Tag: Coreea de Nord

  • Washington Post: Huawei a oferit asistenţă logistică regimului din Coreea de Nord prin încălcarea sancţiunilor SUA

    Conform unor documente obţinute de cotidianul The Washington Post, Huawei Technologies Co. a avut un parteneriat cu o firmă deţinută de statul chinez, Panda International Information Technology Co. Ltd., pentru o serie de proiecte efectuate în ultimii opt ani. Unul dintre proiecte se referă la construirea şi întreţinerea reţelei wireless din Coreea de Nord.

    “Dezvăluirile generează semne de întrebare asupra posibilităţii ca Huawei, care utilizează tehnologie americană în componentele sale, a încălcat limitele de export impuse de SUA la funizarea de echipamente Coreei de Nord, al cărei regim este vizat de sancţiuni internaţionale masive din cauza programului nuclear militar şi a abuzurilor în materie de drepturile omului”, comentează The Washington Post.

    Huawei a transmis că “nu are prezenţă de afaceri” în Coreea de Nord. “Huawei menţine angajamentul de respectare a tuturor legilor şi reglementărilor din ţările şi regiunile în care desfăşoară activităţi, inclusiv legile şi reglementările de control asupra exporturilor şi cele privind sancţiunile” impuse de Naţiunile Unite, Statele Unite şi Uniunea Europeană, a precizat compania. Joe Kelly, un purtător de cuvânt al firmei de telecomunicaţii chineze, a refuzat să ofere detalii despre activităţi din trecut.

    Departamentul american al Comerţului, care a refuzat să facă vreun comentariu pe această temă, a anchetat presupusele legături dintre Huawei şi Coreea de Nord din 2016, dar nu a anunţat public date referitoare la presupuse colaborări. Investigaţia rămâne activă. În mod separat, Departamentul Justiţiei din SUA a acuzat Huawei de fraude bancare şi încălcări ale regimului de sancţiuni impus Iranului. Compania chineză şi-a susţinut nevinovăţia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Întâlnire ISTORICĂ între Donald Trump şi Kim Jong-un în zona demilitarizată

    Preşedintele american a declarat că vizita în zona demilitarizată a fost programată de câteva luni.

    Întâlnirea între cei doi lideri în zona demilitarizată, care este fără precedent, vine după ce liderul de la Casa Albă a postat pe Twittter că doreşte să se întâlnească cu liderul nord-coreean.

    Aceasta este cea de a treia întâlnire între Donald Trump şi Kim Jong-un. Donald Trump este primul preşedinte american în funcţie care păşeşte în Coreea de Nord.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Execuţie în masă la ordinul lui Kim Jong-un: Motivul pentru care Coreea de Nord ar fi asasinat cinci înalţi oficiali

    Informaţia a fost dată de cotidianul sud-coreean Chosun Ilbo şi a fost preluată de The Guardian. Printre cei executaţi s-ar număra înaltul delegat Kim Hyok-chol şi alţi patru oficiali din cadrul ministerului de Externe de la Phenian, care au lucrat pentru desfăşurarea discuţiilor nucleare de la Hanoi dintre Kim şi Trump.
     
    Printre cei care ar fi primit pedepse grele, precum munca forţată într-un lagăr de concentrare, se numără şi oficialul Kim Yong-chol, care s-a ocupat de discuţiile cu secretarul de stat american Mike Pompeo, dar şi traducătorul Shin Hye-yong.
     
    De sora dictatorului, Kim Yo-jong, nu se mai ştie nimic încă din timpul summitului de la Hanoi, din 28 februarie.
     
    Coreea de Nord nu a confirmat sau negat afirmaţiile ziarului sud-coreean. Nici guvernul de la Seul nu a putut să verifice informaţia.
     
    Toate pedepsele ar fi fost ordonate chiar de Kim Jong-un, potrivit sursei citate.
     
  • Sute de companii chineze la un târg internaţional în Coreea de Nord, în pofida sancţiunilor

    Agenţia nord-coreeană de ştiri KCNA a relatat că la cea de-a 22-a ediţie a Târgului Comercial Internaţional de Primăvară de la Phenian, care s-a deschis luni, participă peste 450 de companii locale şi străine, inclusiv din state ca Rusia, China, Pakistan şi Polonia.

    Potrivit experţilor, citaţi de NK News, un site care monitorizează situaţia din Coreea de Nord, această ediţie a târgului ar putea fi cel mai mare astfel de eveniment găzduit în această ţară.

    La târg participă cel puţin 216 companii din China, a precizat NK News.

    Printre produsele expuse se numără “metale, electronice, utilaje, materiale de construcţie, produse de sănătate, alimente şi bunuri de consum”.

    Citti mai multe pe www.mediafax.ro

  • Statul Major al armatei sud-coreene: Coreea de Nord a lansat mai multe proiectile cu rază scurtă de acţiune în direcţia Mării Japoniei/ Casa Albă: Suntem conştienţi de acţiunile Phenianului

    Şefii Statului Major au declarat că autorităţile din Coreea şi SUA analizează detaliile rachetei, care a fost lansată în jurul orei 9 dimineaţa, a anunţat agenţia de ştiri sud-coreeană Yonhap, potrivit Reuters.

    Nordul “a lansat mai multe runde de rachete din oraşul Wonsan de pe coasta de est, în direcţia nord-est, astăzi între 9:06 şi 9:27”, a anunţat JCS într-un comunicat de presă.

    Acestea au zburat pentru o distanţă de aproximativ 70 de kilometri până la 100 de kilometri, a transmis JCS, adăugând că autorităţile sud-coreene şi americane analizează detaliile rachetelor.

    “Armata noastră a urmărit îndeaproape mişcările Coreei de Nord şi a menţinut o poziţie în strânsă coordonare cu SUA”, a adăugat JCS.

    Aceste rachete au venit la aproximativ 17 luni după ce ţara comunistă a lansat o rachetă balistică intercontinentală Hwasong-15 (ICBM) la sfârşitul lunii noiembrie, susţinând că poate pune întreaga zonă continentă a SUA în raza sa de acţiune.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

     

  • The Washington Post: Un grup disident, care vrea să-l înlăture de la putere pe Kim Jong Un, ar fi organizat un raid ce a vizat ambasada nord-coreeană în Spania

    La finalul lunii februarie, cu doar câteva zile înainte de summitul de la Hanoi, între liderul nord-coreean Kim Jong Un şi preşedintele american Donald Trump, persoane mascate s-au infiltrat în Ambasada Coreei de Nord la Madrid, au imobilizat mai mulţi angajaţi ai misiunii diplomatice, au furat calculatoare şi telefoane mobile, după care au părăsit locul faptei în două vehicule de lux.

    Grupul responsabil pentru această operaţiune este cunoscut sub numele de Cheollima Civil Defense, o organizaţie secretă disidentă care doreşte să înlăture de la putere dinastia Kim, potrivit surselor menţionate anterior de cotidian.

    Oficialii guvernamentali din Coreea de Nord, Statele Unite şi Spania au refuzat să comenteze informaţiile despre presupusa implicare a acestui grup.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Oferta pe care i-a făcut-o Rusia regimului din Coreea de Nord pentru a renunţa la arsenalul atomic

    Potrivit cotidianului The Washington Post, Moscova ar fi făcut această propunere în toamna anului trecut, însă analiştii sunt sceptici în ceea ce priveşte şansele de succes ale unei asemenea strategii.
     
    Sursele citate de cotidianul american au transmis că Moscova a propus ca Rusia să se ocupe de operarea centralei nucleare, iar toate deşeurile radioactive să fie transferate înapoi în Rusia. Astfel, Coreea de Nord, care se confruntă cu probleme în acoperirea necesarului de energie, ar beneficia de o sursă de energie, însă nu ar putea să se folosească de centrala nucleară pentru a produce arme atomice.
     
    “Ruşii sunt foarte oportunişti când e vorba de Coreea de Nord, şi nu este prima dată când urmăresc o miză energetică în Coreea”, a declarat Victor Cha, un fost oficial de la Casa Albă, care anul trecut a fost luat în calcul ca un posibil candidat la funcţia de ambasador al SUA în Coreea de Sud.
     
  • Povestea fabuloasă din spatele unuia dintre cele mai mari jafuri din istorie. Filmul operaţiunii bate scenariile de la Hollywood

    Reconnaissance General Bureau (biroul general de recunoaştere) RGB, al Coreei de Nord, echivalentul CIA, a antrenat o echipă de hackeri transformaţi în jefuitori de bănci care în ultimii ani au furat din peste 100 de bănci şi exchange-uri de criptomonede de peste tot din lume, pagubele fiind evaluate la peste 650 de milioane de dolari, potrivit GlobalPost Investigations.

    Hackerii coreeni au lovit chiar şi Banca Federală de Rezerve din New York. La aproape 25 de metri sub străzile din Manhattan, banca deţine cel mai mare depozit de aur din lume, iar multe dintre lingourile de aur sunt ale altor guverne, dar le-au trimis americanilor pentru că simţeau că sunt mai în siguranţă acolo decât altundeva. De asemenea, tot aici se ţin şi banii altor guverne, dar nu în sensul tradiţional de bancnote, ci bani electronici formaţi din 1 şi 0.

    Hoţii nord-coreeni au vrut să fure în februarie 2016 aproape 1 miliard de dolari. Contul ţintit aparţinea Bangladesh-ului. Odată ce au avut acces în serverele băncii centrale din Bangladesh, hackerii au aşteptat până vineri, zi liberă pentru mulţi musulmani, pentru a acţiona. Hackerii au trimis o serie de cereri de transfer la Banca Federală de Rezerve, transferuri totalizând aproape 1 miliard de dolari, care duceau banii în Filipine. Mulţi bani au fost transformaţi în cash sau spălaţi prin cazinouri.

    Hackerii nu au reuşit să fure toată suma deoarece multe transferuri au fost oprite fiind socotite drept suspicioase. Totuşi, au izbutit să scape cu 81 de milioane de dolari. Cei care au realizat acest furt sunt agenţi ai RGB, agenţie caracterizată ca fiind o combinaţie de CIA, KGB şi Yakuza.

    De zeci de ani, Coreea de Nord a fost sancţionată de ţările occidentale; în plus, intrarea acesteia în pieţele globale a fost interzisă. Asta a făcut ca regimul să caute noi metode de a aduce venituri la stat. Printre încercările agenţiei s-au numărat producţia de heroină, printarea de bancnote de 100 de dolari şi contrafacerea ţigărilor de marcă. Totuşi, toate aceste încercări de a face bani au fost eclipsate de hacking. Agenţia a antrenat unii dintre cei mai buni criminali cibernetici din prezent. Ce îi diferenţiază pe aceşti hackeri de alţii este faptul că sunt siguri că nu vor fi acuzaţi şi nici arestaţi niciodată de autorităţi.
    În ultimii ani, Coreea de Nord ar fi lansat peste 100 de atacuri cibernetice asupra băncilor şi birourilor de exchange de criptomonede din 30 de ţări. În urma acestor acţiuni s-ar fi furat 650 de milioane de dolari, din ceea ce se ştie.

    Suma de 650 de milioane de dolari a fost înaintată de Simon Choi, consultant al Serviciilor Secrete ale Coreei de Sud şi al diviziei de securitate cibernetică a armatei sud-coreene.

    „Cred că am reuşit să descoperim doar 30% din ceea ce s-a furat, doar o parte a activităţii lor. Abilităţile lor s-au îmbunătăţit considerabil. Sunt cei mai buni din lume”, este de părere Choi. Asta nu s-a întâmplat dintr-odată. Sub regimul lui Kim Jong-un, RGB s-a restructurat şi a pus accentul pe hacking, iar acum, conform estimărilor, numărul hackerilor este între 3.000 şi 6.000.
    Agenţia a fost creată în 2009, în ultimii ani ai domniei lui Kim Jong-il. Agenţia era compusă din mai multe unităţi dedicate spionajului, asasinatelor, războiului psihologic şi războiului cibernetic. Odată ce Jong-un a venit la putere, accentul s-a pus pe divizia de hacking.

    Două unităţi ale diviziei de hackeri sunt renumite în lume: unitatea 121, cunoscută ca „Lazarus” sau „Hidden Cobra”, responsabilă pentru hackul asupra Sony şi a Băncii Federale, şi unitatea 110, care, potrivit lui Choi, a început ca o unitate dedicată atacurilor asupra armatelor ţărilor rivale, dar şi-a schimbat ţinta în sisteme de carduri, reţele de ATM-uri, dar şi exchange-uri de criptomonede.

    După ce Kim Jong-un şi Donald Trump s-au ameninţat reciproc cu distrugerea, pe Twitter sau la televizor, acum cei doi lideri au căzut de acord să se întâlnească pe 12 iunie în Singapore. Nu se ştie exact care va fi topica discuţiilor, dar sigur se va vorbi şi despre bomba cu hidrogen şi despre modul în care una dintre cele mai sărace naţiuni din lume a ajuns să deţină o astfel de armă.

    Jafurile din bănci sunt legate de arsenalul nuclear al Coreei de Nord deoarece testele cu rachete provoacă sancţiuni, iar sancţiunile golesc bugetul ţării. Pyongyang caută soluţii pentru a-şi umple cuferele, iar o metodă eficientă este prin atacuri cibernetice. Hackingul a devenit extrem de profitabil pentru statul nord-coreean şi o veritabilă ameninţare asupra sistemului financiar al SUA. Pentru a înţelege mai bine ce se întâmpla, Patrick Winn, reporter la Global Post Investigation, a vorbit cu Kim Heung-Kwang, un specialist în computere care este familiarizat cu ceea ce se întâmplă în regimul de la Pyongyang deoarece el a fost un astfel de hacker.

    Kim Heung-Kwang a fugit în 2003 şi a mituit un paznic nord-coreean de la graniţa cu China. A traversat râul Tumen, dar a fost împuşcat, înainte să iasă din apă, de un al doilea paznic, pe care a neglijat să-l plătească. A supravieţuit; din China a ajuns în Coreea de Sud, iar azi conduce o alianţă a dezertorilor regimului nord-coreean. În organizaţia pe care o conduce se numără avocaţi, doctori, ingineri, programatori nord-coreeni care au scăpat de regimul opresiv.

    „Hackerii sunt geniile Coreei de Nord. Atunci când întrebi oamenii care ţară are cei mai talentaţi hackeri, probabil auzi de America, Rusia, China şi aşa mai departe. Dar are cineva operaţiuni mai de succes decât Coreea de Nord?”, punctează  Kim Heung-Kwang.

    În 2014, agenţii nord-coreeni s-au infiltrat în infrastructura Sony care se pregătea să lanseze comedia The Interview, un film despre asasinarea lui Kim Jong-un. Agenţii au şters date din sistemul companiei japoneze şi au dezvăluit publicului e-mailuri private ale angajaţilor Sony. Compania a decis să nu mai lanseze filmul în cinematografe.

    În 2017, hackerii nord-coreeni au lansat un „vierme” cunoscut ca WannaCry care a blocat peste 200.000 de calculatoare din 150 de ţări. Cei care au avut calculatoarele blocate trebuia să plătească o răscumpărare în bitcoin.

    În ultimii trei ani, hackerii nord-coreeni au atacat bănci şi exchange-uri de criptomonede din Coreea de Sud, Thailanda, India, Filipine, Polonia, Peru, Vietnam, Nigeria, Australia, Mexic, Japonia, Singapore, SUA. „Doar din ceea ce se vede la ştiri ar trebui să te gândeşti dacă nu cumva hackerii nord-coreeni sunt cei mai buni din lume”, spune Heung-Kwang. Întrebarea este: cum poate o ţară săracă să lanseze asemenea atacuri când se confruntă cu întreruperi de curent şi are o infrastructură digitală primitivă?

    Răspunsul poate fi surprinzător: formează celule de hackeri în alte ţări. Multe dintre aceste celule ar fi în China, unde viteza de internet este mult mai mare. Acolo, mulţi agenţi lucrează drept traderi sau importatori şi hackeri pe timpul nopţii. Alte urme lăsate de hackeri indică faptul că aceştia ar putea fi în India, Malaysia, Nepal, Indonezia, dar şi Mozambic.

    Potrivit Recorded Future, firmă ce monitorizează ameninţări cibernetice la nivel mondial, hackerii nord-coreeni se uită pe Amazon, Baidu, echivalentul Google în China, la filme pornografice şi la conturile AOL. De asemenea, ei folosec iPaduri şi iPhone-uri.

    Kim Heung-Kwang spune că atunci când hackerii atacă o bancă, ei ştiu că acţiunea lor este ilegală, dar vor să-şi mulţumească liderul. „Să nu vă imaginaţi că se simt vinovaţi sau că-şi încalcă vreun cod moral. Ei nu au acelaşi cod moral ca noi”, explică Jang Seyul, fiul unui căpitan de armată, care a fost acceptat la universitatea Mirim din Coreea de Nord. El spune că instituţia este cunoscută în rândul soldaţilor drept Universitatea de Automatizare a Comandamentului Poporului Coreean. Revista Wired a numit-o Şcoala de Hacking a Coreei de Nord.

    Jang Seyul nu a ajuns hacker, ci a devenit un expert în strategie militară; a lucrat alături de hackeri atât în timpul facultăţii, cât şi la agenţie şi este de părere că aceia care sunt deştepţi urcă repede în rang. „În Coreea de Nord foarte mulţi tineri îşi doresc să devină ingineri şi specialişti în IT, deoarece, dacă ajungi expert în securitate cibernetică, atunci poţi ajunge unul dintre conducătorii din partidul comunist. Băieţii visează să urmeze această cale”, spune Seyul.

    Cei mai talentaţi programatori sunt lăsaţi să-şi mute familiile din provincie în Capitală, un privilegiu pe care nu toţi îl au. Astfel, familiile acestora se pot bucura de apă caldă, electricitate, alimente rare precum bananele. Chiar şi aşa, familiile acestora sunt într-un fel nişte ostateci: dacă un hacker cumva schimbă tabăra, atunci familia lui este în pericol. Totuşi, cei mai buni hackeri sunt mutaţi în străinătate.

    Accesul la informaţie ar putea face ca un hacker să-şi schimbe părerea despre ceea ce face, dar Andrei Lankov, profesor la Universitatea din Seul şi expert în economia nord-coreeană, este de părere că hackerul coreean tipic nu vrea să fugă din ţară. „Sistemul este creat în aşa fel încât este foarte dificil să evadezi şi este la fel de greu să pornească o mişcare antisistem. Este o metodă dureroasă de a te sinucide.”

    Kim Heung-Kwang este norocos că a scăpat, dar şi aşa a primit telefoane şi e-mailuri de ameninţare. „Sunt pe lista neagră. Există un ordin pentru a mă omorî. Ai observat omul care stă lângă mine?”, spune el arătând către un bărbat îmbrăcat în negru. „Este un agent sud-coreean. Este aici să mă protejze.”

    Se spune că banii furaţi de hackeri sunt utilizaţi pentru a alimenta programul nuclear al ţării, dar potrivit lui Lankov, banii pot fi folosit şi pentru bunuri şi servicii precum genţi Chanel pentru amantele liderilor nord-coreeni, pentru orez de slabă calitate pentru a hrăni populaţia înfometată, dar şi pentru achiziţia de componente pentru sistemul de rachete capabil să trimită o rachetă tocmai pe continentul american.

    „Ei se văd ca nişte victime. Văd legea internaţională ca fiind fără sens, ipocrită şi folosită de marile puteri ca să-şi utilizeze în propriul folos poziţiile privlegiate”, este de părere Lankov. Aceeaşi viziune asupra lumii a determinat autorităţile să exporte heroină în anii ‘70 sau să falsifice ţigări şi bani. „Şi-au pus speranţa în droguri, dar banii nu erau foarte mulţi şi reputaţia le era afectată. Aşa că au renunţat. Acum au aflat că hackingul este o metodă foarte bună de a face bani.”

    Totuşi, când vine vorba de venitul ţării, hackingul încă nu ajunge la nivelul banilor aduşi de vânzarea de cărbuni către China sau al banilor aduşi prin trimiterea de muncitori în străinătate (sunt trimişi să taie copaci în Siberia sau să lucreze în fabrici din Orientul Mijlociu). În acest moment, totuşi, aceste două surse de venit sunt sugrumate de sancţiuni, iar asta face ca hackingul să devină din ce în ce mai dorit.

    În trecut, o persoană inteligentă era condamnată să lucreze în ferme, dar acum are şansa să se alăture unei echipe care să dea jafuri online de milioane de dolari. Aceste sume de bani aduse de hacking nu sunt cu adevărat mari pentru ţări ca SUA sau China, dar pentru Coreea de Nord, unde economia naţională este estimată la 28 de miliarde de dolari, este o sursă de venit importantă.

    Ce se va întâmpla pe viitor? Nici Kim Heung-Kwang nu ştie şi sugerează că lucrurile s-ar putea schimba după întâlnirea dintre Kim Jong-un şi Donald Trump. Poate dictatorul va decide să-şi ţină în frâu armata de hackeri în schimbul ridicării sancţiunilor. Poate Jong-un va pleca de la discuţii furios, ameninţând SUA. „Poate cei doi vor avea o relaţie bună. Sau poate va fi un film de acţiune. Oricum ar fi, dacă aceşti doi lideri se vor întâlni, va fi o întrevedere a unor oameni foarte ciudaţi”, încheie Kim Heung-Kwang.

  • Coreea de Sud va trimite o delegaţie specială în Coreea de Nord pentru a pregăti summitul

    Preşedintele Coreei de Sud, Moon Jae-in şi omologul său din Coreea de Nord, Kim Jong-un, se vor întâlni în luna septembrie.

    Delegaţia specială va discuta şi despre „stabilirea păcii, consolidarea relaţiilor bilaterale şi denuclearizarea peninsulei Coreene”, a declarat un purtător de cuvânt al lui Moon Jae-in.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Statele Unite impune sancţiuni asupra unor companii din Federaţia Rusă

    Astfel, Departamentul Trezoreriei american a sancţionat companiile Primorye Maritime Logistics Co. şi Gudzon Shipping Co., două companii ruse din Vladivostok, pentru livrarea a 3.500 de tone de petrol către Coreea de Nord.

    Conform Rezoluţiilor 2397 şi 2375 ale Consiliului de Securitate al ONU, intrate în vigoare în 2017, importurile Coreei de Nord de petrol sunt restricţionate la 500.000 de barili de petrol rafinat pe an şi la 4.000.000 de barili de ţiţei/an. Ori, conform unei analize recent publicate de Asan Institute for Policy Studies, în intervalul 2015-2017, Coreea de Nord a importat de nouă ori mai mult petrol rafinat decât îi este permis, una dintre surse fiind Federaţia Rusă – cealaltă fiind China.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro