BusinessMagazin

Tag: comert online

  • Comerţul postpandemie: a apus era mallurilor? Redevine stradalul rege? Sau iese câştigător online-ul?

    ♦ Criza actuală, cu totul nouă pentru businessuri şi consumatori deopotrivă, a reuşit să facă ceea ce în alt context ar fi sunat doar ca o glumă. Toate mallurile din România, şi nu numai, au fost închise, pentru prima dată în ultimii 20 de ani ♦ Este această situaţie un compromis de moment sau poate marca schimbarea comportamentului de consum?

    „Mall-urile vor fi în continuare preferate (post pandemie – n. red.), nu neapărat deoarece oferta stradală nu este foarte variată, ci pentru că, în general, consumatorii doresc să îşi rezolve toate nevoile de shopping în acelaşi loc. Cu siguranţă multe dintre businessuri au de suferit în această perioadă şi probabil vom vedea adaptări ale acestora, precum şi ieşiri de pe piaţă, în cazul în care perioadă stării de urgenţă se va prelugi“, spune Dana Radoveneanu, senior consultant retail agency în cadrul companiei de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.

    În România, marile centre comerciale şi-au închis uşile pe 23 martie, după ce autorităţile au impus, peste weekend, încetarea temporară a activităţii mallurilor – unde de regulă se adună un număr mare de persoane – ca măsură de limitare a răspândirii pandemiei de coronavirus. Au mai rămas deschise în malluri doar farmaciile, hipermarketurile şi birourile instituţiilor publice, unde este cazul, în vreme ce restaurantele s-au reprofilat pe livrări la domiciliu, iar retailerii au pus lacătul pe uşă ori s-au mutat în online. Acelaşi model a fost adoptat chiar anterior şi de alte ţări.

    În România au rămas însă deschise magazinele stradale, cel puţin acolo unde proprietarii au decis că se justifică să continue neperturbată activitatea chiar dacă traficul pietonal a scăzut puternic ca urmare a restricţiilor impuse de autorităţi. Faptul că românii sunt forţaţi să stea în casă – cu excepţia unor situaţii bine stabilite – a afectat astfel toate businessurile, pe unele mai mult, pe altele mai puţin.

    „Nu a apus era mallurilor în România pentru că, local, nu există o alternativă. Dacă eram în alte ţări precum Austria sau Italia, comerţul stradal ar fi putut să iasă câştigător din această sitaţie, dar în România nu există infrastructura pentru acest tip de comerţ“, crede Cătălin Pozdarie, executivul care conduce operaţiunile locale ale retailerului de echipamente sportive Hervis, ce are o reţea de aproape 40 de magazine, amplasate în centre comerciale şi parcuri de retail.

    În opinia sa, distanţarea socială actuală îşi va pune amprenta asupra comportamentului de consum.

    Mai exact, până când nu se va găsi un tratament sau un vaccin care să reducă rata mortalităţii, oamenii nu vor avea încredere să interacţioneze social, aşa că online-ul va câştiga teren, cel puţin pe termen scurt. E posibil însă ca şi pe termen lung să reuşească să mănânce cotă de piaţă din offline. De aceeaşi părere e şi Dana Radoveneanu de la Cushman & Wakefield Echinox.

    „Comerţul online înregistrează un avânt pe zona alimentară, unde vânzările au crescut şi de 10 ori, creştere ce are la bază în principal teama oamenilor de a interacţiona în magazinele fizice. În medie, vânzările pentru produsele non alimentare au crescut cu aproximativ 10% – e vorba de produse electronice mice, laptopuri, desktopuri, tablete, dar şi de produse pentru îngrijirea casei.“

    Însă în sectoarele de fashion, auto sau orice produse neesenţiale s-au înregistrat scăderi extrem de puternice, în prezent comportamentul de consum fiind diferit din cauza incertitudinii. Astfel, se cumpără produse de strictă necesitate.

    „Vedem deja o schimbare a compor­tamentului de consum în această perioadă prin faptul că din ce în ce mai mulţi oameni preferă achiziţiile online, chiar şi în detrimentul cumpărăturilor de convenienţă de la hiper­marketuri (care sunt încă accesibile publicului). Cu siguranţă o parte dintre clienţi vor continua să apeleze la servicii de shopping online şi după această perioadă, deoarece este mult mai confortabil“, conchide ea.

  • CE vrea să înceapă o anchetă asupra comerţului online, pentru restricţii impuse consumatorilor UE

    “Este timpul să eliminăm barierele în comerţul online, parte vitală a unei adevărate Pieţe Digitale Unice în Europa. Ancheta avută în vedere va ajuta Comisia să înţeleagă şi să se ocupe de rezolvarea problemelor legate de bariele din comerţul online în beneficiul cetăţenilor şi al afacerilor din Europa”, a declarat joi Vestager.

    Anul trecut, aproximativ jumătate dintre consumatorii din Uniunea Europeană au făcut cumpărături online, potrivit datelor CE.

    Totuşi, dintre aceştia, doar 15% au cumpărat de la un vânzător aflat într-un alt stat membru UE, ceea ce arată că există încă multe bariere în comerţul transfrontalier pe internet, potrivit unui comunicat publicat joi de CE.

    Comisia invocă, de exemplu, “barierele tehnice”, care îi împiedică pe consumatori să acceseze anumite site-uri din cauza locului lor de rezidenţă sau a cardurilor de credit pe care le folosesc.

    În aceste condiţii, comisarul pentru Concurenţă a decis să înainteze Colegiului Comisarilor europeni o propunere pentru investigarea practicilor din sectorul comerţului online.

    Vestager a declarat că rezultatele preliminare ale acestei anchete vor fi publicate la jumătatea anului viitor, potrivit Bloomberg.

    Dacă, în urma analizării rezultatelor acestei anchete, Comisia va identifica anumite probleme specifice în ceea ce priveşte concurenţa din comerţul online, instituţia va deschide investigaţii separate, pentru fiecare caz în care se constată o posibilă încălcare a reglementărilor UE.

  • Firmele lui Marius Ghenea au vândut online de 25 mil. euro

    “În cazul nostru, cifre de vânzări online au fost realizate în 2013 atât prin PC Garage SRL, cât şi prin FIT Distribution SRL, aşa că totalul vânzărilor noastre online este mai mare decât cifra separată a PC Garage”, a declarat omul de afaceri.

    PC Garage este firma care operează magazinele online IT&C ale grupului, cum sunt pcgarage.ro sau pcfun.ro, în timp ce obiectul principal de activitate al Fit Distribution este distribuţia de echipamente IT&C.

    Luând în calcul datele de la Fi­nanţe, PC Garage este pe locul al treilea pe piaţă, cu afaceri de 20,4 mil. euro, după Cel.ro – 24,6 mil. euro şi eMag – 188,1 mil. euro. Adăugând şi vânzările online realizate de Fit Distribution, businessul de retail online al grupului intră în competiţia pentru locul al doilea, afirmă Marius Ghenea.

     

  • Tânăra de 33 de ani care vinde de 7 milioane de euro pe an: Nu aş mai putea lucra niciodată pentru cineva

    Citeşte în premieră alte 99 de poveşti de succes ale tinerilor manageri din România în a noua ediţie a catalogului 100 TINERI MANAGERI DE TOP, care va fi lansat de Business Magazin în luna mai. Tot atunci vom premia cei mai performanţi tineri din mediul de afaceri la Gala Tineri Manageri de Top, organizată de Business Magazin.

    “AM NIMERIT DIN GREŞEALĂ, CUM SE ÎNTÂMPLĂ ÎN TINEREŢE, ÎN CONSULTANŢA DE MANAGEMENT. Atunci când lucrezi pe proiecte, înţelegi că orice activitate economică, indiferent de domeniul de activitate, înseamnă servicii sau produse şi bani primiţi în schimb şi dobândeşti cunoştinţe în mai multe domenii. După ce îi înveţi pe alţii cum să facă lucrurile îţi dai seama că e o şcoală foarte bună.” Cadogan s-a angajat în timp ce era studentă în ASE la Bursa Română de Afaceri, o companie implicată în atragerea investitorilor străini pe piaţa locală. Spune că a prins vremea investitorilor „vizionari” de la începutul anilor 2000 şi nu a celor „speculativi”, atraşi de boomul economic din 2007. Italienii, evreii, turcii şi grecii puseseră România pe harta investiţiilor, iar timp de trei ani a gestionat proiecte din imobiliare, agricultură sau infrastructură locală.

    „Nu prea mă atrăgea zona de audit şi de finanţe pentru că nu îmi plăcea să stau în costum şi să mă plimb cu nişte hârtii, aşa că am decis să o iau pe cont propriu.” A început cu propria firmă de consultanţă, Advisory Delta, responsabilă de atragerea de fonduri europene, şi, profitând de faptul că provine din Tulcea, şi-a deschis şi o agenţie de turism în oraşul natal, închisă în 2010 pe fondul scăderii cererii.

    Monica Cadogan deţine astăzi, la 32 de ani, jumătate din Vivre, cel mai mare magazin online de mobilier şi decoraţiuni din Europa Centrală şi de Est, activ în România, Bulgaria, Ungaria şi Croaţia, şi este simultan şi director general. Din 2009, este şi membru al boardului Neogen, companie care deţine şi site-ul de recrutare Bestjobs, celălalt acţionar al magazinului Vivre. „Sunt în primul rând antreprenor şi fondator al Vivre şi funcţia de CEO, prima poziţie de acest fel pe care o am, nu este ceva ce mi-aş dori să fac veşnic„, spune Cadogan. Proiectul Vivre este o clonă a site-urilor similare din Statele Unite ale Americii, iar acţionarii au decis să vină cu modelul deja funcţional peste ocean şi în ţările din Europa Centrală şi de Est. „Să faci un magazin online înseamnă să îmbini comerţul la scară mare cu tehnologia. Ideea nu e atât de importantă pentru că o poate avea oricine. E ca şi cum ai vrea să deschizi Amazon mâine. Mai importantă este implementarea proiectului.”

    Vivre a ajuns de la lansarea din aprilie 2012 la vânzări de 7 milioane de euro şi 105 angajaţi. În prezent, magazinul online are circa 700.000 de membri în cele patru ţări în care este prezent şi estimează dublarea cifrei în acest an. Potrivit companiei, 65% dintre clienţii actuali au mai cumpărat şi în trecut. Modelul Vivre este unul de private sales (vânzări private), în care utilizatorii se înregistrează pe site şi au acces la promoţii limitate ca timp şi la preţuri reduse până la 50%. „Eu am venit cu acel curaj de a deschide ceva nou, dar şi cu o afinitate pentru logistică, iar ei (Neogen – n.r.) cu expertiză în tehnologie şi online – împreună am decis să facem ceva nou. Nişa era neacoperită în acel moment, iar Neogen voia să-şi transforme experienţa în online pur într-un proiect de e-commerce„, spune Cadogan, care recunoaşte în timpul interviului marca de tacâmuri de pe masa la care discutăm – „Mepra, din Italia. Vindem şi noi aşa ceva”. Vivre a pornit cu 400.000 de euro, însă suma investită de acţionari s-a dublat până în prezent faţă de valoarea iniţială.

    ÎN MUNCA DE ZI CU ZI, ANTREPRENOAREA ARE DE-A FACE CU OAMENI TEHNICI, ATÂT FURNIZORII DE MOBILIER ŞI DECORAŢIUNI, CÂT ŞI LOGISTICIENII DIN DEPOZITUL COMPANIEI SITUAT ÎN SUDUL BUCUREŞTIULUI, UNDE LUCREAZĂ JUMĂTATE DIN ANGAJAŢI ŞI LIVREAZĂ ZILNIC 1.000-2.000 DE PRODUSE. Un departament cheie este cel de buying, responsabil cu identificarea de furnizori la târguri internaţionale care să ofere produse din colecţiile anterioare la preţuri mai mici. Modelul de business al companiei impune, cel mai adesea, lucrul cu produse din stocul furnizorilor, ceea ce face ca timpul mediu de livrare a unei comenzi să fie de circa zece zile lucrătoare. „Şi eu consider că e mult, dar noi credem că la o astfel de industrie se pretează un timp de aşteptare pentru că la fel se întâmplă lucrurile şi în offline. Nu ne putem compara cu domenii precum IT sau fashion, unde clientul vrea cât mai repede produsul acasă, uneori chiar în aceeaşi zi.”

  • Fan Courier aşteaptă o treime din business din comerţul online

    Fan Courier, unul dintre cei mai importanţi jucători din piaţa locală de curierat, a închis anul trecut cu o creştere a afacerilor exprimate în moneda locală de circa 10 procente, cifra de afaceri a companiei ajungând la circa 244 milioane de lei (55 milioane de euro). Acţionarii companiei, fraţii Pătrăşcanu, afirmă că lansarea de noi servicii precum şi comenzile din mediul electronic au fost principalii factori care au impus trendul ascendent al pieţei anul trecut. De asemenea, Felix Pătrăşcanu suţine că vânzările online îşi vor continua evo­lu­ţia pozitivă din ultimii ani, iar compania pe care o conduce va înregistra o creştere a veniturilor de pe urma acestui seg­ment. Astfel, o bună parte din afacerile com­pa­niei va fi ge­nerată de comenzile transmise magazi­nelor de pe internet. “Comerţul electronic câştigă din ce în ce mai mult teren, pentru că foarte multe companii dezvoltă şi un magazin online pe lângă cel tradiţional. Vânzările online ne-au generat 20% din afaceri anul trecut, iar pentru acest an ne aşteptăm la o contribuţie de circa 30% la încasări”, a afirmat Pătrăşcanu.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

    Adrian Mihai proprietar FAN Courier

  • Câţi şi de ce facem cumpărături online?

    Românii şi majoritatea locuitorilor din Europa Centrală şi de Est sunt interesaţi în principal de preţ şi de disponibilitatea produsului atunci când fac achiziţii online, atât pe plan local, cât şi pe plan internaţional. Atunci când este vorba de brandurile preferate, românii apelează la magazinele online din străinătate pentru a cumpăra Adidas şi Nike, Emporio/Giorgio Armani, Ralph Lauren, Hugo Boss, Chanel sau Dior, Diesel ori Tommy Hilfiger, Calvin Klein şi Casio, Apple şi Samsung, dar şi alte branduri care nu sunt disponibile pe piaţa din România.

    Între motivele pentru care românii aleg să cumpere produse din magazine online din străinătate se numară şi dorinţa de a avea acces la anumite versiuni ale produsului dorit – care nu sunt disponibile pe piaţa din România – (17.5%) sau faptul că un anumit brand sau model nu este disponibil pe piaţa din România (17.1%). Din punct de vedere al disponibilităţii brandurilor, piaţa românească este similară cu cele din Ungaria, Polonia, Cehia şi Slovacia.

    Studiul “Brand Availability in CEE” a fost realizat de PayPal cu ajutorul a 12.000 dintre utilizatorii săi din România, Ungaria, Cehia, Slovacia şi Polonia. Raportul evidentiază două lucruri importante: o creştere a numărului de tranzacţii cu valoare mică făcute în străinătate (tranzacţii sub 100 RON) şi o creştere a rolului Asiei ca destinaţie pentru achiziţii online. Tranzacţiile de valoare mică au caracterizat până acum tranzacţiile pe pieţele locale. Aceasta schimbare sugerează creşterea încrederii în shoppingul online indiferent de locul în care se află sediul vânzătorului. în acelaşi timp, cumpărăturile de valori mici indică şi un grad crescut de maturitate a pieţei, arătând că utilizatorii de internet se simt confortabil şi în siguranţă atunci când fac online cumpărături de zi cu zi, achiziţionând bunuri digitale cum ar fi muzica, ştiri online sau jocuri pentru computer.

    Al doilea trend este reprezentat de creşterea importanţei pieţei asiatice în relaţie cu achiziţiile online. Diferenţele culturale şi distanţa dintre Europa Centrală şi de Est şi Asia nu mai reprezintă o problemă. în funcţie de categoria de produse achiziţionate, achiziţiile online sunt preferate de 25% dintre consumatorii din România şi din regiune.

    Produsele din Asia par a fi alternativa mai ieftină. Cele mai populare branduri de îmbrăcăminte cumpărate online de către români sunt Levis, Adidas, Tommy Hilfiger sau Calvin Klein. Atunci când cumpără haine, românii preferă magazinele din Uniunea Europeana, apoi pe cele din SUA şi Asia.

    În materie de electronice, branduri precum Apple şi Samsung, Asus, Benq, Canon, Dell, HP, HTC sau IBM fac parte dintre preferatele consumatorilor români. Majoritatea românilor care folosesc PayPal spun că au achiziţionat electronice în special pe plan local în ultimul an; pe de altă parte, cei care au făcut achiziţii din străinătate au preferat magazinele online din Uniunea Europeană, urmate de cele din Asia şi Statele Unite.

    Pe de altă parte, atunci când caută să cumpere alternative mai ieftine, consumatorii români se orientează către piaţa asiatică. Românii cumpară în special pe plan local, însă apelează la piaţa internaţională atunci când nu găsesc produsele pe care le doresc. Din acest punct de vedere, românii, ungurii, slovacii şi cehii au obiceiuri de consum similare, în timp ce polonezii sunt loiali pieţei lor locale.
    Care sunt produsele pe care românii le cumpără din străinătate?

    În afară de produsele diverse (55%), românii cumpară cel mai mult electronice (37.54 %), produse digitale şi software (31%), îmbrăcăminte (17.67%), bijuterii şi ceasuri (13.27%), dar şi parfumuri şi produse cosmetice – sub 10 %.

    Conform informaţiilor colectate în cadrul “Brand Availability Report”, majoritatea românilor care folosesc PayPal au cheltuit în medie 900 RON pentru achiziţii online (39%), pe locurile următoare în top situându-se cei care au cheltuit 100-299 RON pentru cumpărături online în ultimele 12 luni şi cei care au alocat 700-899 RON pentru a face achiziţii via PayPal. Când este vorba de sume mari cheltuite online, România şi Slovacia sunt pe primele locuri în CEE (39%), urmate de Cehia (33%), Ungaria (26%) şi Polonia (22%).

    Consumatorii cu studii superioare cumpără mai des din străinătate

    Trei sferturi (75%) dintre utilizatorii români de PayPal care au participat la studiul “Brand Availability in CEE” au absolvit studii universitare sau post universitare, majoritatea locuind în mediul urban. O treime dintre utilizatorii români de PayPal (32%) fac cumpărături online o dată pe trimestru, aproape o treime (32%) cumpără online de câteva ori pe trimestru, o cincime (18.7%) – o dată la jumătate de an şi 17% – mai des decât o dată pe lună. Restul celor care au răspuns la studiu fac cumpărături online o dată pe lună, o dată pe an sau mai rar de atât.

  • Poza zilei: o idee haioasă de cadou

    Magazinul Uncommongoods. com este specializat în idei haioase de cadouri, iar clienţii sunt îndemnaţi să cumpere cu argumentul că în altă parte nu mai găsesc astfel de mărfuri, aşa încât nu e de mirare preţul ridicat al unora dintre ele. Un set de două căni “Face Mugs” costă 35 de dolari.

  • Unvinpezi.ro, un site de comerţ online dedicat descoperirii vinului de calitate, a fost lansat joi

    Pentru prima dată în România, pasionaţii de vinuri alese, cu vârsta de peste 18 ani, pot achiziţiona prin intermediul Unvinpezi.ro un număr limitat de sticle de vin de calitate, oferite la un preţ preferenţial, doar pentru o zi şi în limita stocului disponibil. Conceptul este simplu şi uşor de folosit: în fiecare zi, Unvinpezi.ro oferă un alt sortiment de vin, produs în România sau importat din oricare alt colţ al lumii, alături de explicaţii care îi ajută pe cei nou-veniţi în lumea acestei pasiuni să descopere ce se ascunde în spatele numelor şi etichetelor.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Nu vă permiteţi o haină scumpă? Închiriaţi-o!

    Închirierea de articole vestimentare pentru ocazia la care sunt necesare în loc de cumpărarea lor câştigă teren în ultima vreme, scrie The Independent. Până şi persoanele pasionate de modă care nu concep să nu participe la evenimente din domeniu au ajuns să închirieze ceea ce poartă, apelând la site-uri speciazate.

    Un astel de site este Wish Want Wear, de unde se pot “împrumuta” contra cost haine sau accesorii cum ar fi pălăriile, nu peste multă vreme urmând a fi disponibilă şi o secţiune pentru mirese ori Girl Meets Dress.

    Alte site-uri se specializează în închirierea de pantofi de firmă sau genţi, cum ar fi Bag, Borrow or Steal, de la care şi un personaj secundar din serialul “Totul despre sex” s-a întâmplat să “împrumute” o geantă, The Borrowers Club ori Kennedy Purple, a cărui fondatoare s-a inspirat chiar din serialul anterior menţionat.

  • Cine mai cumpara haine din catalog si mai ales de ce

    Pe nesimtite, in discursul ultimilor ani – timp in care
    companiile de profil au intrat si pe piata din Romania – a avut loc
    o schimbare: vanzarile din catalog au devenit, incetul cu incetul,
    vanzari prin corespondenta.
    “Ritmul alert pe care il impun deadline-urile tot mai scurte de la
    serviciu si lipsa timpului liber petrecut alaturi de familie sunt
    doar doua dintre motivele principale care ii determina pe oameni sa
    apeleze la cumparaturile online”, spune Ioana Cofaru, director de
    marketing al La Redoute, companie specializata in vanzarea prin
    catalog. Ultimul cuvant spus de Ioana Cofaru reprezinta esenta
    transformarii companiilor care vindeau din cataloage si care au
    apelat in ultimii ani la internet pentru a diversifica modalitatile
    de a ajunge la clienti.

    Cele trei companii, prezente si pe plan local, care pregatesc
    cataloage de produse si le trimit prin posta sunt Quelle (cu o
    cifra de afaceri in 2009 de 13,9 milioane de euro si profit de
    260.000 de euro), La Redoute (cu afaceri de 690.000 de euro in
    2009) si 3Suisses, care s-a lansat in februarie 2010 in Romania.
    Piata comertului prin corespondenta a scazut anul trecut cu circa
    13,5% in lei si cu 25% in euro pana la aproape 15 milioane de euro
    (62,57 milioane de lei) in pofida faptului ca piata a mai castigat
    un jucator. Pentru acest an, companiile sunt optimiste si se
    asteapta la cresteri ale volumelor vandute.



    “La Redoute a avut o evolutie stabila pe piata locala ce i-a
    permis sa se dezvolte pe un trend ascendent de la un an la altul.
    Nu putem nega insa ca asteptarile noastre au fost afectate de
    contextul economic din ultimii doi ani. Unii dintre clienti si-au
    redus bugetele de shopping”, spune Ioana Cofaru. Compania originara
    din Franta si-a inceput activitatea pe piata locala in noiembrie
    2008, “cand exista un singur mare jucator, (Quelle – n.r.) si era o
    reala oportunitate”. Ultimul intrat pe aceasta piata in februarie
    2010, 3Suisses, vine tot din Hexagon si anunta ca “estimarile
    pentru primul an de business au fost deja depasite, si asta in
    pofida unui an agitat din punct de vedere economic”. Insa se pare
    ca tocmai faptul ca anul a fost agitat din punct de vedere economic
    a cauzat cresteri ale vanzarilor celor trei companii. Oamenii si-au
    scazut costurile cu iesirile din casa la cumparaturi, iar in casa
    au rasfoit cataloagele sau au intrat pe internet, unde acestea se
    pot descarca integral.


    Dupa cum spun reprezentantii 3Suisses, cei mai multi cumparatori
    sunt femei, au varste cuprinse intre 20 si 45 ani si venituri peste
    medie. Reprezentantii companiei La Redoute adauga acestui profil si
    un venit lunar mediu al clientei tipice, de circa 400 de euro.
    “Sunt in principal femei cu studii superioare, care nu au foarte
    mult timp liber, si care cauta solutii alternative la shoppingul
    clasic”, spune Ioana Cofaru.
    Acesta este si unul dintre principalele argumente care le convinge
    sa cumpere, desi nu pot proba. Un alt motiv este faptul ca
    produsele pot fi returnate, si contravaloarea lor rambursata, spun
    reprezentantii 3Suisses, care mizeaza in principal pe fidelizarea
    clientilor.

    “Daca produsele noastre vor fi apreciate, clientii vor comanda.
    Astfel am convins deja mii de clienti sa comande produsele
    3Suisses”, explica Mihai Petroff, managing director al Club Chic
    Direct, compania care a adus 3Suisses in Romania si Bulgaria. Desi
    rata de penetrare a internetului este in continuare net inferioara
    celei din Occident, unde acest model de business fuctioneaza deja
    in majoritatea statelor, romanii comanda acum mai mult direct de pe
    site decat din catalog. “E-commerce-ul este preponderent, putin
    peste jumatate din comenzi fiind realizate astfel”, spune Mihai
    Petroff.

    Acest lucru poate fi explicat prin faptul ca cei mai multi
    clienti provin din mediul urban, si in special din Bucuresti.
    “Mediul urban are intr-adevar cea mai mare pondere in ceea ce
    priveste numarul comenzilor. In acest sens, Bucurestiul este
    responsabil de aproximativ 40% din vanzari”, spun reprezentantii La
    Redoute, companie deschisa prima data in Franta, in anul 1928, si
    care este astazi prezenta in 22 de tari.

    Primul lucru pe care il observa un client care rasfoieste un
    catalog sau pagina de internet a celor trei companii observa
    preturi medii mai ridicate decat in magazinele din oras. “Ma mira
    lucrul acesta, as fi zis ca produsele sunt mai ieftine, o data ce
    nu au costuri in plus cu chiria”, spune Giani, o clienta de pe un
    forum de shopping.