BusinessMagazin

Tag: comunitate

  • BCR reduce comisioanele pentru plăţile interbancare în euro, în Comunitatea Europeană

    Astfel, comisionul perceput de BCR pentru plăţile interbancare în lei efectuate la ghişeul bancar (15 lei în cazul persoanelor fizice şi maximum 13 lei pentru persoane juridice, în funcţie de valoarea plăţii), precum şi cel aplicat la tranzacţiile prin internet banking (3 lei pentru persoane fizice şi cel mult 12 lei pentru persoane juridice) va fi valabil şi pentru transferurile interbancare în euro efectuate către ţări din Comunitatea Europeană (zona SEPA) realizate prin aceleaşi canale de plată.  
     
    “Reducerea comisioanelor pentru plăţile interbancare în euro are în vedere punerea în aplicare a Regulamentului UE care prevede alinierea, pâna la 15 decembrie 2019, a costurilor plăţilor transfrontaliere în euro la cele aferente plăţilor naţionale corespondente”, transmit oficialii instituţiei financiare.
     

  • Cine este tânăra care face legătura între clienţii Danone şi companie

    În calitate de customer service & collaboration manager Central Europe & Nordics Region la Danone, Tereza Ceară are în subordine directă o echipă de nouă oameni, dar, per total, conduce 75 de persoane, împărţite în ţările din regiunea Central Europe & Nordics (România, Bulgaria, Ungaria, Cehia, Slovacia, Polonia, ţările nordice).
    Ea este responsabilă de interfaţa dintre clienţi şi Danone în ceea ce priveşte procesul de order-to-cash, iar obiectivul său se axează pe îmbunătăţirea calităţii serviciilor şi pe colaborarea cu aceştia, asigurându-se că menţine un nivel de cost optim  şi că minimizează ineficienţele în cadrul întregului lanţ de distribuţie. Dezvoltă, totodată, echipa de customer service & collaboration. După ce a terminat FABIZ în cadrul ASE şi a urmat la un master în cadrul aceleiaşi instituţii, în vara anului 2011, s-a înscris la un program de management trainee în cadrul companiei Danone, în departamentul de supply chain, şi a hotărât că aceasta este direcţia în care vrea să îşi îndrepte cariera. A început ca reporting specialist în cadrul Danone România, apoi a fost numită peste o echipă de demand în România şi ulterior în Eastern Europa de Est. În urmă cu doi ani a preluat funcţia actuală, pas pe care îl socoteşte a fi unul dintre cei mai dificili din întregul parcurs profesional, deoarece rolul acesta era complet diferit faţă de experienţa sa de până atunci şi pentru că urma să gestioneze o echipă multiculturală de 75 de oameni. Tereza Ceară spune că prin activitatea din cadrul Danone are experienţă internaţională, deoarece lucrează constant cu echipe din peste zece ţări, călătorind cam 40% din timp.

    Profilul Terezei-Cristina Ceară a apărut în catalogul 100 TINERI MANAGERI DE TOP 2019.

  • Tânăra care se ocupă de cel mai mare proiect de regenerare urbană şi comunitară din România

    Sorina Boşcu s-a alăturat echipei Ceetrus în anul 2014 şi a contribuit, din rolul de leasing manager, la două proiecte majore pentru companie: dezvoltarea Coresi Shopping Resort în 2015 şi repoziţionarea Centrului Comercial Drumul Taberelor într-un hub al comunităţii în perioada 2017-2018.

    Din 2019, ocupă poziţia de director al centrului comercial Coresi Shopping Resort din Braşov, cel mai mare proiect de regenerare urbană şi comunitară din România. „Misiunea mea la Coresi a început în ianuarie 2019, când am preluat functia de director al Coresi Shopping Resort, centru comercial cu un trafic de 11,3 mil. vizitatori în 2018, ce şi-a păstrat trendul de creştere şi a înregistrat o evoluţie de 10% faţă de anul anterior”, spune ea.

    De altfel, unul dintre momentele marcante ale carierei sale a fost chiar experienţa inaugurării Coresi Shopping Resort, ca reprezentant al departamentului de leasing. „Am făcut parte din echipa care a contribuit la ceea ce reprezintă astăzi acest centru comercial, atât pentru oraş, regenerarea urbană a 10% din suprafaţa utilă a Braşovului, cât şi pentru comunitatea locală – peste 300 de parteneriate de susţinere şi dezvoltare a iniţiativelor civice din oraş.” Deşi nu exclude posibilitatea unei experienţe internaţionale pe viitor, Sorina Boşcu spune că „atât personal, cât şi profesional întotdeauna mi-am dorit să rămân în România”.

  • Oraşul din oraş

    Prime Kapital şi-a propus să dezvolte un proiect tip „mixed use” (de folosinţă mixtă n. red) care va include 2.500 de apartamente, 160 de camere de hotel şi spaţii de conferinţe, 1.500 mp de clinică privată, 11.700 metri pătraţi de servicii şi retail, 1.500 mp de facilitaţi de fitness, 1.500 mp de gradiniţă privată, 3.500 mp loc de joacă pe acoperiş. 49% din suprafaţă va conţine spaţii verzi, locuri recreative şi zone pietonale, iar infrastructura proiectului va beneficia şi de o reţea de parcări subterane cu puncte de acces multiple. Per total, proiectul se va întinde pe o suprafaţă de 11 hectare şi va fi obiectul unei investiţii de 200 de milioane de euro. Potrivit reprezentanţilor companiei, aceasta este şi cea mai mare investiţie imobiliară din zona Moldovei, ce urmează a fi realizată pe fosta fabrică din industria textilă Teba, urmaşa întreprinderii de mătase Victoria Iaşi. Prime Kapital a finalizat în septembrie achiziţia platformei fabricii de textile Teba Industries, de 10 hectare. Reprezentanţii dezvoltatorului susţin că reconversia unui fost sit industrial va crea o nouă comunitate urbană, diminuând presiunea existentă pe centrul oraşului.

    Construcţia proiectului se va realiza în patru faze, prima fază urmând să înceapă în trimestrul al treilea al anului 2020, iar termenul de livrare pentru aceasta fiind în trimestrul al treilea al anului 2021; începând de atunci se vor finaliza restul fazelor la fiecare 12 luni până în 2024.

    „Am ales modelul acesta de dezvoltare în faze după ce am văzut că în alte proiecte funcţionează foarte bine. Chiriaşii au un plan pe următorii cinci ani, dar nu angajează imediat. Fazarea aceasta de proiecte le dă ocazia să îşi extindă organic businessul în aceeaşi zonă, cu cel mai redus impact distructiv asupra afacerii lor. De asemenea, corelaţia rezidenţial cu birouri ajută foarte mult chiriaşii să atragă angajaţii”, consideră Mihail Vasilescu, partener la Prime Kapital şi unul dintre fondatorii companiei. El a absolvit Academia de Studii Economice din Bucureşti, cu o licenţă în Relaţii Internaţionale şi Studii Europene şi un master în Managementul si Finanţarea Proiectelor, iar înainte de Prime Kapital, a lucrat ca senior corporate relationship manager la Bancpost şi a condus Departamentul de Proiecte Financiare din cadrul Băncii Româneşti, poziţie din care a gestionat numeroase finanţări de proiecte imobiliare. În anul 2008, a părăsit sectorul bancar pentru a înfiinţa o companie independentă de fuziuni şi achiziţii şi consiliere financiară, pe care a condus-o până în anul 2015. În ianuarie 2016 s-a alăturat prietenilor săi, cofondatori şi foşti manageri ai celui mai mare fond de investiţii pe piaţa imobiliară din regiune, pentru a crea Prime Kapital, dezvoltator, investitor şi operator imobiliar axat pe Europa Centrală şi de Est. În rândul fondatorilor Prime Kapital se numără şi Martin Slabbert, fost şef al NEPI în România.

    Prime Kapital are o experienţă de 10 ani pe piaţa locală şi are aici o echipă integrată de peste 200 de oameni. „Am livrat 40 de proiecte de dezvoltare şi reamenajări. Prime Kapital este o afacere românească, iar principiile cheie ale companiei se leagă de o dezvoltare sustenabilă pentru comunităţi locale. Este foarte greu să schimbi piaţa imobiliară”, descrie Maggie Kitshoff, managing director al residential & office developments în cadrul Prime Kapital, proiectele de pe piaţa locală ale companiei pe care o reprezintă. Printre acestea se numără proiectele rezidenţiale din Bucureşti Avalon Estates şi Marmura Residence în Bucureşti.

    Potrivit ei, Silk District este un proiect adaptat nevoilor generaţiilor tinere, care sunt în pas cu trendurile internaţionale. Proiectul are la bază concepte şi tehnologii de dezvoltare verzi, acestea fiind integrate încă din faza incipientă.

    „Proiectele de tip Silk District sunt foarte greu de realizat. În primul rând necesită foarte mult capital şi cunoştinţe adecvate. Prin urmare, numărul celor care pot să realizeze astfel de proiecte, nu doar în România, este foarte limitat”, adaugă Mihail Vasilescu. „Oraşele din România suferă de pe urma modelului de dezvoltare folosit în perioada comunistă, sunt foste platforme industriale, uneori active, alteori inactive amplasate în zone centrale, înconjurate de cartiere, care astăzi oferă un standard scăzut, dar care în acelaşi timp beneficiază de o infrastructură de transport public foarte bine dezvoltată. Conversia unor astfel de locuri aduce beneficii foarte mari pe termen scurt şi pe termen lung comunitaţii respective. Permite oraşelor să îşi folosească resursele existente şi reduce presiunea pe infrastructura urbană din centrul oraşului”, spune el.
    Decizia de a intra pe piaţa din Iaşi cu un proiect de asemenea dimensiuni se datorează unor studii recente care plasau oraşul pe locul doi din România după Capitală din punctul de vedere al dimensiunii populaţiei. În Iaşi, compania este deja prezentă prin Mall Moldova, centrul comercial superregional pe care îl extind în prezent la o suprafaţă închiriabilă de peste 100.000 de metri pătraţi. Potrivit ZF, Iaşiul este al doilea oraş ca mărime din România, cu 371.000 de locuitori, iar în judeţ sunt 930.000 de locuitori.

    „Judeţul Iaşi are aproape 1 milion de locuitori, iar oraşul va continua să crească; în urma estimărilor, aproximativ 20%-25% din populaţia din România va ajunge să locuiască în Iaşi. Oraşul are o fundaţie academică mare – fiind prezente aici 6 universităţi, 42 facultăţi şi 60.000 de studenţi. De asemenea, are un aeroport internaţional cu un potenţial de creştere a traficului – în 2017 a înregistrat o creştere a traficului de 20%”, a descris Maggie Kitchoff potenţialul oraşului.

  • Ce spun datele nemţilor: 700.000 de români locuiesc în Germania, de patru ori mai mulţi decât acum opt ani. Românii au devenit astfel, în 2018, a patra cea mai numeroasă comunitate de locuitori străini din Germania, după turci, polonezi şi sirieni

    „Creşterea numărului de români din Germania confirmă ceea ce ştiam deja că s-a întâmplat în ansamblul migraţiei româneşti în străinătate din perioada de după criză. Ca urmare e efectelor crizei financiare din 2008, înce­pând cu anul 2012 a avut loc un gen de reorientare a migraţiei româneşti, în special în nordul Europei, care a rezistat mai bine crizei.

    Astfel, putem vorbi de două fluxuri de emigranţi români în Germania: unii care pleacă direct din România şi unii care vin din alte ţări din Europa“, a explicat prof. univ. dr. Dumitru Sandu de la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială a Univer­si­tăţii din Bucureşti. Într-adevăr, statisticile biroului de statis­tică din Germania arată că cele mai mari creşteri – de peste 30% an la an- a numărului de locuitori români din Germania au avut loc în anii 2013 şi 2014, după care ritmul de creştere a numărului de români care locuiau acolo a mai scăzut.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cele mai responsabile companii din România: World Class – #BeHealthy

    Motivaţie

    În ultimii cinci ani, numărul românilor sedentari a crescut cu 15%, potrivit celui mai recent Eurobarometru al Comisiei Europene, care plasează România pe locul doi printre naţiunile europene cele mai sedentare, spun reprezentanţii World Class. Prin mişcarea #BeHealthy, compania şi-a propus să motiveze, să inspire şi să educe românii pentru a fi mai activi mai des şi pentru a se bucura de un stil de viaţă sănătos în care sportul şi mişcarea să facă parte din rutina lor zilnică.

    Descrierea proiectului

    Pe lângă iniţiativa de a crea un festival anual de sănătate şi fitness, World Class a ales să promoveze conceptul #BeHealthy printr-o serie de alte acţiuni comunitare: invitaţii la mişcare, sănătate şi fitness în parcurile, mallurile şi cluburile din Bucureşti, iar instructorii de clasă şi formatorii au organizat sesiuni gratuite de sănătate şi fitness şi au oferit măsurători corporale gratuite, oferind participanţilor evaluări de sănătate şi fitness.

    În mediul online, campania social media #BeHealthy a fost lansată în iulie 2018 pentru a educa şi inspira românii să adopte un stil de viaţă sănătos prin sport şi mişcare: postările educaţionale şi informative au învăţat comunitatea online despre beneficiile unui stil de viaţă activ şi, mai presus de toate, membrii comunităţii au fost încurajaţi să îi inspire pe alţii să adopte un stil de viaţă sănătos.

    Pentru a creşte comunitatea „Movement for More Movement“, instructorii au fost implicaţi în activarea propriilor comunităţi online şi au devenit ambasadori #BeHealthy, furnizând de asemenea pe propriile platforme mesaje educaţionale despre importanţa sportului şi mişcării. Astfel, peste 22,8 milioane de persoane au accesat mesajele educative ale companiei postate de ambasadori.

    În crearea şi implementarea campaniei #BeHealthy Education au fost implicaţi peste 100 de formatori şi instructori personali, precum şi echipa de marketing şi comunicare care a conceput acest proiect. Mişcarea #BeHealthy continuă să crească în anul 2019, atât offline, prin Festivalul #BeHealthy, dar şi prin sesiuni de fitness gratuite organizate în mod regulat în locuri publice şi cluburi World Class din Bucureşti şi din întreaga ţară, cât şi online, ca o comunitate puternică #BeHealthy, prin campanii educaţionale şi informative despre beneficiile adoptării unui stil de viaţă activ şi sănătos.

    Rezultate

    Un total de 50.000 de persoane au beneficiat de evenimentele #BeHealthy în 2018, iar peste 6 milioane de oameni au fost activi online în campania #BeHealthy de la debut până la sfârşitul anului trecut.

    Cifră de afaceri netă în anul 2018
    28,5 mil. euro

    Număr de angajaţi
    350

    Valoarea Investiţiei
    200.000 euro

    Intervalul de implementare a proiectului
    2018 – prezent

  • Primul meu job – Loredana Butnaru, general manager Miele România – VIDEO

    Bineînţeles, realitatea a fost puţin diferită – primul job mi-a fost oferit prin intermediul căţelului.
    La vremea respectivă ieşeam cu el la plimbare prin parcul Politehnicii, unde se formase o adevărată comunitate de proprietari de căţei.

    Aşa am ajuns să o cunosc pe cea care avea să îmi devină şefă, era o doamnă proprietară a unei firme de import şi distribuţie a jucăriilor Lego. 

  • Bunica de 83 de ani, care lucra la o grădiniţă din Gorj, a fost concediată. Reacţie de indignare din partea comunităţii

    Bunica Sofia, care a impresionat prin faptul că, la 83 de ani, lucrează ca femeie de serviciu la Grădiniţa cu Program Normal Leurda, din oraşul Motru, a fost concediată de reprezentanţii ISJ Gorj. Aceasta avea un contract de două ore pe zi.
     
    ”Am vorbit cu doamna inspector general, dumneaei ştia de situaţie, săptămâna trecută a fost închis contractul de muncă pe care îl avea doamna, în condiţii legale. Dată fiind vârsta înaintată, nu mai putea fi păstrată pe acest post. I s-a închis cartea de muncă, în condiţii normale, ca atunci când te pensionezi”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, Georgeta Popescu, purtătorul de cuvânt al ISJ Gorj.
     
    Instituţia are o nouă conducere de câteva zile şi, astfel, actualul inspector şcolar general nu poate să răspundă pentru o situaţie acceptată în trecut.
     
    Sofia Chiţoran a fost, până luni, cea mai bătrână angajată a ISJ Gorj. De 40 de ani, aceasta îşi începea programul, în fiecare dimineaţă, înainte de ora 7.00, iar prima grijă era ca preşcolarii să aibă căldură în clasă.
     
    ”Copilul dânsei m-a sunat şi mi-a zis că o să meargă la Casa de Pensii să vadă ce poate să mai primească la pensie şi ulterior mi-a spus că i-au pus un leu sau doi, aşteaptă decizia acasă. Am vorbit şi cu copiii, le-am spus că nu mai vine bunica Sofia şi mi-au spus că le pare rău, chiar erau ataşaţi de doamna. Venea şi copiii stăteau cu ea. Doamna îi iubea foarte mult. Astăzi am făcut eu curat, mâine o să fac, am mers la domnul primar să fac o solicitare să se deblocheze postul”, a declarat, pentru MEDIAFAX, educatoarea Marcela Udrea.
     

  • Oraşul locuit doar de femei cu vârste cuprinse între 20 şi 35 de ani. Ce trebuie să facă bărbaţii ca să poată intra in oraş – FOTO

    În Noiva do Cordeiro trăiesc peste 600 de femei, cu vârstele cuprinse între 20 şi 35 de ani. Unele dintre ele sunt căsătorite, dar soţii lor trebuie să trăiască şi să lucreze în altă parte, scrie Daily Mail.

    În această comunitate rurală din sud-estul Braziliei, femeile se află la conducere şi au propriul set de reguli. Femeile care sunt căsătorite şi au familii trebuie să-şi trimită soţii şi fii care au împlinit 18 ani să lucreze departe de casă, putând să se întoarcă doar în weekend.

    “Oraşul nostru e mai frumos, mai organizat şi mult mai armonios cu femeile la conducere”, spune Rosalee Fernandes pentru publicaţia britanică. “Împărţim totul, chiar şi pământul pe care-l muncim. Nimeni nu se află în competiţie cu nimeni. Ne strângem să ne uităm la telenovele, ne împrumutăm haine şi ne vopsim unghiile”, a adăugat ea.

    Problema este că este dificil de găsit un bărbat singur care să nu fie rudă sau căsătorit deja cu o vecină. “Toate visăm să ne îndrăgostim şi să ne căsătorim. Dar ne place să trăim aici şi nu vrem să fim nevoite să plecăm din oraş pentru a putea găsi un soţ”, a spus Nelma Fernandes.

    Astfel comunitatea de femei invită bărbaţii să li se alăture, cu o singură condiţie. “Trebuie să-şi dea acordul să facă ceea ce spunem şi să trăiască după regulile noastre”. 

     

     

  • Compania din România care a investit 2,9 milioane de euro în dotarea „şcolilor copilăriei”

    Motivaţie
    Necesitatea derulării proiectului rezidă în existenţa la nivel de comunitate a unor bariere de ordin material, care împiedică facilitarea accesului copiilor din şcoli la un sistem nou de iluminat, economic, ecologic, durabil şi confortabil.

    Descrierea proiectului
    Proiectul  „Energie în şcolile copilăriei” presupune înlocuirea integrală a sistemului de iluminat din şcolile beneficiare cu corpuri de iluminat moderne, pe bază de tehnologie LED, având un consum redus de energie. Proiectul a fost iniţiat intern, în anul 2012, la nivelul departamentului Responsabilitate Corporatistă din cadrul E.ON România şi a ajuns până la acest moment la cinci ediţii. Conceptul, criteriile de selecţie a beneficiarilor, precum şi paşii necesari implementării au fost, de asemenea, concepute intern. Grupul ţintă al proiectului este format pe de o parte din beneficiari direcţi – copiii care învaţă în unităţile de învăţământ şi cadrele didactice – cât şi beneficiari indirecţi – autoritatea locală care asigură resursele necesare administrării şcolilor. Obiectivul proiectului este să faciliteze accesul elevilor şi al cadrelor didactice la un sistem de iluminat modern, durabil si ecologic şi, implicit, să ofere un mediu propice performanţei şcolare. În acelaşi timp, comunitatea, prin autorităţile locale, va fi susţinută în modernizarea infrastructurii şcolare şi în realizarea unui consum de energie scăzut, urmare a montării noilor sisteme de iluminat.
    Printre principalele criterii care au stat la baza selecţiei unităţilor de învăţământ incluse în proiect au fost: sursele de iluminat să nu fi fost modernizate în ultimii cinci ani şi vulnerabilitatea şcolii din punctul de vedere al capacităţii de a-şi achita consumul de energie. Colaborarea în cadrul proiectului s-a făcut în principal cu unităţile de învăţământ incluse, dar şi cu autorităţile locale sau judeţene. Implementarea s-a facut în perioada mai – octombrie, cu concentrarea pe lunile vacanţei şcolare de vară. Intervenţia echipelor specializate a fost una punctuală, cu preluarea şi finalizarea succesivă a câte unei săli de clasă. Schimbarea sistemului a presupus înlocuirea corpului de iluminat şi a neoanelor vechi cu noi corpuri şi tuburi cu LED.

    Rezultate
    Campania de modernizare a infrastructurii şcolare prin schimbarea sistemului de iluminat în unităţile de învăţământ a debutat în 2012. Pe parcursul a cinci ediţii a fost modernizat sistemul de iluminat în 54 de unităţi de învăţământ, inclusiv în structurile aparţinătoare, totalizând un număr aproximativ de 35.000 de beneficiari. Investiţia totala a fost de aproximativ 2,9 mil. euro.
    În intervalul 2017 – 2018 s-au derulat două ediţii, având 17 unităţi de învăţământ beneficiare şi însumând o investiţie de aproximativ 1,3 mil. euro. Peste 30.000 de tuburi cu LED au fost montate în ultimii doi ani în şcolile incluse în proiect, beneficiari direcţi fiind 15.000 de elevi şi cadre didactice. Tehnologia LED asigură o economie considerabilă de energie, consumul fiind cu circa 50% mai scăzut decât iluminatul cu becuri fluorescente şi cu circa 80% mai mic decât cel clasic, cu becuri incandescente. 


    Cifră de afaceri netă în anul 2017
    (e.on energie)
    4,8 mld. lei

    Număr angajaţi
    6.850


    Profit în anul 2017
    (e.on energie)
    173,6 mil. lei