BusinessMagazin

Tag: Carabulea

  • DNA cere din nou arestarea lui Ilie Carabulea pentru că a influenţat, prin intimidare, martori

    Procurorii anticorupţie au mai cerut, în iulie 2014, arestarea lui Ilie Carabulea pentru că acesta ar fi luat legătura cu mai mulţi martori şi a instalat la domiciliul său un sistem de monitorizare video a sediului Carpatica Asig. Propunerea a fost admisă de instanţă, iar omul de afaceri a fost încarcerat. Ulterior, el a fost plasat în arest la domiciliu, în decembrie 2014, iar mai apoi s-a dispus judecarea sub control judiciar, începând din februarie.

    Conform unui comunicat de presă al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), noua propunere de arestare preventivă, trimisă Curţii de Apel Bucureşti, a fost formulată ca urmare a faptului că Ilie Carabulea a încălcat în mod repetat obligaţiile impuse de instanţă, prin care s-a dispus înlocuirea măsurii arestului la domiciliu cu măsura preventivă a controlului judiciar.

    Potrivit referatului de înlocuire a măsurii controlului judiciar cu arestarea preventivă, ulterior luării acestei măsuri Carabulea, în mod direct sau indirect, a continuat să determine diverse persoane “prin fapte cu efect vădit intimidant” – legate de notorietatea şi potenţa financiară a omului de afaceri – ă, să nu dea declaraţii sau să dea declaraţii mincinoase în cadrul procesului penal aflat în curs de judecată.

    “Aceste demersuri aveau rolul de a convinge acele persoane că inculpatul este mai presus de lege, că poate încălca oricând hotărârile instanţei penale convingându-le astfel că finalitatea procesului penal va fi una favorabilă acestuia. De asemenea, a urmărit ca persoanele ce aveau calitatea de martori în procesul penal să fie descurajate în a declara adevărul în faţa instanţei de judecată, în acest sens dispunând chiar reziliarea contractului de muncă al unui angajat”, conform DNA.

    Anchetatorii susţin că Ilie Carabulea a fost ajutat de diverşi angajaţi ai firmelor pe care le deţine, în mod direct sau indirect.

    “Astfel, în intervalul februarie – martie 2015, inculpatul Carabulea Ilie a încălcat cu rea-credinţă restricţiile instituite de instanţa de judecată, respectiv a intervenit în administrarea activităţii economice a SC Atlassib SRL (în cadrul căreia deţinea, la momentul încălcării interdicţiilor, un număr majoritar de părţi sociale) în administrarea activităţii economice a SC Carpatica Asig SA (care la momentul încălcării interdicţiilor, avea ca acţionar majoritar, societatea SC Atlassib SRL şi care are şi în prezent calitatea de inculpat în aceeaşi cauză penală dedusă judecăţii în care şi Carabulea Ilie are calitatea de inculpat), precum şi în administrarea activităţii economice a SC Star Motors SRL (în care inculpatul Carabulea Ilie avea la momentul încălcării interdicţiilor, calitatea de asociat semnificativ)”, precizează DNA.

    Ilie Carabulea, care deţine indirect şi controlează Carpatica Asig din Sibiu, şi Marian Mîrzac, fostul director general al firmei, au fost arestaţi preventiv pentru fapte de corupţie la sfârşitul lunii ianuarie 2014, fiind acuzaţi că, în mod fraudulos, în perioada mai – decembrie 2013, au reuşit să tergiverseze şi să influenţeze rezultatele unor controale dispuse de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) la societatea de asigurări.

    Ulterior, măsura a fost înlocuită cu arestul la domiciliu, însă la finalul lunii iulie 2014 Curtea de Apel Bucureşti a decis, la propunerea procurorilor anticorupţie, arestarea lui Ilie Carabulea pentru că acesta ar fi luat legătura cu mai mulţi martori şi a instalat la domiciliul său un sistem de monitorizare video a sediului Carpatica Asig.

    Potrivit DNA, în intervalul 24 iunie – 5 iulie 2014, Ilie Carabulea a încălcat “în mod repetat” obligaţiile impuse de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie odată cu înlocuirea arestului preventiv cu arestul la domiciliu.

    ICCJ i-a interzis atunci omului de afaceri să părăsească imobilul în care locuieşte fără permisiunea judecătorului de Cameră preliminară şi a instanţei Curţii de Apel Bucureşti. În plus, el nu avea voie să comunice cu ceilalţi inculpaţi şi cu martorii din dosar.

    Potrivit anchetatorilor, Ilie Carabulea nu a respectat aceste condiţii, luând legătura prin mijloace de comunicare electronice, dar şi prin intermediul unei alte persoane, cu inculpaţii SC Carpatica Asig SA (prin reprezentanţii legali) şi Ana-Ina Crudu, dar şi cu mai mulţi martori din dosar.

    “Totodată, începând cu data de 25 iunie 2014, inculpatul Carabulea Ilie a instalat un sistem de monitorizare la domiciliul acestuia, conectat la serverul SC Carpatica Asig SA, prin intermediul căruia are acces online la imaginile surprinse de camerele de supraveghere instalate în sediul SC Carpatica Asig SA şi, implicit la activitatea desfăşurată de inculpaţi şi martori”, a arătat DNA.

    Potrivit unor surse judiciare, Carabulea a trimis la secretariatul societăţii Atlasib, în intervalul de timp cât a fost arestat la domiciliu, mai multe documente, între care un “Raport privind dosarele de daună avizat în data de 27 iunie 2014, după unităţile instrumentare”, “Situaţia rezervelor pentru dosarele de daună avizate în perioada 1 – 27 iunie 2014 după unităţile instrumentare” şi “Carpatica raportare 23 -30 iunie 2014”.

    Sursele citate au precizat că niciunile dintre aceste documente nu era semnat sau ştampilat, însă faptul că Ilie Carabulea este destinatarul acestor hârtii a fost confirmat în faţa procurorilor anticorupţie de mai mulţi martori, care au fost audiaţi.

    În dosarul “Carpatica”, procurorii anticorupţie i-au trimis în judecată, în 24 aprilie 2014, pe fostul preşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară Dan Radu Ruşanu, pe omul de afaceri Ilie Carabulea şi pe Marian Mârzac, fost membru al Consiliului ASF.

    În acelaşi dosar au mai fost trimişi în judecată, în stare de libertate, Radu Mustăţea – la data faptelor membru în Consiliul de Administraţie al SC Carpatica Asig SA, iar ulterior şi preşedinte al Biroului Asiguratorilor de Autovehicule din România, Elena Rusu – membru în conducerea SC Carpatica Asig SA, Ina Ana Crudu – fost director general la SC Carpatica Asig SA, soţia fostului ministru de Finanţe Daniel Chiţoiu, Laura Elena Chiţoiu – fost director al Direcţiei Avizări din ASF, Ioan Opriş – expert tehnic auto în cadrul Biroului de expertize locale de pe lângă Tribunalul Sibiu, Ioan Dacian Vinereanu – persoană din anturajul lui Mustăţea, Georgel Călin – fost secretar general al ASF, Corneliu Silviu Modlveanu – fost vicepreşedinte al ASF, conducătorul Sectorului Asigurări şi cumnatul lui Adrian Năstase, avocatul Dan Odobescu, suspendat de drept din Baroul Bucureşti şi proprietar al unei societăţi de asigurări.

    Totodată, procurorii au trimis în judecată şi societatea Carpatica Asig SA, pentru cumpărare de influenţă şi dare de mită.

    Procurorii au arătat, în rechizitoriul trimis instanţei, că în anul 2012, SC Carpatica Asig SA, companie specializată în emiterea de poliţe de asigurări, în ponderea cărora, cel mai mare procent îl aveau asigurările tip RCA, avea o situaţie financiară precară şi necesita o infuzie de capital de circa 11 milioane de euro.

    Începând din mai 2013, Carabulea, Mustăţea şi Mîrzac “au constituit un grup infracţional organizat, în scopul săvârşirii unor infracţiuni prin care se urmărea protejarea intereselor financiare ale SC Carpatica Asig SA”, potrivit procurorilor.

    “Carabulea Ilie (persoana care deţine indirect şi controlează societatea de asigurări) l-a promovat, susţinut şi cointeresat financiar, în mod constant, pe fostul director Mîrzac Marian (care a ocupat această funcţie la SC Carpatica Asig SA în perioada 16.05.2012 – 23.04.2013), pentru a fi ales în conducerea ASF. Din poziţia de membru neexecutiv în cadrul conducerii ASF, ocupată cu începere din data de 24 aprilie 2013, Mîrzac Marian a făcut demersuri pentru a asigura protecţia SC Carpatica Asig SA şi pentru a evita suspendarea autorizaţiei de funcţionare de pe piaţa asigurărilor din România, până la remedierea deficienţelor”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

    Potrivit anchetatorilor, ca intermediar în relaţia dintre Carabulea şi Mîrzac a fost desemnat Radu Mustăţea, membru în consiliul de administraţie al SC Carpatica Asig SA, acesta având rolul de a comunica “rezultatele demersurilor infracţionale ale lui Mîrzac Marian, precum şi informaţii confidenţiale obţinute de la acesta din urmă”.

    Gruparea ar fi fost sprijinită, potrivit procurorilor, de Radu Dan Ruşanu, de alte persoane din conducerea ASF, respectiv Georgel Călin, Laura Chiţoiu şi Moldoveanu Corneliu Silviu, precum şi de Dan Odobescu.

    La rândul lor, Ina Crudu, Elena Rusu şi Ioan Dacian Vinereanu au aderat sau au sprijinit gruparea infracţională constituită, susţin anchetatorii.

  • Ilie Carabulea, eliberat din arestul preventiv şi cercetat în arest la domiciliu

    Decizia instanţei supreme este definitivă.

    Ilia Carabulea, care deţine indirect şi controlează Carpatica Asig din Sibiu, şi Marian Mîrzac, fostul director general al firmei, au fost arestaţi preventiv pentru fapte de corupţie la finele lunii ianuarie, fiind acuzaţi că, în mod fraudulos, în perioada mai – decembrie 2013, au reuşit să tergiverseze şi să influenţeze rezultatele unor controale dispuse de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) la societatea de asigurări.

    Ulterior, măsura a fost înlocuită cu arestul la domiciliu, însă la finele lunii iulie Curtea de Apel Bucureşti a decis, la propunerea procurorilor anticorupţie, arestarea lui Ilie Carabulea pentru că acesta ar fi luat legătura cu mai mulţi martori şi a instalat la domiciliul său un sistem de monitorizare video a sediului Carpatica Asig.

    Potrivit DNA, în intervalul 24 iunie – 5 iulie, Ilie Carabulea a încălcat “în mod repetat” obligaţiile impuse de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie odată cu înlocuirea arestului preventiv cu arestul la domiciliu.

    ICCJ i-a interzis atunci omului de afaceri să părăsească imobilul în care locuieşte fără permisiunea judecătorului de Cameră preliminară şi a instanţei Curţii de Apel Bucureşti. În plus, el nu avea voie să comunice cu ceilalţi inculpaţi şi cu martorii din dosar.

    Potrivit anchetatorilor, Ilie Carabulea nu a respectat aceste condiţii, luând legătura prin mijloace de comunicare electronice, dar şi prin intermediul unei alte persoane, cu inculpaţii SC Carpatica Asig SA (prin reprezentanţii legali) şi Ana-Ina Crudu, dar şi cu mai mulţi martori din dosar.

    “Totodată, începând cu data de 25 iunie, inculpatul Carabulea Ilie a instalat un sistem de monitorizare la domiciliul acestuia, conectat la serverul SC Carpatica Asig SA, prin intermediul căruia are acces online la imaginile surprinse de camerele de supraveghere instalate în sediul SC Carpatica Asig SA şi, implicit la activitatea desfăşurată de inculpaţi şi martori”, a arătat DNA.

    Potrivit unor surse judiciare, Carabulea a trimis la secretariatul societăţii Atlasib, în intervalul de timp cât a fost arestat la domiciliu, mai multe documente, între care un “Raport privind dosarele de daună avizat în data de 27.06.2014, după unităţile instrumentare”, “Situaţia rezervelor pentru dosarele de daună avizate în perioada 01.06.2014-27.06.2014 după unităţile instrumentare” şi “Carpatica raportare 23.06.2014 – 30.06.2014”.

    Sursele citate au precizat că niciunile dintre aceste documente nu era semnat sau ştampilat, însă faptul că Ilie Carabulea este destinatarul acestor hârtii a fost confirmat în faţa procurorilor anticorupţie de mai mulţi martori, care au fost audiaţi.

    În dosarul “Carpatica”, procurorii anticorupţie i-au trimis în judecată, în 24 aprilie, pe fostul preşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară Dan Radu Ruşanu, pe omul de afaceri Ilie Carabulea şi pe Marian Mârzac, fost membru al Consiliului ASF.

    În acelaşi dosar au mai fost trimişi în judecată, în stare de libertate, Radu Mustăţea – la data faptelor membru în Consiliul de Administraţie al SC Carpatica Asig SA, iar ulterior şi preşedinte al Biroului Asiguratorilor de Autovehicule din România, Elena Rusu – membru în conducerea SC Carpatica Asig SA, Ina Ana Crudu – fost director general la SC Carpatica Asig SA, soţia fostului ministru de Finanţe Daniel Chiţoiu, Laura Elena Chiţoiu – fost director al Direcţiei Avizări din ASF, Ioan Opriş – expert tehnic auto în cadrul Biroului de expertize locale de pe lângă Tribunalul Sibiu, Ioan Dacian Vinereanu – persoană din anturajul lui Mustăţea, Georgel Călin – fost secretar general al ASF, Corneliu Silviu Modlveanu – fost vicepreşedinte al ASF, conducătorul Sectorului Asigurări şi cumnatul lui Adrian Năstase, avocatul Dan Odobescu, suspendat de drept din Baroul Bucureşti şi proprietar al unei societăţi de asigurări.

    Totodată, procurorii au trimis în judecată şi societatea Carpatica Asig SA, pentru cumpărare de influenţă şi dare de mită.

    Procurorii au arătat, în rechizitoriul trimis instanţei, că în anul 2012, SC Carpatica Asig SA, companie specializată în emiterea de poliţe de asigurări, în ponderea cărora, cel mai mare procent îl aveau asigurările tip RCA, avea o situaţie financiară precară şi necesita o infuzie de capital de circa 11 milioane de euro.

    Începând din mai 2013, Carabulea, Mustăţea şi Mîrzac “au constituit un grup infracţional organizat, în scopul săvârşirii unor infracţiuni prin care se urmărea protejarea intereselor financiare ale SC Carpatica Asig SA”, potrivit procurorilor.

    “Carabulea Ilie (persoana care deţine indirect şi controlează societatea de asigurări) l-a promovat, susţinut şi cointeresat financiar, în mod constant, pe fostul director Mîrzac Marian (care a ocupat această funcţie la SC Carpatica Asig SA în perioada 16.05.2012 – 23.04.2013), pentru a fi ales în conducerea ASF. Din poziţia de membru neexecutiv în cadrul conducerii ASF, ocupată cu începere din data de 24 aprilie 2013, Mîrzac Marian a făcut demersuri pentru a asigura protecţia SC Carpatica Asig SA şi pentru a evita suspendarea autorizaţiei de funcţionare de pe piaţa asigurărilor din România, până la remedierea deficienţelor”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

    Potrivit anchetatorilor, ca intermediar în relaţia dintre Carabulea şi Mîrzac a fost desemnat Radu Mustăţea, membru în consiliul de administraţie al SC Carpatica Asig SA, acesta având rolul de a comunica “rezultatele demersurilor infracţionale ale lui Mîrzac Marian, precum şi informaţii confidenţiale obţinute de la acesta din urmă”.

    Gruparea ar fi fost sprijinită, potrivit procurorilor, de Radu Dan Ruşanu, de alte persoane din conducerea ASF, respectiv Georgel Călin, Laura Chiţoiu şi Moldoveanu Corneliu Silviu, precum şi de Dan Odobescu.

    La rândul lor, Ina Crudu, Elena Rusu şi Ioan Dacian Vinereanu au aderat sau au sprijinit gruparea infracţională constituită, susţin anchetatorii.

  • DOSARUL “Carpatica”: Omul de afaceri Carabulea şi complicele său Mîrzac rămân în arest. Mustăţea, cercetat în libertate

    Judecătorii Curţii de Apel Bucureşti (CAB) au respins, luni, recursurile faţă de măsura preventivă formulate de Carabulea şi Mîrzac, dar şi pe cel făcut făcut de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) împotriva deciziei de cercetare în libertate a lui Mustăţea.

    La judecarea recursurilor, omul de afaceri Ilie Carabulea, care controlează Grupul Carpatica, a declarat că nu a săvârşit nicio ilegalitate şi că societatea de asigurări nu avea probleme financiare.

    “Nu este adevărat că aveam probleme financiare, iar extrasele de cont dovedesc acest lucru. Nu aveam nicio restanţă“, a spus Carabulea.

    Omul de afaceri a mai arătat că faptele de care este acuzat nu există şi că, dacă ar fi o faptă, aceasta este de natură comercială.

    “Nu poate fi vorba de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, ci este vorba de o asociere comericală. Fac precizarea că societatea Carpatica Asig are stabilitate financiară. Societatea are în conturile bancare aproape 90 de milioane de lei“, a arătat Carabulea.

    Omul de afaceri le-a mai spus judecătorilor că folosirea limuzinei Audi A8 de către Marian Mîrzac, fostul director general al Carpatica Asig, fusese aprobată de Consiliul de Administraţie al societăţii. Carabulea a mai precizat că aceasta a fost dobândită de Mîrzac, care avea dreptul la un bonus de succes calculat pentru 2013, din perioada în care a lucrat la Carpatica Asig, bonusul fiind de 9.000 de euro.

    “Acest bonus era mai mic decât cel al managerului care i-a urmat lui Mîrzac şi care avea 30.000 de euro. Nu este vorba de o dare de mită, ci de plata unor bunuri la care avea drept, iar calculul sumelor s-a făcut de contabilitate şi a fost aprobat de Consiliul de Administraţie”, a mai arătat Carabulea.

    Procurorul DNA prezent la judecarea recursurilor le-a cerut judecătorilor să constate că probele dovedesc acuzaţiile aduse celor trei, astfel că se impune emiterea unui mandat de arestare preventivă şi pe numele lui Radu Mustăţea, membru în CA al Carpatica Asig.

    Avocaţii au depus înscrisuri în circumstanţiere, dar şi înscrisuri medicale, apărătorul lui Carabulea arătând instanţei că acesta are probleme de sănătate.

    Avocatul lui Carabulea a spus, în faţa instanţei, că acuzaţia de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni pentru care este cercetat clientul său este dezincriminată în noul Cod penal. El a precizat că în acest dosar mai sunt cercetaţi, în stare de libertate, alţi nouă inculpaţi, marea majoritate fiind funcţionari publici.

    În 29 ianuarie, Tribunalul Bucureşti a dispus arestarea preventivă pentru 29 de zile a Ilie Carabulea şi Marian Mîrzac, la propunerea procurorilor DNA care instrumentează dosarul “Carpatica”. Prin aceeaşi hotărâre a instanţei, Radu Mustăţea a primit interdicţie de a părăsi ţara pe o perioadă de 30 de zile. Decizia a fost atacată cu recurs la Curtea de Apel Bucureşti.

    Potrivit Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Ilie Carabulea este cercetat pentru asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, cumpărare de influenţă, în formă continuată, dare de mită, în formă continuată, folosirea în orice mod de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii în scopul obţinerii pentru sine de foloase necuvenite, în formă continuată, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată şi instigare la uz de fals.

    Marian Mîrzac, fostul director general al Carpatica Asig, în prezent membru neexecutiv în cadrul conducerii Autorităţii de Supraveghere Financiară, este acuzat de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, două infracţiuni de luare de mită, din care una în formă continuată, trafic de influenţă, în formă continuată, permiterea accesului unor persoane neautorizate la informaţii care nu sunt destinate publicităţii, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite, în formă continuată, abuz în serviciu contra intereselor publice şi instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice.

    În Radu Mustăţea – membru în CA al Carpatica Asig şi preşedintele Biroului Asigurătorilor de Autovehicule din România – este urmărit penal pentru asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, complicitate la dare de mită, complicitate la luare de mită, complicitate la cumpărare de influenţă, toate trei în formă continuată, complicitate la folosirea în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii în vederea obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite şi uz de fals.

    În acelaşi dosar este urmărit penal şi Ovidiu Ioan Cezar Giurgea, funcţionar la Autoritatea de Supraveghere Financiară, care este acuzat de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni şi abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un interes patrimonial sau nepatrimonial.

    Şi soţia ministrului Finanţelor, Laura Elena Chiţoiu, director al Direcţiei Avizări din cadrul Autorităţii pentru Supraveghere Financiară (ASF) la data faptelor, este urmărită penal, fiind acuzată de abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial.

    Potrivit anchetatorilor, în perioada mai – iunie 2013, Carabulea, Mîrzac şi Mustăţea, împreună cu alte persoane, au constituit o asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni.

    “Prin iniţierea, respectiv, constituirea acestui grup infracţional, Carabulea Ilie şi Mîrzac Marian au reuşit, în mod fraudulos, în perioada mai – decembrie 2013, să tergiverseze şi să influenţeze rezultatele unor controale dispuse de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) faţă de societatea de asigurări deţinută şi controlată indirect de Carabulea Ilie, astfel încât să nu reiasă deficienţe grave. În acest scop, cei doi au recurs la cointeresarea financiară a mai multor funcţionari din cadrul A.S.F. Un alt obiectiv urmărit a fost acela de a menţine societatea, în mod fraudulos, pe o poziţie convenabilă în topul reclamaţiilor privind activitatea acesteia pe anul 2013 şi, implicit, creşterea artificială a gradului de încredere în raport cu potenţialii clienţi”, au arătat anchetatorii.

    DNA susţine că Ilie Carabulea l-a promovat, susţinut şi cointeresat financiar, în mod constant pe fostul director Mîrzac Marian (care a ocupat această funcţie în intervalul 16.05.2012 – 23.04.2013), pentru a fi ales în conducerea ASF. “Din poziţia de membru neexecutiv în cadrul conducerii ASF, ocupată cu începere din data de 24 aprilie 2013, Mîrzac Marian a făcut demersuri pentru a asigura protecţia societăţii de asigurări deţinute în mod indirect de Carabulea Ilie şi pentru a evita suspendarea autorizaţiei de funcţionare de pe piaţa asigurărilor din România, până la remedierea deficienţelor”, au mai arătat procurorii anticorupţie.

    Potrivit DNA, finanţatorul grupării infracţionale constituite, Ilie Carabulea, l-a desemnat ca intermediar în relaţia cu Mîrzac Marian pe Mustăţea Radu, care avea rolul de a comunica rezultatele demersurilor infracţionale ale lui Mîrzac, precum şi informaţii confidenţiale obţinute de la acesta din urmă.

    “Gruparea infracţională sus-menţionată a fost sprijinită de Ovidiu Ioan Cezar Giurgea şi un alt funcţionar cu atribuţii de conducere şi execuţie în cadrul ASF. Concret, în schimbul protecţiei oferite societăţii de asigurare la care avea interese, Carabulea Ilie a dispus, în luna mai 2013, ca un autoturism marca Audi A8 având valoarea de catalog de 81.370 euro să îi fie vândut la un preţ subevaluat lui Mîrzac Marian, sub disimularea unei tranzacţii de vânzare-cumpărare între acesta şi societatea de asigurări, iar în luna august 2013, i-a remis lui Mîrzac Marian suma de 8.937,5 euro (39.141 lei), remitere justificată de invocarea unor clauze contractuale inexistente, prin hotărâri ale Consiliului de Administraţie al societăţii de asigurare”, potrivit DNA.

    Anchetatorii susţin că în schimbul acestor foloase, Mîrzac, având calitate de membru al Consiliului de conducere al ASF şi atribuţii în sensul supravegherii şi controlului legalităţii funcţionării societăţilor de asigurări, a reuşit să influenţeze concluziile a două controale, să coopteze diverşi funcţionari cu funcţii de conducere şi execuţie din cadrul ASF în grupul infracţional constituit şi să divulge informaţii care nu erau destinate publicităţii în scopul favorizării societăţii de asigurări.

    “La data de 1 august 2013, învinuitul Ovidiu Ioan Cezar Giurgea, funcţionar în cadrul ASF, la solicitarea lui Mîrzac Marian, a sustras un document transmis eronat către ASF de o angajată a societăţii de asigurări, document care releva încălcări grave ale normelor ASF de către angajaţi ai societăţii. În acelaşi context, Ovidiu Ioan Cezar Giurgea a radiat din registrul instituţiei numărul de înregistrare al documentului respectiv transmis prin fax şi l-a şters din memoria aparatului. Situaţia în care respectivul document ar fi fost adus la cunoştinţă conducerii ASF ar fi impus declanşarea, în mod obligatoriu, a unui control activităţii societăţii de asigurări”, au precizat procurorii anticorupţie.

    DNA a mai arătat că, în perioada martie – aprilie 2013, un funcţionar cu atribuţii de conducere al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (devenită ulterior ASF), a ignorat concluziile unui raport de control întocmit de către funcţionarii instituţiei care evidenţia deficienţe grave la societatea de asigurări, nereguli ce ar fi impus obligatoriu o majorare de capital în cuantum de 15.000.000 euro şi suspendarea autorizării de funcţionare, până la remedierea deficienţelor.

    Procurorii DNA au făcut, în 28 februarie, 17 percheziţii în Bucureşti şi Sibiu, în dosarul “Carpatica”.

    Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că în acest dosar sunt suspectate de fapte de corupţie 11 persoane.

  • Carabulea a revenit pe profit la Carpatica după trei ani de pierderi

    Banca Comercială Carpatica (BCC), controlată de omul de afaceri Ilie Carabulea din Sibiu, a raportat pentru anul trecut un profit net de 25 de mil. lei (5,6 mil. euro) după pierderi de 39 mil. lei în 2011, iar activele au crescut cu 22,3%, la 4,73 mld. lei (1,06 mi­liarde de euro), po­tri­vit rapor­tu­lui pre­liminar tran­smis bursei. Profitul brut al băncii a fost de 30,3 mi­l. lei, cu 78,2% peste nivelul bu­getat, de 17 mi­lioa­ne lei. “Banca Co­mer­cială Carpatica a reuşit să reziste şo­cu­rilor de pe piaţa ban­cară ro­mâ­nească, anul 2012 fiind în­cheiat cu re­zul­tate fi­nan­ciare po­zi­tive. Trendul cres­că­tor va fi păstrat şi în 2013, strategia fiind de consolidare a capitalului şi de susţinere a activelor băncii. Nu mai suntem o bancă de talie mică şi treptat ne impunem pe piaţă. Rezultatul este notabil atât din punctul de vedere al eforturilor făcute, cât şi considerând situaţia generală a băncilor la momentul actual. Noi ne-am depăşit ţintele propuse prin realizarea unui profit mai mare decât cel bugetat şi am crescut pe toate liniile de business”, a declarat într-un comunicat Ion Dobrică, preşedintele directoratului.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Johan Gabriels, fostul şef al RBS România, preia conducerea Băncii Carpatica

    Gabriels preia şi funcţia de preşedinte al Directoratului Băncii Comerciale Carpatica, structură care are acum patru membri: Johan Gabriels – director general, preşedinte al Directoratului; Ion Dobrică director general adjunct; Gheorghe Cismaru – director general adjunct; Georgiana Coandă – director general adjunct.

    Johan Gabriels a condus operaţiunile RBS România în perioada 2009-2011. Are o experienţă bancară de peste 20 de ani, incluzând funcţii de management financiar şi general în organizaţii precum Arthur Andersen, Mars (Olanda, Rusia, Franţa), PepsiCo (Franţa, Italia, Spania), CapitalOne (Statele Unite, Marea Britanie).

    La sfârşitul anului trecut, la Carpatica a venit încă un om de la RBS: adunarea generală a acţionarilor băncii a numit-o pe Magdalena Manea, fost vicepreşedinte al RBS România, ca membru în consiliul de supraveghere al băncii, poziţie rămasă vacantă după demisia omului de afaceri Ilie Carabulea, care deţine controlul băncii.

    Carabulea a demisionat primăvara trecută din funcţia de preşedinte al consiliului de supraveghere al Băncii Carpatica, după ce înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a condamnat la un an şi şase luni de închisoare cu executare, pentru dare de mită. Ulterior, interimatul a fost asigurat de Ion Dobrică, director general adjunct al băncii.

    “Anul 2013 va aduce noi provocări la nivelul economiei naţionale şi mondiale, dar în actuala componenţă suntem încrezători că le putem depăşi. Ne încredem în profesionalismul conducerii executive a băncii”, a declarat Nicolae Petria, preşedintele Consiliului de Supraveghere al BCC.

    Carpatica avea la finele lunii septembrie 2012 active de 4,3 mld. lei, faţă de 3,87 mld. lei la sfârşitul lui septembrie 2011. Banca avea la aceeaşI dată 1.318 salariaţi, în creştere de la 1.281 cu un an în urmă.

  • Carabulea are nevoie, pe lângă un investitor, şi de un CEO la Carpatica

    Carabulea trebuie să găsească acum şi un nou CEO pentru bancă după ce în ultimii ani a căutat un investitor strategic care să susţină banca cu capital. Banca continuă demersurile pentru găsirea unui cumpărător pentru că nevoia băncii de a fi susţi­nută de un investitor cu lichidităţi importante se menţine.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Carpatica lansează un nou produs pentru refinanţarea cardurilor de credit

    Pentru cardul Visa Smart, limita liniei de credit este de maximum 10.000 euro sau echivalent în lei calculat la cursul BNR de la data cererii, dar nu mai mult de şase venituri lunare nete obţinute de solicitant şi/sau soţ/soţie. Perioada de graţie este de maximum 55 de zile, atât pentru plăţile cu cardul efectuate la comercianţi, cât şi pentru retragerile de numerar de la ATM/POS. În fiecare lună, clientul trebuie să ramburseze 5% din suma utilizată.

    Cardul are utilizare internaţională, fiind convertibil în valută şi posibil de utilizat în mediul electronic, la orice terminal ATM şi POS care poartă însemnele de acceptare ale mărcii Visa. Comisionul este zero la plata produselor şi a serviciilor la comercianţii din ţără şi străinătate, precum şi la plata facturilor de telefonie şi utilităţi.

    Cardul poate fi folosit şi pentru alte operaţiuni la ATM, precum schimbarea PIN, interogarea de sold, listarea extrasului cu ultimele 10 operaţiuni efectuate cu cardul, precum şi plata fără comision a facturilor de telefonie (Orange, Vodafone, Romtelecom), precum şi a altor servicii de utilităţi (E.ON Energie SA, Electrica Furnizare SA).

    Visa Smart urmează lansării creditului OneSmart, destinat refinanţării creditelor ipotecare şi/sau de consum pentru persoane fizice. “Dacă prin OneSmart se pot cumula mai multe credite într-unul singur şi să plăteşti o singură rată mai mică, la fel se întâmplă şi în cazul persoanelor care au mai multe carduri de credit, overdraft ş.a.m.d. şi doresc să le adune într-unul singur”, a comentat Georgiana Mincu, director executiv al reţelei de retail a Băncii Comerciale Carpatica.

    Carpatica, instituţie de credit controlată de omul de afaceri Ilie Carabulea, a raportat pierderi de 36,5 milioane de euro în 2010 şi de 4,3 milioane de euro în primul semestru din 2011.

  • Carpatica a pierdut 9 milioane de lei din cauza provizioanelor in T3

    In primele noua luni ale anului trecut, institutia de credit cu
    sediul central in Sibiu a inregistrat un profit net de 5,8 mil.
    lei.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Omul de afaceri Ilie Carabulea, audiat la DNA

    Avocatul Viorel Jidveian, aparatorul prim-procurorului de la
    Parchetul de pe langa Judecatoria Sibiu, Florin Apostu, declara,
    vineri, ca in acest dosar omul de afaceri Ilie Carabulea este
    acuzat ca i-ar fi dat mita o masina prim-procurorului Apostu.

    Anterior declaratiei avocatului, Ilie Carabulea a negat
    informatiile care deja circulau privind implicarea sa in acest
    dosar.

    Detalii pe
    www.mediafax.ro    .

  • Atlassib intra pe transfer de bani si amana low-costul aerian

    Deocamdata, acest serviciu se afla in ultimele stadii de autorizare la Banca Italiei pentru a fi implementat in 420 de oficii de agentii de turism  si Carabulea estimeaza ca  va deveni operational pe 20 iulie.

    Omul de afaceri sibian a anuntat ca cifra de afaceri a companiei de transport Atlassib pentru anul trecut a fost de aproximativ 78 de milioane de euro. Atlassib isi desfasoara activitatea de transport terestru de calatori prin intermediul a 160 de oficii deschise in Europa si a unei flote de 1.150 de autobuze.

    Carabulea a mai declarat ca, desi detine toate autorizatiile necesare unei companii aeriene low-cost, considera ca ar fi "neproductiv" sa o promoveze in acest moment, mai ales ca transportul terestru a inregistrat o crestere de circa 10% de la inceputul anului.

    In perspectiva, spune el, serviciul de transport aerian low-cost al grupului va opera pe cateva aeroporturi alese astfel incat sa poata conexa transportul aerian cu cel terestru pana la destinatiile importante din Europa.