normal se întâmplă în primii ani de dezvoltare; eu una nu am fost fanul unei dezvoltări rapide, am preferat să aştept şi câţiva ani pentru a intra într-o locaţie sau într-un oraş. Alimănescu spune că a preferat să facă acest pas doar atunci când economia, oamenii, cultura sau obiceiurile de consum erau pregătite să primească produsele Pandora. „Nu vreau să deschid locuri pe care să le închid, nu îmi plac lucrurile astea; mai bine mai încet şi corect decât repede şi de pomană, îşi descrie ea filosofia de management.

    De asemenea, subliniază ea, în condiţiile în care în România retailul se face prin mall-uri, nu poţi să te duci într-un oraş şi să îţi asumi riscul de a avea un magazin stradal; aminteşte totuşi că Pandora are două astfel de unităţi, la Sibiu şi Timişoara. Investiţia medie într-un magazin se ridică la aproximativ 100.000 de euro, fără a include aici şi stocul de marfă. „În funcţie de suprafaţă, poţi ajunge să ai sume uriaşe blocate, pentru că ai marfă care stă în vitrină, spune Anca Alimănescu.

    „Evident, toate bijuteriile noastre sunt pentru femei; pentru fiecare faţetă a personalităţii ne dorim să existe ceva. Dacă la început Pandora considera că se adresează unei anumite categorii de vârstă, unui anumit tip de venit, acum nu mai considerăm asta; timpul ne-a arătat că avem clienţi de la 18 ani până la bunici, oamenii fideli nouă nu au o anumită vârstă”, descrie ea motivele pentru care brandul nu se adresează în prezent unui anumit profil de clienţi.

    Obiceiul de consum s-a schimbat în bine, şi nu numai din punctul de vedere al perspectivei financiare, crede Anca Alimănescu. „Atunci când totul se desfăşoară pe repede-înainte, e mai mult clientul care îţi cere şi tu care îi oferi, nu poţi să îl ajuţi să îşi descopere stilul sau să îl consiliezi în vreun fel. Astăzi nu mai e aşa; oamenii sunt curioşi, vor să înţeleagă, vor să ştie ce cumpără – ce fel de pietre sunt, cum este tăietura, ce simbolizează. Am ajuns unde ne doream, şi anume să avem o conversaţie dincolo de bijuterie.

    Deşi se află la conducerea unei companii cu venituri de zeci de milioane de euro, Anca Alimănescu spune că „orice problemă există, inclusiv plângerile partenerilor, ajung la mine”. Ea îşi aminteşte că a oferit, ocazional, chiar şi indicaţii clienţilor care nu găseau un magazin. „Trebuie să asculţi vocile tuturor şi să înţelegi de unde vin; uneori ele sunt pline de emoţie, dar trebuie să o dai la o parte şi să înţelegi care e problema. Dacă înţelegi asta, atunci vei găsi şi o soluţie. Sunt oameni pregătiţi în magazine să rezolve orice situaţie, dar uneori, din cauza acelor emoţii, trebuie să intervin eu. Ei nu ştiu cu cine vorbesc, nici măcar la mailuri nu îmi trec funcţia – sunt Anca de la Pandora şi vă ascult”, spune ea râzând.

    Producţia s-a dezvoltat foarte mult, mai ales prin deschiderea unei noi fabrici în Thailanda cu o capacitate mai mare. „Dacă până acum prezentam cam şapte colecţii noi pe an, de acum vor fi zece, pentru că ne dorim să fim mai adaptaţi la ce se întâmplă. La sfârşitul lunii mai am lansat colecţia de vară, care deja merge foarte bine”, spune Anca Alimănescu. Ca volum al vânzărilor, cele mai performante trei magazine sunt cele din AFI Cotroceni, Băneasa Shopping City şi Promenada Mall.

    „Pentru 2018 mă aştept la mai mult decât am planificat, pentru că anul acesta, mai mult decât în ultimii trei ani, o să avem foarte multe lucruri noi din perspectiva designului. Vin piese pe care nu le-am mai avut, sunt idei şi motive pe care nu le-am mai folosit, iar asta mă bucură”, descrie optimist perspectivele pentru anul în curs country managerul companiei Pandora.

  • Strategii pe piaţa bijuteriilor

    „Este prima oară după mulţi ani când avem o strategie coerentă şi care ne reprezintă”, spune Anca Alimănescu, country managerul Pandora România. Compania pe care o reprezintă a intrat pe piaţa locală a bijuteriilor în 2011, atunci când aceasta era împărţită între B&B Collection, Cellini, Helvetansa, Micri Gold sau Sabion. Astăzi, Pandora este lider pe o piaţă estimată la 50 milioane de euro, are 80 de angajaţi şi operează direct 12 magazine; compania lucrează şi cu trei parteneri în franciză, numărul total al unităţilor care comercializează produsele ajungând la 38.

    Cifra de afaceri înregistrată de Pandora României a ajuns la 74,4 milioane de lei în 2016, în vreme ce profitul a ajuns la aproape 1,8 milioane lei, potrivit celor mai recente informaţii publice disponibile. La nivel global, Pandora are în jur de 10.000 de angajaţi. Anca Alimănescu are 31 de ani şi lucrează în cadrul companiei din 2012, ocupând diferite posturi de-a lungul timpului, până la cel de country manager.

    Rolul său în cadrul companiei este atât de a crea şi implementa o strategie coerentă, cât şi de a asigura profitabilitatea companiei. „Am lucrat un an de zile alături de clusterul din Europa de Est şi de celelalte; scopul pentru perioada următoare este să fim mai coerenţi decât până acum, pentru că totuşi Pandora e o companie tânără. Şi atunci când eşti tânăr, capeţi experienţă pe măsură ce faci lucruri”, descrie Alimănescu perspectiva sa asupra dezvoltării companiei. Ea sintetizează astfel noua strategie a Pandora: „Mai puţin despre produs şi mai mult despre om.

    Deşi a intrat în urmă cu şapte ani pe piaţa din România, Pandora nu s-a bucurat de un succes foarte mare în primii ani, potrivit reprezentantei companiei. Motivul a fost dezvoltarea calculată, spune ea: „Nu e doar o chestiune de a cuceri teritorii, ceea ce în mod normal se întâmplă în primii ani de dezvoltare; eu una nu am fost fanul unei dezvoltări rapide, am preferat să aştept şi câţiva ani pentru a intra într-o locaţie sau într-un oraş. Alimănescu spune că a preferat să facă acest pas doar atunci când economia, oamenii, cultura sau obiceiurile de consum erau pregătite să primească produsele Pandora. „Nu vreau să deschid locuri pe care să le închid, nu îmi plac lucrurile astea; mai bine mai încet şi corect decât repede şi de pomană, îşi descrie ea filosofia de management.

    De asemenea, subliniază ea, în condiţiile în care în România retailul se face prin mall-uri, nu poţi să te duci într-un oraş şi să îţi asumi riscul de a avea un magazin stradal; aminteşte totuşi că Pandora are două astfel de unităţi, la Sibiu şi Timişoara. Investiţia medie într-un magazin se ridică la aproximativ 100.000 de euro, fără a include aici şi stocul de marfă. „În funcţie de suprafaţă, poţi ajunge să ai sume uriaşe blocate, pentru că ai marfă care stă în vitrină, spune Anca Alimănescu.

    „Evident, toate bijuteriile noastre sunt pentru femei; pentru fiecare faţetă a personalităţii ne dorim să existe ceva. Dacă la început Pandora considera că se adresează unei anumite categorii de vârstă, unui anumit tip de venit, acum nu mai considerăm asta; timpul ne-a arătat că avem clienţi de la 18 ani până la bunici, oamenii fideli nouă nu au o anumită vârstă”, descrie ea motivele pentru care brandul nu se adresează în prezent unui anumit profil de clienţi.

    Obiceiul de consum s-a schimbat în bine, şi nu numai din punctul de vedere al perspectivei financiare, crede Anca Alimănescu. „Atunci când totul se desfăşoară pe repede-înainte, e mai mult clientul care îţi cere şi tu care îi oferi, nu poţi să îl ajuţi să îşi descopere stilul sau să îl consiliezi în vreun fel. Astăzi nu mai e aşa; oamenii sunt curioşi, vor să înţeleagă, vor să ştie ce cumpără – ce fel de pietre sunt, cum este tăietura, ce simbolizează. Am ajuns unde ne doream, şi anume să avem o conversaţie dincolo de bijuterie.

    Deşi se află la conducerea unei companii cu venituri de zeci de milioane de euro, Anca Alimănescu spune că „orice problemă există, inclusiv plângerile partenerilor, ajung la mine”. Ea îşi aminteşte că a oferit, ocazional, chiar şi indicaţii clienţilor care nu găseau un magazin. „Trebuie să asculţi vocile tuturor şi să înţelegi de unde vin; uneori ele sunt pline de emoţie, dar trebuie să o dai la o parte şi să înţelegi care e problema. Dacă înţelegi asta, atunci vei găsi şi o soluţie. Sunt oameni pregătiţi în magazine să rezolve orice situaţie, dar uneori, din cauza acelor emoţii, trebuie să intervin eu. Ei nu ştiu cu cine vorbesc, nici măcar la mailuri nu îmi trec funcţia – sunt Anca de la Pandora şi vă ascult”, spune ea râzând.

    Producţia s-a dezvoltat foarte mult, mai ales prin deschiderea unei noi fabrici în Thailanda cu o capacitate mai mare. „Dacă până acum prezentam cam şapte colecţii noi pe an, de acum vor fi zece, pentru că ne dorim să fim mai adaptaţi la ce se întâmplă. La sfârşitul lunii mai am lansat colecţia de vară, care deja merge foarte bine”, spune Anca Alimănescu. Ca volum al vânzărilor, cele mai performante trei magazine sunt cele din AFI Cotroceni, Băneasa Shopping City şi Promenada Mall.

    „Pentru 2018 mă aştept la mai mult decât am planificat, pentru că anul acesta, mai mult decât în ultimii trei ani, o să avem foarte multe lucruri noi din perspectiva designului. Vin piese pe care nu le-am mai avut, sunt idei şi motive pe care nu le-am mai folosit, iar asta mă bucură”, descrie optimist perspectivele pentru anul în curs country managerul companiei Pandora.

  • Americanii aşteaptă la coadă pentru a testa noul magazin Amazon al cărui obiectiv este eliminarea cozilor

    Amazon, cel mai mai retailer online din lume, a inaugurat în Seattle, unde se află sediul companiei, un magazin fără casieri, unde clienţii au nevoie doar de un smartphone şi de aplicaţia dedicată Amazon Go pentru a-şi face cumpărăturile, scrie CNET.com.

    Mai exact, atunci când intră în magazin, clienţii scanează aplicaţia mobilă Amazon Go la turnicheţi pentru a-şi înregistra prezenţa şi intrarea în magazin. Apoi, orice produs aleg de pe rafturi este urmărit prin camere video şi adăugat în contul Amazon la ieşirea din magazin. Astfel, clienţii nu trebuie să scaneze niciun produs la casă sau să facă vreo plată, potrivit Ziarul Financiar.

    Până pe 22 ianuarie, magazinul a fost testat de angajaţii Amazon, iar recent a fost deschis şi pentru publicul larg. Acum Business Insider relatează că sute de oameni aşteaptă de la 7 dimineaţa pentru a intra în magazin.