Tag: conducta

  • Imagini virale din Haţeg. Cum a fost „reparată” o conductă de apă ce era plină de fisuri

    „Poza asta e reală şi aşa este situaţia!!! În Haţeg, Hunedoara, conducta Apa Prod, ca în telenovele”, a scris cel care a postat fotografia pe Facebook.
     
    La scurt timp după ce a fost postată fotografia, reprezentanţii companiei ce furnizează apă în oraşul Haţeg au anunţat că, în perioada următoare, conducta va fi înlocuită.
     

     
    Valoarea lucrărilor pentru un tronson de 580 de metri este de 145.000 de euro.
     
    „Acea conductă este din anul 1978 şi face parte din aducţiunea Sântămăria Orlea- Haţeg. Tronsonul de conductă, pe o distaţă de 580 metri, urmează să fie înlocuit în perioada următoare”, se arată comunicatul.
     
    Compania a mai adăugat că lucrările vor începe în al treilea trimestru al acestui an.
     
     
  • TurkStream: Ţări europene aproape 100% dependente de gazele ruseşti vor fi alimentate prin noua conductă şi vor fi în plus şi la mâna Turciei, partenerul Rusiei

    Rusia a inuagurat oficial noul gazoduct TurkStream la mijlocul acestei săptămâni, diversificându-şi şi mai mult rutele de export către Europa, totul pe fondul opoziţiei venite din partea SUA, scrie Bloomberg.

    Preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său turc Recep Tayyip Erdogan s-au întâlnit în Istanbul pentru a inaugura gazoductul într-o ceremonie care a celebrat legăturile energetice şi politice ale celor două ţări.

    TurkStream va transporta gazele ruseşti sub Marea Neagră către Turcia şi va alimenta mai multe ţări din sud-esul Europei, chiar în condiţiile în care SUA sancţionează o altă linie de export a Gazprom, Nord Stream 2.

    TurkStream constă în două linii, fiecare cu o capacitate anuală de 15,75 miliarde de metri cubi. Gazele au început deja să curgă către Turcia şi Bulgaria de pe 1 ianuarie. O combinaţie de linii existente şi noi va duce ulterior gaze către Serbia şi mai apoi către Ungaria.

    Proiectul permite Gazprom să atingă două obiective strategice. Mai întâi, aceasta îşi va putea creşte cota de piaţă din Turcia şi mai apoi îşi va putea reduce dependenţa de Ucraina ca rută de tranzit.

    Bulgaria şi-a pregătit reţeaua pentru a primi aproximativ 2,9 miliarde de metri cubi de gaze prin TurkStream, în timp ce Serbia se aşteaptă să primească iniţial peste 3 miliarde de metri cubi pe an. Serbia va putea de asemenea tranzita până la 6 miliarde de metri cubi pe an către Ungaria printr-un interconector aşteptat să devină operaţional în 2021.

    Bulgaria a anunţat că se aşteaptă la o creştere de aproape 50% a veniturilor din tranzitul gazelor ruseşti după finalizarea TurkStream pe teritoriul său, potrivit Euractiv.

    Ţara câştigă acum 125 mln de euro anual de pe urma tranzitului gazelor ruseşti şi se aşteaptă la o creştere de până la 206 milioane de euro până la sfârşitul anului.

    Preşedintele sârb Aleksandar Vucic a declarat că Serbia s-ar putea aştepta să profite de pe urma investiţiei sale în TurkStream în 10, până la 12 ani. Vucic a declarat că proiectul va da un impuls considerabil industriei şi economiei sârbe, asigurându-i de asemenea securitatea energetică şi gaze mai ieftine.

    Potrivit Euronews, noul gazoduct reprezintă o lovitură geopolitică pentru Rusia şi un succes economic pentru Turcia. În pofida eforturilor europene de diversificare a surselor de energie, o mulţime de ţări europene sunt în continuare dependente într-o măsură foarte mare de gazele ruseşti. Cu noul gazoduct, această dependenţă nu scade nicidecum.

    Turcia, între timp, este pe cale de a deveni un hub major de gaze în regiune.

    Ca în cazul oricărui proiect energetic major, există câştigători şi perdanţi. Unele dintre ţările câştigătoare sunt cele care participă la construcţia şi extinderea gazoductului, cum ar fi Rusia, Turcia, Bulgaria şi Serbia într-o anumită măsură.

    Printre ţările perdante se numără Polonia şi unele state baltice, cât şi Slovacia.

     

  • Transgaz a finalizat 215 kilometri din conducta BRUA

    În cadrul proiectului BRUA-Faza 1, investiţie de aproximativ 560 milioane de euro, se vor desfăşura lucrări pe teritoriul a 11 judeţe din ţară. Noul gazoduct va avea o lungime totală de 550 km şi o capacitate maximă de 1,5 miliarde de mc/anual spre Bulgaria şi 4,4 miliarde de mc/anual spre Ungaria.

    Până la acest moment au fost finalizaţi 215 km de conductă şi trei staţii de comprimare, după cum urmează: STG Jupa finalizată, se află în probe tehnologice, punerea în funcţiune va avea loc la 01.10. 2019; Podişor – finalizată în proporţie de circa 90%, punerea în funcţiune va avea loc la 01.11.2019; Bibeşti – finalizată 80%, punerea în funcţiune – în data de 17 aprilie 2020.

    În vederea creşterii siguranţei alimentării cu gaze naturale a consumatorilor, pentru consolidarea şi echilibrarea SNT, Transgaz a demarat construirea unor tronsoane de conductă pe direcţiile : DN 250 Pojorâta – Vatra Dornei; DN 300 Mintia – Brad – Mintia – Brad – Ştei; Craiova – Segarcea – Băileşti – Calafat.

    Prin finalizarea tronsonului de conductă Pojorâta – Vatra Dornei se creează premisa interconectării sistemului de transport gaze naturale din partea de Nord – Vest a ţării (zona de consum Bistriţa), cu sistemul de transport gaze naturale din partea de Nord – Est (zona de consum Câmpulung Moldovenesc – Vatra Dornei), definindu-se astfel ca proiect de importanţă naţională.

    Conductă de transport gaze naturale DN 300 Mintia – Brad – Ştei este necesară şi oportună în vederea creşterii siguranţei alimentării cu gaze naturale a consumatorilor din vestul ţării. În plus, aceasta va realiza interconectarea conductei de transport gaze naturale Cefa – Căpîlna – Beiuş – Ştei cu conducta de transport gaze naturale Simeria – Mintia.

    Pe noua direcţie de consum se pot înfiinţa noi distribuţii de gaze: Tronson Mintia – Brad, Etapa I: comunele Băiţa, Vălişoara, Luncoiu de Jos, Ribiţa, respectiv municipiul Brad; Tronson Brad – Ştei, Etapa II (proiect în faza Studiu de prefezabilitate, L = cca. 53 km): comunele Baia de Criş, Vaţa de Jos şi Tomeşti pe teritoriul judeţului Hunedoara, comunele Hălmăgel, Hălmagiu, Vârfurile pe teritoriul judeţului Arad, comunele Criştioru de Jos, Cărpinet şi oraşul Vaşcău pe teritoriul judeţului Bihor.

    Pentru tronsonul de conductă DN 300 Mintia – Brad valoarea lucrărilor de execuţie a fost estimată la 22,4 milioane lei fără TVA, cu termen de finalizare trimestrul I 2020.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.

  • 3.500 de şcoli se încălzesc cu lemne şi Transgaz face o conductă separată să ducă gazul românesc din Marea Neagră în Ungaria şi Austria. Ce fel de strategie energetică şi de dezvoltare are România?

    Despre ce fel de dezvoltare economică putem vorbi şi despre ce fel de educaţie când condiţiile minime de desfăşurare a orelor de clasă şi de funcţionare civilizată a unei unităţi de învăţământ nu sunt îndeplinite?
     
    Cum poate fi acceptat faptul ca într-o ţară care produce 9 miliarde de metri cubi pe an de gaz, adică 90% din consumul propriu, pe locul patru în Uniunea Europeană la producţia de gaz, jumătate din şcoli şi grădiniţie să se încălzească cu lemne?
     
    Doar într-o ţară fără cap, aşa cum este astăzi, unde  de fapt nici nu poţi să afli din două click-uri sau printr-o întrebare la Statistică sau la Ministerul Învăţământului, exact câte şcoli au gaz metan din total.
     
    Ce ştim este doar că din 320 de oraşe şi municipii, doar 246 au gaz metan şi din 2.861 de comune, doar 671 sunt conectate la reţeaua de gaze.
     
    Ce indice de dezvoltare mai bun poate fi decât conectarea locuinţelor la reţeaua de apă, canalizare şi gaz metan a locuinţelor, a şcolilor, grădiniţelor, liceelor, a dispensarelor şI spitalelor?
     
    Dispunem de reţele hidrografice cum nicio altă ţară din Europa de Est nu are, suntem cvasiindependenţi la consumul de gaz, exportăm energie electrică, dar copiii României merg în şcoli din secolul XIX.
     
    Se tot discută asupra redevenţelor care vor fi încasate ca urmare a exploatării gazelor din Marea Neagră, dar realitatea este că poţi să faci bani cu adevărat din exploatarea de resurse de pe propriul teritoriu decat dacă le exploatezi prin propriile companii naţionale.
     
    Redevenţele nu sunt practic decât o invenţie pentru ca marile companii din statele fără resurse să îşi poate întinde reţeaua în toată lumea.
     
    Astăzi, ni se spune că România va încasa miliarde de euro din redevenţele din gazul din Marea Neagră, pentru care Transgaz  face o conductă distinctă care să îl transporte direct în Ungaria şi în Austria.
     
  • România nu ştie cum va folosi gazul din Marea Neagră, dar peste 60% din conducta de export va fi finanţată de consumatorii de aici

     Două firme maghiare deja au rezervat întreaga capacitate de transport al gazului pe direcţia România-Ungaria pe o perioadă de 15 ani, dar numele acestora este secret, la fel şi celelalte informaţii legate de licitaţia care a avut loc anul trecut.  

    „În conformitate cu metodologia de stabilire a venitului total şi a tarifelor reglementate pentru activitatea de transport al gazelor naturale, aprobată prin ordinul ANRE nr. 32/2014, în venitul reglementat şi implicit în tarifele reglementate de transport, vor fi incluse costurile investiţiilor aferente activităţii de transport gaze naturale, realizate din fondurile operatorului de transport. Nu vor fi incluse în costurilor investiţiilor cele realizate din subvenţii sau fonduri nerambursabile primite de OST (operatorul sistemului de transport – n.red.)“, spun reprezentanţii Transgaz, compania care a iniţiat BRUA şi care se va ocupa de realizarea conductei pe teritoriul românesc.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Peste 50.000 de oameni din Dej, fără apă de trei zile; Primăria a adus rezervoare în cartiere

    Primarul municipiului Dej, Costan Morar, a declarat, vineri, corespondentului MEDIAFAX că problema tehnică a apărut în urma efectuării unei lucrări „neprofesioniste” de racordare la conducta magistrală de apă a Dejului a localităţii Nima de către o firmă privată.

    „De miercuri s-a sistat apa în Dej în urma efectuării unei lucrări de racordare la conducta magistrală de alimentare a municipiului a localităţii Nima de către o firmă privată care a câştigat licitaţia organizată de Compania de Apă Someş, A fost o lucrare nepregătită, a cedat racordul, au înlocuit piesa, aceasta nu a rezistat, a cedat din nou, iar acum se va pune a treia oară. Lucrarea nu trebuia efectuată în această perioadă. Sunt afectaţi de lipsa apei 40.000 de locuitori ai Dejului şi 10.000 de locuitori din comunele limitrofe, care trebuie să suporte lipsa de profesionalism a unor oameni care nu ştiu să efectueze o lucrare de calitate, pe măsura aşteptărilor. Primăria Dej a distribuit apă potabilă şi industrială pentru grupurile sanitare la unităţile de învăţământ şi a amplasat 30 de rezervoare de 1.000 de litri de apă industrială în cartiere tot pentru grupurile sanitare”, a spus Costan.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tradiţia dusă la extrem: Oraşul european care construieşte o conductă de bere pe sub străzi şi oferă de băut pe viaţă

    Xavier Vanneste, moştenitor al unei dinastii de berari, a avut un vis ciudat în care apărea o conductă. Când s-a trezit şi s-a uitat pe fereastră într-o dimineaţă de primăvară, a văzut cum nişte muncitori instalau cabluri subterane în faţa casei sale, scrie The Wall Street Journal.

    “Mi-am dat imediat seama că aceasta este soluţia: o conductă pentru transportul berii”, spune Vanneste.

    “Totul a început ca o glumă, nimeni nu a crezut că va merge”, îşi aminteşte acesta. Patru ani mai târziu, conducta este aproape finalizată

  • Primul război mondial al conductelor s-a încheiat: Putin renunţă la South Stream

    Decizia anunţată de Putin pe 1 decembrie, în timpul unei vizite în Turcia, a fost forţată de impactul sancţiunilor occidentale impuse în urma invaziei Rusiei în Ucraina. Grandiosul proiect South Stream, al cărui cost estimat ajungea la 40 de miliarde de dolari, avea rolul să marcheze dominaţia Rusiei în sud-estul Europei, dar a căzut în schimb victimă relaţiei tot mai toxice a Moscovei cu Occidentul.

    Este o rară înfrângere diplomatică pentru Putin, care a spus că Rusia va redirecţiona conducta către Turcia. El susţine că eşecul proiectului este o pierdere pentru Europa şi acuză autorităţile de la Bruxelles pentru intransigenţa de care au dat dovadă în aplicarea legislaţiei comunitare.

    Decizia pare şi o victorie rară pentru Uniunea Europeană şi administraţia preşedintelui american Barack Obama, care a părut neputincioasă în acest an, când Putin a anexat Crimeea şi a provocat revolta proruşilor din estul Ucrainei.

    Rusia a prezentat de mult timp proiectul South Stream ca pe o decizie de afaceri solidă. Washingtonul şi Bruxelles-ul l-au considerat în schimb o încercare disimulată a Rusiei de a-şi întări poziţia ca furnizor dominant de gaze în Europa, ocolind în acelaşi timp Ucraina, unde disputele cu Moscova referitoare la preţul gazelor au dus în ultimii ani la întreruperea livrărilor în mai multe rânduri.

    Conflictul din Ucraina a sporit presiunile din partea Europei împotriva proiectului, iar construcţia a fost sistată de către Bulgaria în luna iunie. În condiţiile în care presiunile diplomatice şi economice au crescut, Putin a decis personal să anuleze proiectul, a declarat ministerul rus al energiei, Alexandr Novak.

    Un câştigător al acestei dispute este Turcia, care, împreună cu China şi alte ţări emergente mari consumatoare de energie, a profitat de ruptura dintre est şi vest pentru a obţine hidrocarburi la preţuri avantajoase.

    Putin, care supraveghează personal strategia energetică a Rusiei, a anunţat cu ocazia vizitei la Ankara că Rusia va reduce de anul viitor cu 6% preţul gazelor naturale vândute Turciei şi va majora livrările către această ţară. Ankara ţinteşte un discount de 15% pentru gazele ruseşti. Toate statele pe care Rusia le-a avut ca partenere în proiectul South Stream, Bulgaria, Serbia şi Ungaria, au obţinut preţuri mai mici pentru gazele ruseşti.

    În locul South Stream, Gazprom şi compania turcă Boru Hatlari Ile Petrol Tasima intenţionează să construiască o conductă cu o capacitate de transport de 63 de miliarde de metri cubi pe an. Aproape 20% din gaze ar urma să fie cumpărare de Turcia, restul urmând să fie transportate prin reţeaua turcă de conducte în statele balcanice.

    ”Primul şi ultimul lucru care trebuie ştiut despre relaţia Turciei cu Rusia este că 60% din importurile de gaze naturale ale Turciei vin din Rusia. Turcia nu-şi poate permite să se alăture eforturilor SUA şi ale UE de a presa Rusia reducând comerţul, mai ales având în vedere instabilitatea de la propriile graniţe şi lipsa de alternative„, a afirmat pentru Bloomberg Jonathan Friedman, specialist pe Orientul Mijlociu la firma de consultanţă Stroz Friedberg.

    Conflictul din Ucraina şi relaţiile proaste pe care le-a generat între Kiev şi Moscova au umbrit perspectivele întregului sector energetic european. Cea mai mare parte a gazelor ruseşti sunt livrate Europei prin Ucraina, acesta fiind singurul instrument politic la îndemână.

    Pe măsură ce criza din Ucraina s-a agravat, evoluând într-un blocaj de tipul Războiului Rece, puterile occidentale au devenit mai hotărâte să reziste politicilor agresive ale lui Putin. Unul dintre aceste eforturi a fost faţă de proiectul South Stream.

    Conflictul din Ucraina a contribuit şi la îndepărtarea lui Putin faţă de Occident. El a semnat un acord major, amânat de mult timp, pentru furnizarea de gaze Ucrainei, şi a început să caute şi alte pieţe, în afara Europei. Toate aceste evoluţii au făcut ca South Stream să fie mai puţin indispensabil.

    Preşedintele rus coordonează direct strategia Rusiei în domeniul energiei şi conductelor, aceasta fiind poate principalul instrument de putere pe care îl deţine în arena internaţională. Ani de zile Putin şi Occidentul au jonglat cu rutele conductelor, în marele joc al controlului livrărilor de energie către Europa.

    Rusia a marcat o victorie majoră cu gazoductul Nord Stream către Germania, inaugurat în 2011, dar pieţele energetice s-au schimbat în ultimii ani cu noi surse de gaze, în special în America de Nord, care devin disponibile şi pentru Europa.

    În acelaşi timp, scăderea puternică a preţurilor petrolului presează finanţele Kremlinului, excluzând poate o investiţie de ordinul miliardelor de dolari într-o conductă care ar putea să nu aducă beneficii materiale, în pofida avantajelor politice.

  • Cele mai inovatoare companii din România: CIS Gaz, reabilitarea conductelor cu tuburi Thermoflex

    Elementul de noutate:

    Reliningul creează un sistem de ţevi etanş de tip „ţeavă în interiorul unei ţevi”, principalul avantaj al metodei fiind rapiditatea înlocuirii conductei vechi. Tubul Thermoflex poate fi tras pe distanţe lungi în interiorul conductelor existente care trebuie înlocuite. Până la implementarea acestei tehnologii conductele erau înlocuite clasic, prin dezgroparea vechii conducte şi instalării alteia noi.


    Efectele inovaţiei:

    Reducerea drastică a costurilor, faţă de înlocuirea conductelor cu oţel, reducerea la minimum a timpului nonoperaţional şi oferirea unei soluţii anticorozive pe termen lung. Avantajul major al acestei soluţii constă în faptul că poate fi folosită atât în cazul reţelelor onshore, cât şi offshore. Reabilitarea poate fi cu 90% mai puţin costisitoare decât înlocuirea conductei cu alta nouă.


    Descriere:

    Anterior instalării, conducta era curăţată printr-o metodă mult mai greoaie, mai costisitoare. Tubul Thermoflex este uşor, utilizează fibre aramide de înaltă rezistenţă şi permite o lungime de tragere peste patru mile (6 km). Inundarea controlată a conductei existente poate creşte lungimea maximă la care poate fi aranjat tubul în interiorul conductei.

    Thermoflex este rezistent la coroziune şi este proiectat pentru a face faţă presiunilor de funcţionare a liniei de conducte. În plus, sigilarea spaţiului inelar dintre oţelul existent şi tubul Thermoflex creează un sistem secundar monitorizat de protecţie a scurgerilor.

    Fondată în 1990, CIS Gaz are activităţi în industria gazelor naturale şi este specializată în asamblare, punere în execuţie, reabilitare şi instalaţii speciale pentru toate cele trei ramuri din domeniu: extracţie, transport şi distribuţie. Compania oferă soluţii în execuţia instalaţiilor tehnologice de suprafaţă, a staţiilor de comprimare şi uscare şi a conductelor de transport gaze naturale, precum şi execuţia racordurilor şi a staţiilor de reglare-măsurare a gazelor naturale.

    Business Magazin a lansat în 24 noiembrie prima ediţie a catalogului “Cele mai inovatoare companii din România”.

  • Kievul schimbă furnizorul de gaze

    În lunile septembrie şi octombrie, Slovacia a reexportat deja către Ucraina 1.600 mil. mc gaze cumpărate de la Gazprom, pentru care Naftogaz a plătit 550 mil. dolari, conform Itar-Tass. Operatorul slovac al sistemului de transport al gazelor, Eustream, a anunţat că prin conducta Voiani-Ujgorod, inaugurată în septembrie, poate fi transportată o cantitate de cca 27 mil. mc gaz zilnic.

    Naftogaz a plătit prima tranşă, de 1,45 mld. dolari, din datoria pentru gazele livrate de Gazprom, urmând ca în virtutea acordului mediat de UE şi semnat la 30 octombrie, Rusia să reia livrările de gaze destinate Ucrainei la un preţ de 378 dolari/1.000 mc, valabil până la sfârşitul acestui an, şi de 365 dolari în primul trimestru din 2015. Autorităţile de la Kiev trebuie să plătească în schimb Gazprom 3,1 mld. dolari din datoriile de peste 5 miliarde de dolari, până la sfârşitul anului curent.

    Interesant este că tocmai riscul de întrerupere pentru neplată a livrărilor de gaze ruseşti care tranzitează Ucraina spre clienţii europeni a ferit piaţa europeană de scăderea record din ultima vreme a cotaţiilor petrolului la cel mai redus nivel din ultimii patru ani. Preţul gazelor pe piaţa londoneză cu livrare în T1 2015 a scăzut cu 13% de la jumătatea lunii iunie, raportat la ieftinirea de 29% a petrolului Brent în aceeaşi perioadă. UE primeşte 15% din gazele livrate de Gazprom prin conductele care tranzitează Ucraina.