BusinessMagazin

Tag: campanii

  • Comisia de Cod electoral: Campaniile electorale, finanţate de la bugetul de stat

    Aceste principii au fost expuse atât de preşedintele Comisiei de Cod electoral, Valeriu Zgonea, care a susţinut poziţia PSD în acest sens, cât şi de vicepreşedintele acestui for, Mihai Voicu, care a susţinut poziţia PNL.

    Zgonea a precizat că PSD susţine transpunerea în legislaţia naţională a recomandărilor grupului Greco privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale.

    “Noi propunem limitarea cheltuielilor de campanie electorală, ca sumă şi categorii de cheltuieli, concomitent cu finanţarea de la bugetul de stat. Propunem ca această finanţare să se facă nediscriminatoriu”, a spus, la rândul său, Mihai Voicu.

    El a arătat că PNL a identificat şase categorii de cheltuieli de campanie care să poate fi finanţate şi, ca urmare, decontate, respectiv cheltuieli legate de media ,identitate vizuală a partidului, materiale pentru informare, campania on-line, cercetări sociologice şi organizare de evenimente.

    Voicu a mai susţinut că fiscalizarea cheltuielilor de campanie va fi foarte benefică, întrucât decontările nu se vor putea face fără a avea actele în regulă.

  • METRO îşi avertizează clienţii că numele său este folosit abuziv în campanii false prin SMS. Recomandările companiei pentru aceştia

    “METRO Cash&Carry România nu are nicio legătură cu promovarea campaniei cu premii, transmisă prin SMS, iar numele METRO este folosit fără acordul nostru. În ceea ce îi priveşte pe clienţii noştri, le recomandăm să nu dea curs acestor mesaje, să nu furnizeze informaţii personale şi să contacteze imediat autorităţile competente pentru reclamarea fraudei şi protejarea informaţiilor personale”, au declarat, într-un comunicat, reprezentanţii companiei METRO Cash&Carry România.

    Mai mulţi utilizatori de telefonie mobilă au primit mesaje prin SMS prin care erau anunţaţi că au câştigat un premiu în valoare de 10.500 euro şi un TV cu plasmă, solicitându-li-se ulterior apelarea unui anumit număr de telefon, pentru a primi mai multe detalii în acest sens.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cat succes au reclamele cu sefi de la televizor

    Atunci cand spui Apple, imaginea lui Steve Jobs este primul
    lucru care iti vine in minte. Cand auzi Facebook, te gandesti la
    Mark Zuckerberg, iar numele lui Bill Gates este sinonim cu
    Microsoft. Probabil acelasi lucru l-au dorit si Constantin Toma,
    fostul presedinte al companiei de asigurari Omniasig, si Alin
    Burcea, proprietarul agentiei de turism Paralela 45, atunci cand au
    decis ca este momentul sa apara in spoturi TV care sa le promoveze
    afacerile. Toma promova la acel moment, nu mai tarziu de inceputul
    acestui an, produsele de asigurare ale companiei sale, iar Burcea
    pachete turistice in strainatate. Pentru doua industrii care au
    fost puternic afectate de criza, respectiv asigurarile si turismul,
    abordarea atat de directa a parut cea mai potrivita solutie la
    momentul respectiv. Cu atat mai mult cu cat niciuna dintre cele
    doua companii nu obisnuise sa comunice prin intermediul spoturilor
    televizate.

    Este insa o strategie pe care pana acum sefii de companii din
    Romania, in special cei de la carma multinationalelor, au evitat-o
    si au lasat spoturile traditionale sa-si faca treaba. Comunicarea
    lor cu presa si publicul in general se limita la conferinte de
    presa, evenimente oficiale sau interviuri. Asa cum recomanda, de
    altfel, orice manual de comunicare.

    Faptul ca incepe sa se creeze un precedent pentru acest tip de
    comunicare, in care seful de companie este personajul principal, a
    starnit doua tipuri de reactii. Pe de o parte, sunt cei care spun
    ca este bine ca un CEO sa fie atat de vizibil pentru ca isi apropie
    clientii. Pe de alta parte, sunt mult mai multi cei care cred ca o
    astfel de strategie este deosebit de riscanta si doar in cazuri
    exceptionale poate fi pusa in aplicare. “Reclamale in care apar ca
    <povestitori> ai produsului directorii companiilor ce ofera
    acest produs sunt precum saritura in apa si fara trambulina.
    Riscante. Le urmarim cu emotii legate de puterea impactului”,
    specifica Mihaela Nicola, CEO-ul grupului de comunicare The
    Group.

    Secretul reclamelor de tip “marturie”, asa cum sunt si acestea,
    este ca personajul narator, fie ca este o vedeta sau un
    reprezentant de varf al companiei, sa se bucure nu doar de un grad
    ridicat de notorietate, dar si de o reputatie care sa-i confere
    credibilitate. Cuvantul sau trebuie sa aiba greutate in fata
    publicului, iar recomandarea pe care o face unui anume produs sau
    serviciu sa fie suficienta pentru potentialii consumatori.
    “Marturiile sunt valide atunci cand le ofera in mod obiectiv o
    personalitate neutra in raport cu respectivul produs sau serviciu.
    Povestea produsului, impartasita de liderul companiei, este un
    monolog care genereaza (si) scepticism, atunci cand respectivul
    lider are notorietate limitata”, explica Nicola.

    In Romania, numarul oamenilor de afaceri care sunt cunoscuti de
    public si care au o reputatie bine consolidata este extrem de
    redus. Poate si de aceea pana acum ei au evitat sa apara in spoturi
    TV. In ceea ce-i priveste pe Toma si Burcea, lucrurile stau la fel.
    Desi cei doi sunt bine cunoscuti in mediul de afaceri, in presa de
    specialitate si au experienta consistenta in conducerea unei
    companii, pentru consumatorul de rand ei nu reprezinta o figura
    atat de puternica incat sa fie si credibila.

  • Ca sa stiti cine sunt: ce inseamna un rebranding reusit

    “Alevia 50%, Labormed 45%”. Socotelile ii apartin lui Stefan
    Liute, directorul de strategie al agentiei de branding Grapefruit,
    iar enumerarea contine exemple de proiecte de rebranding derulate
    de agentia pe care o conduce si rezultatele de dupa lansare.
    Masurarea acestor rezultate, in cazul de fata cu cat au crescut
    vanzarile firmelor in urmatorul an dupa rebranding, este foarte
    importanta, atat pentru companii, cat si pentru strategii de
    branding, pentru ca ele spun cel mai clar daca un proiect de acest
    gen a avut sau nu succes si daca banii investiti au fost aruncati
    sau nu pe fereastra.

    Despre derularea campaniilor de rebranding cu o frecventa atat
    de mare incat fenomenul s-a transformat in tendinta, BUSINESS
    Magazin a inceput sa vorbeasca inca de anul trecut si continuam si
    in 2010. Acum, nuantele repozitionarii de marca sunt chiar mai
    variate si se refera nu numai la modificarea imaginii in urma
    schimbarii actionarilor sau pentru a crea consumatorilor perceptia
    unei companii adaptate la conditii noi de piata, ci si la ce se
    intampla la nivel intern. Brandingul de angajator, asadar,
    reprezinta o preocupare la fel de actuala pentru unele companii din
    piata. “Explicatia este destul de simpla: companiile acestea vor
    sa-si pastreze talentele si sa se pregateasca pentru perioada
    iesirii din criza, cand vor reincepe proiectele de dezvoltare si
    pentru asta vor avea nevoie sa atraga oamenii cei mai buni din
    piata. Nu poti face acest lucru decat daca ai un brand de angajator
    puternic, pe care sa il construiesti si sa il mentii chiar si pe
    timp de criza”, spune Stefan Liute.

    Directorii de resurse umane confirma acest lucru si adauga chiar
    ca un brand puternic de angajator ajuta la mai mult decat atat.
    “Este foarte important in perioade precum cea de acum sa poti sa
    iti mentii angajatii motivati, sa vina la serviciu si sa fie
    intr-adevar implicati, nu sa astepte ora plecarii acasa sau sa
    caute sa se angajeze in alta parte”, spune Simona Popovici, noul
    director of rewards al grupului Coca-Cola Hellenic si fostul
    director de resurse umane al Coca-Cola HBC pentru Romania si
    Moldova.


    Cele mai vizibile sunt insa proiectele de branding sau
    rebranding adresate consumatorilor si interesant este si modul cum
    ele au ajutat in mod real marcile respective. Anul acesta au avut
    loc destul de multe campanii, in special in zona bunurilor de larg
    consum. Cel mai cunoscut este, poate, rebrandingul Zuzu, realizat
    de agentia Brand Tailors, care anul acesta a avut o activitate
    intensa pe segmentul de rebranding “alimentar” – alaturi de Zuzu, a
    redesenat ambalajele portofoliului de ciocolata Kandia, a finalizat
    al doilea rebranding pentru prajitura Magura, programul de
    rebranding pentru marca de snacks Star, precum si campaniile
    HapiHap si Raraul.

    De cele mai multe ori, companiile nu pleaca la drum cu asteptari
    iesite din comun, ci vor mai degraba sa-si consolideze pozitia in
    piata, sa fidelizeze cat mai multi consumatori si se declara
    multumite daca obtin chiar si cresteri mai mici de 5% in cota de
    piata sau vanzari. Asa a facut Raul Ciurtin, spre exemplu,
    presedintele Albalact, compania care produce Zuzu, atunci cand a
    decis sa schimbe celebrele pene de pe ambalajele Zuzu cu frunze si
    petale care sa duca gandul la originea naturala a produselor.
    Pentru asta a pus la bataie o jumatate de milion de euro anul
    acesta, iar tinta sa a vizat cresterea cotei de piata cu nu mai
    mult de 3% pana la sfarsitul anului. Pare putin si o miza mica
    pentru un buget atat de mare, insa intr-un climat competitiv precum
    cel de acum, chiar si astfel de cresteri marginale sunt binevenite.
    “Multe companii au vrut sa faca rebranding nu doar pentru a creste
    acum, ci si pentru a se asigura ca au un brand puternic atunci cand
    vor iesi din criza”, spune Beatrice Danis, managing partner al
    Brand Tailors.

    Exemplele prezentate insa la inceput de Stefan Liute arata ca in
    unele cazuri rebrandingul a avut un impact crucial asupra evolutiei
    companiilor. Un exemplu este producatorul de medicamente generice
    Labormed, care a trecut printr-un proces de rebranding dupa ce a
    fost preluat de fondul de investitii Advent. La acel moment,
    strategia Labormed a fost sa inceapa o crestere agresiva, realizata
    in special prin achizitii. Grapefruit au fost cei care i-au ajutat
    sa-si construiasca o noua identitate vizuala corporatista si de
    portofoliu, o arhitectura de brand, un nou website si o strategie
    de brand corporatist si de angajator. “Rezultatele au fost foarte
    clare: o crestere a cifrei de afaceri de 45% de la un an la altul
    si intarirea prezentei regionale prin cresterea exporturilor de la
    zero la 6% din productia totala”, precizeaza Liute.

  • O reclama simpla, cat mai simpla

    “Simplu e noul sofisticat.” Pare sa fie principiul pe care il aplica cei care sunt constienti ca desi e criza, fara publicitate nu se poate. Asa ca, la intalnirile cu agentiile de media, directorii de marketing vin cu o tinta precisa – riscuri cat mai mici. “{i anul trecut clientii erau destul de reticenti la modelele neconventionale, pentru ca erau si mai scumpe, si mai riscante. Acum, de cand este mai greu sa investesti fara sa stii exact ce beneficii vei obtine, toata lumea merge pe zona simpla si sigura”, spune Laura Badea, strategy director la Omnicom Media Group.

    Aceasta caracteristica din ce in ce mai pregnanta in comportamentul de consum de publicitate al companiilor face ca, in continuare, televiziunea sa fie mediul cel mai cautat si, cum spun specialistii din domeniu, cel mai avantajos in functie de criteriul “cost per mie”, adica raportul dintre costurile necesare pentru a atinge un esantion de 1.000 de persoane. “Clientii au nevoie de un ROI (randamentul investitiei – n. red.) mai mare ca niciodata si, pe baza experientei trecute, e evident ca televiziunea ramane cea mai sigura din acest punct de vedere. {tii exact ce primesti pentru banii pe care ii dai”, spune Maria Tudor, managing director al Zenith Media.

    Faptul ca anul acesta a fost destul de agitat in ceea ce priveste distributia banilor pentru publicitate, pe fiecare mediu in parte, nu a schimbat mai deloc ierarhia mijloacelor preferate pentru comunicare. Astfel, potrivit estimarilor Omnicom Media Group, anul acesta, aproximativ 63% din bugetele de marketing au fost directionate catre TV, 14,5% catre presa scrisa, 12,5% pentru panotaj, in timp ce radioul si internetul au atras 6,5, respectiv 3,5% din bugete. “Clientii isi doresc ce si-au dorit si pana acum, doar ca au aparut restrictiile de buget. {i cand esti pus sa tai de undeva, primele care sunt pe lista sunt actiunile de BTL (modalitati neconventionale de promovare – n. red.), PR si abia apoi din ATL (forme traditionale – n. red.). Pe orice target ai lucra, TV-ul ramane cea mai sigura investitie – multi clienti imi spun ca TV-ul vinde”, spune Carmen Lixandru, managing director al Mediacom.

    Asta in ciuda faptului ca la inceputul anului erau din ce in ce mai multe voci care sustineau ideea ca anul 2009 va fi unul crucial pentru zona de publicitate online, care va creste exploziv. “Online-ul este un mediu care va creste in valori absolute mici, fiind un mediu care inca atrage investitii mici”, apreciaza Roxana Buha, buying director la Starcom MediaVest Group.

    Acum, mai cu seama de cand preturile au scazut, televiziunea pare din ce in ce mai atractiva pentru cei care cred ca este un moment bun pentru a capata sau pentru a-si creste vizibilitatea. “Nici nu puteam alege un an mai bun pentru a face campania de rebranding, pentru ca pe zona de servicii financiare sunt foarte putini care mai comunica. Ca medii de promovare, am putut sa facem cam ce am vrut pentru ca spatiile de publicitate nu mai sunt vandute integral, iar preturile sunt mult mai avantajoase decat anul trecut”, spune Ioana Laura Pasca, directorul de marketing al Uniqa Asigurari, companie care, in momentul de fata, se afla in plina campanie de rebranding. In aceste conditii, acum Uniqa apare si la televizor, si in presa scrisa, are si panouri raspandite in oras si reclame pe internet. Bugetul de promovare s-a incadrat in “pretul pietei”, adica a depasit un milion de euro.

  • Companiile care nu au datorii pot cere bani de la stat pentru salarii

    Ministerul Muncii a lansat un program valabil pana in 2010 prin care firmele pot primi subventii pentru fiecare lucrator angajat.

    Autoritatile incearca astfel sa reduca din efectele crizei economice.

    61 de milioane euro pentru angajarea de personal si subventii pentru 15 000 nou angajati.

    Orice firma inregistrata in Romania, indifent ca are un singur angajat, 10 sau 300, atata vreme cat nu are datorii la stat si nu risca sa intre in faliment, poate primi bani pentru salarii intre 50 si 75%.

    Practic, angajatorii trebuie sa trimita un proiect pe site-ul Fondului Social European in care sa explice de ce si pentru ce au nevoie de finantare.

    In functie de numarul lucratorilor si de posturile ocupate, firmele pot lua cel mult doua milioane de euro, dupa principiul "primul sosit, primul servit".
    Cititi mai multe pe www.stirileprotv.ro
    Aflati aici daca mai e loc de cresteri pentru salarii.
     

  • Omul si contul

    “Acum as face campania mult mai virala, nu la fel de spectaculoasa. Pana la urma, in mintea oamenilor ramane acelasi lucru: brandul Dacia”, afirma Razvan Varabiescu, managing director al Media Direction. Pentru industria de publicitate din Romania insa, prima campanie desfasurata prin intermediul blogurilor a fost un eveniment important, apreciaza el: “Daca acest proiect ar fi fost un insucces, ar fi fost clar ca piata nu este inca potrivita, ca internetul inca nu are aici penetrarea necesara sa suporte o astfel de promotie”.

    Dacia Renault Nissan se numara printre cei mai importanti clienti ai Media Direction, cu un buget de 25-30% din cifra de afaceri a agentiei, urmata de Wrigley, Mars si Pepsi, care reprezinta fiecare 10-15%. Varabiescu afirma ca multi dintre clientii din portofoliu sunt clienti vechi, cu care agentia lucreaza chiar si de zece ani. “La un moment dat, clientii nu te mai percep doar ca pe un furnizor de preturi de media, ci ca pe un partener cu care isi verifica anumite decizii de marketing si de business”, comenteaza managerul.

    Anul acesta, Media Direction a pierdut insa contul Star Foods in favoarea agentiei MediaCom, parte a grupului de comunicare Grey. Pierderea contului nu va afecta semnificativ afacerile agentiei, contul avand 2-3% din businessul Media Direction, afirma Varabiescu. Nu e singura agentie care a pierdut un cont in ultimele luni; printre companiile ale caror bugete de media sunt gestionate acum de alte agentii fata de cele de anul trecut se numara Romtelecom, Heineken, Raiffeisen Bank, Citroën, InBev, Petrom, Cosmote.

    Daca fostul director executiv Cristian Mucichescu a plecat la inceputul anului la Optimum Media Direction (OMD), in locul lui au sosit in agentie Ruxandra Stefan si Oana Stoenescu de la OMD, in functiile de new business director, respectiv group media director. Pentru ca ambele agentii fac parte din grupul international de comunicare Omnicom, s-ar fi putut crede ca a fost vorba de o rocada, insa Razvan Varabiescu spune ca nu a fost decat o coincidenta. “Pentru Cristi era o oportunitate pe care era firesc sa o accepte, iar Ruxandra anuntase dinainte ca va pleca. Eu o stiam de cativa ani, de cand lucrasem cu ea pentru licitatia Vodafone, aveam nevoie de un senior si am simtit o oportunitate sa o aduc aici.”

    Varabiescu crede ca interesant in industria media este sa realizezi in ce masura clientii sunt interesati sa lucreze cu o anumita agentie sau doar cu un om din acea agentie: “Aici cred ca intervine brandul companiei. Au existat conturi in care daca a plecat directorul de cont, dupa trei luni a plecat si contul acolo unde s-a mutat el. Aceasta e diferenta dintre un lider si un manager. Liderul pleaca cu toata echipa, in timp ce managerul ar trebui ca atunci cand pleaca, lucru in agentie sa decurga in ritmul sau firesc” .

    In 2006, cifra de afaceri a Media Direction a fost de aproximativ 35,5 milioane de euro, pentru ca pentru 2007, Razvan Varabiescu sa estimeze o crestere de 20% (pana la aproximativ 42 de milioane), iar pentru 2008 cu 25% mai mult fata de anul precedent, volumul de business al agentiei urmand sa treaca de 53 de milioane de euro. Razvan Varabiescu spune ca in functie de cifra de afaceri, Media Direction are o cota de piata de 8-9%. Despre profitul pe anul 2007, comparativ cu cel din 2006, afirma ca spera sa se pastreze in aceleasi marje.

    “Nu ma astept la fluctuatii majore. Nu se intampla lucruri majore astfel incat sa ne afecteze profitabilitatea. Cresterile de buget care s-ar traduce in cresteri de profit sunt contrabalansate de cresterile de salarii, de angajarile de oameni”, spune managerul agentiei care in 2006 a avut un profit de 700.000 euro. In afara de campania pentru Dacia, managerul tine sa aminteasca de locul intai obtinut la OMD PepsiCo Wolf Awards, un concurs desfasurat anual intre agentiile de media cu care lucreaza PepsiCo.

    “Este important pentru ca este un premiu dat de client, iar faptul ca acesta crede ca lucrarea ta este mai buna decat a castigatorului de la Cannes este mare lucru”, spune Varabiescu. Echipa din Ungaria, clasata pe locul al doilea dupa Media Direction, a fost premiata la Cannes, unde are loc cel mai important festival international de publicitate.

  • Publicitate locala, deci pe internet

    Publicitatea de provincie, facuta pentru a ajunge la consumatori care nu locuiesc in New York sau Los Angeles, este o piata de 8,5 miliarde de dolari (aproape 6 miliarde de euro). Acest buget se imparte intre publicatiile si televiziunile locale, site-uri si cartile de telefoane Yellow Pages intr-un raport nu tocmai obisnuit. 43,7% revine domeniului online, conform companiei de analiza a pietei Borrell Associates. Aceasta in vreme ce doar acum trei ani ziarele si revistele locale atrageau aproape jumatate din bugete, restul fiind impartit aproximativ egal intre celelalte media purtatoare de publicitate. „Presa scrisa locala s-a concentrat prea puternic pe apararea vanzarilor sale clasice, pentru produsele tiparite, in loc sa vada internetul ca pe un mediu nou si competitiv“, a declarat in Wall Street Journal Gordon Borrell, directorul agentiei care a realizat acest studiu.

    Vestea buna pentru publicatiile scrise e ca se afla pe o piata care oricum creste, cea a publicitatii de provincie. Anul acesta, piata totala este asteptata sa creasca pana la 12,6 miliarde de dolari (8,75 miliarde de euro), cu 48% mai mult decat in 2007. Vestea proasta e ca publicatiile traditionale fac destul de greu trecerea la online, audientele captate prin variantele online ale publicatiilor punctand doar cu 7,1% la incasarile proprii.

    In aceasta transformare, cateva trusturi au abordat strategii distincte. McClatchy, un trust de 31 de cotidiene americane locale, si-a regandit tarifele de publicitate si structura pachetelor de vanzare pentru a fi asemanatoare celor online. Trustul de presa Gannett administreaza acum 50 de retele sociale pe internet adresate mamelor si familiilor, parte a unei strategii mai largi care urmareste cresterea vanzarilor online prin asa-numitele site-uri hiperlocalizate.

    S-ar putea sa fie insa prea tarziu. Audienta locala incepe sa devina un obiectiv important si pentru gigantii online Google si Yahoo!. Din ce in ce mai mult, media traditionale care nu au puterea unei acoperiri nationale se aliaza cu acestia doi pentru a face fata schimbarii.

    Acum mai bine de un an, Yahoo! a semnat acorduri cu aproximativ 6 trusturi de presa pentru a crea o retea publicitara ce include atat spatii online, cat si offline. De atunci numarul lor a crescut permanent, iar titlurile reprezentate acum au ajuns la aproape 300 in Statele Unite.   

  • La un click de votul lor

    Buna ziua. Sunt Traian Basescu, presedintele Romaniei. Te chem sa facem curatenie! Am ales acest mod de a-ti vorbi pentru ca vreau sa afli direct de la mine de ce este nevoie de un referendum pentru votul uninominal“ – este mesajul pe care il aude cine suna la hotline-ul la care raspunde vocea inregistrata a presedintelui. Basescu a recurs la aceasta metoda dupa ce s-a declarat nemultumit de mediatizarea referendumului la radioul si televiziunea publice. Nu e singura data cand presedintele incearca sa comunice prin metode alternative. La alegerile prezidentiale din 2004 si-a lansat un site propriu, www.basescu.ro, actualizat acum cu ocazia referendumului pentru votul uninominal. Potrivit datelor Trafic.ro, in primele 24 de ore dupa innoirea site-ului (pe 13 noiembrie), acesta fusese accesat de aproximativ 3.000 de vizitatori, jumatate din numarul de vizitatori pe care ii are zilnic Zoso, cel mai cunoscut blogger roman.

    Dan Andronic, directorul Multimedia Political Communication, companie de marketing politic care are drept client PNL, considera ca in momentul de fata campaniile electorale nu mai pot fi desfasurate doar in mediile clasice. „Acest lucru se vede si in Romania, unde din ce in ce mai multi folosesc aproape zilnic internetul. Daca nu esti prezent activ pe internet, daca nu punctezi si aici, atunci sansele de reusita scad.“ Andronic apreciaza ca o intreaga campanie electorala online poate costa in jur de 50.000 de euro. In comparatie, un val de un milion de afise electorale costa 30.000 de euro. Dan Sultanescu, director al Institului PRO, spune ca o campanie pe internet este mult mai ieftina datorita costurilor de productie mai mici. „Se pot face doua tipuri de campanii: una de tip comercial, prin cumpararea de spatiu publicitar, sau una de tip PR. Insa ceea ce conteaza foarte mult intr-o campanie online este creativitatea si, mai ales, adaptarea mesajului la public.“

    In afara de costurile reduse, mediul online ofera si alte avantaje: rapiditatea si flexibilitatea, interactiunea cu electoratul si libertatea de a transmite fara distorsiuni mesajul de campanie. „Nu mai exista «gatekeeper» ca in cazul presei scrise sau al televiziunilor, ceea ce se traduce prin faptul ca mesajul candidatului, al partidului este prezentat fara distorsiunile inerente presei clasice“, spune Andronic. Cu toate acestea, mediile clasice precum presa scrisa si televiziunea raman principalele canale de comunicare intr-o campanie. „Motivul este simplu: in presa scrisa si la televiziune ai siguranta ca mesajul tau va ajunge la zeci de mii sau sute de mii de votanti. Un talk-show politic important poate aduce in fata televizorului sute de mii de votanti.“

    GMP Advertising, agentia care s-a ocupat de campania din 2004 a lui Traian Basescu, se ocupa si acum de strategia, creatia si implementarea campaniei pentru PD. In cazul PLD, strategia a revenit echipei de campanie, iar de creatie se ocupa agentia AdHoc Advertising. PSD a apelat la o agentie din Marea Britanie, lucrand cu biroul din Londra al firmei Penn, Schoen & Berland Associates, iar PNL lucreaza pentru partea de strategie cu Multimedia Political Communication si pentru partea de creatie cu Brightness.
    Bugetul de campanie pentru europarlamentare al PNL este de un milion de euro. Jumatate din bani este alocat pentru presa scrisa, iar cealalta jumatate pentru flyere, bannere, pliante si internet. Si PD a alocat tot in jur de un milion de euro pentru campaniile din aceasta perioada; dupa cum preciza in octombrie Vasile Blaga, secretarul general al partidului, banii se vor aloca mai mult pentru afisajul exterior, care este mai ieftin, si mai putin pentru reclama in ziare. La inceputul perioadei de campanie, UDMR a precizat ca nu va angaja nicio firma de publicitate. Campania UDMR este concentrata in Ardeal si Bucuresti, unde au fost tiparite afise cu sloganul „Impreuna in Europa“, concepute la partid.

    Partidul Initiativa Nationala isi promoveaza candidatii prin TV si prin intalniri cu alegatorii. „Vrem sa aratam oamenilor ca in acest partid nu sunt numai doua persoane. In toata campania ar fi trebuit sa investim in jur de 400.000-450.000 de euro, dar nu avem decat 100.000-150.000 de euro pe care ii investim in materiale publicitare si evenimente“, spune Cozmin Gusa, presedintele partidului.

    Cat despre prezenta in mediul online, Gusa precizeaza ca aceasta se limiteaza la site-ul petitiionline.ro, unde ei posteaza diverse propuneri legislative si nemultumiri la adresa actualei guvernari: „Daca o campanie este reusita, primim in jur de cateva mii de mesaje in doua-trei zile“.

    Internetul este solutia pentru a ajunge la un electorat mai tanar si mai educat, dar si pentru a imprima o perceptie de dinamism al campaniei. „In mediul digital trebuie sa fii succint si sa scoti esentialul in fata in cateva secunde, pentru ca electoratul este format din oameni care nu au timp. Mesajul transmis trebuie sa fie atractiv. Este foarte diferit de o campanie clasica, in care poti transmite mult mai multe idei“, este de parere Dan Motreanu, secretarul general al PNL.

    In afara de site-urile partidelor, revitalizate cu ocazia campaniilor, foarte multi politicieni si-au crescut prezenta in mediul digital prin bloguri. Daca bloggerii PSD se lansasera pe acest teren cu mult inainte de campanie (Mircea Geoana, Adrian Nastase, Gabriela Cretu sau Ioan Mircea Pascu), liberalii si-au facut bloguri anume cu ocazia campaniei – e vorba de Renate Weber si de colega ei de partid Adina Valean, care are in afara de blog si un canal propriu pe YouTube, fiind primul candidat roman la europarlamentare care a postat acolo un clip electoral. Dan Motreanu spune ca partidul „nu are legatura cu transmiterea anumitor mesaje“, candidatii avand libertate de expresie deplina. Ultimul lansat in blogosfera politica este fostul presedinte al Romaniei, Ion Iliescu. „La inceput am avut chiar niste retineri si chiar am fost criticat cand am spus ca blogul este un fel de mahala in scris, dar am vazut ca a luat o dezvoltare interesanta si aduce ceva in plus fata de ceea ce ofera presa scrisa, un punct de vedere mai degajat, mai spontan“, afirma Iliescu in ziua cand si-a lansat blogul.

    Directorul Institutului PRO considera ca tendinta partidelor de a-si lansa site-uri cu bloguri este putin exagerata, avand in vedere ca rata de penetrare a internetului in Romania abia se apropie de 25% si, chiar daca numarul utilizatorilor a depasit pragul de cinci milioane, procentul ramane cel mai scazut din UE. „Din punctul meu de vedere e o moda de a-ti face blog. Daca iti adaptezi foarte bine mesajul poti avea succes, insa daca nu faci acest lucru, electoratul isi va da seama ca nu este decat ceva artificial“, spune Sultanescu. In ceea ce priveste mesajele politicienilor de pe bloguri, directorul Institului PRO afirma ca o surpriza placuta este Adrian Nastase, iar una mai putin placuta este absenta mesajelor presedintelui Basescu de pe site-ul sau in perioadele dintre campanii.

    O alta modalitate de promovare a eurocandidatilor este site-ul online alegeri.tv, realizat de compania de software Zitec. Alexandru Lapusan, directorul general al Zitec, spune ca se simtea lipsa unui canal de informare online impartial, deschis catre toti candidatii inscrisi in cursele electorale, inclusiv pentru cei fara bugete electorale mari. „In afara de cativa dintre politicieni, majoritatea nu numai ca nu au campanii online, dar nici macar nu au un site propriu. Noi le oferim posibilitatea sa-si prezinte gratuit oferta electorala“, adauga Lapusan. Momentan, proiectul este finantat in intregime de compania Zitec, iar toate serviciile site-ului sunt acum gratuite pentru politicieni. Pe viitor insa, site-ul va oferi si servicii platite pentru politicieni, pentru a-i ajuta sa se prezinte in fata electoratului. Directorul Zitec spera ca investitia de 10.000 de euro de pana acum sa fie recuperata la urmatoarele alegeri parlamentare, atat din serviciile oferite politicienilor, cat si din valorificarea spatiilor publicitare. „Avem deja solicitari (unele concretizate) de vanzare a spatiului publicitar, insa ele nu sunt inca o alternativa viabila pentru o recuperare a investitiei pe termen scurt. La sase saptamani de la lansare, pentru toata luna noiembrie estimam peste 20.000 vizitatori unici si peste 500.000 de afisari.“

    Politician vs. Apa minerala

     

  • Politician vs. Apa minerala

    Atunci cand vine vorba de promovare, strategiile folosite pentru un politician nu difera foarte mult de cele folosite in cazul oricarui alt produs. Dan Andronic crede insa ca miza si unicitatea votului fac diferenta intre cele doua.

    MIZA CAMPANIEI ELECTORALE o depaseste pe cea a unei campanii de comunicare pentru o institutie (fie ea de stat sau privata) sau pentru un produs. Inclusiv la nivel de perceptie, intr-o campanie electorala alegatorii stiu ca in joc e viitorul lor. Indiferent cu cine voteaza sau daca nu voteaza, electoratul raspunde la mesajele emitatorului. Chiar si lipsa de la urne este tot un raspuns, care arata neincrederea fata de politicieni sau o dezaprobare a modului in care au facut campanie.

    UNICITATEA VOTULUI. In cazul unei campanii comerciale, cetateanul poate cumpara apa minerala produsa de compania A, dar si de compania B. „De la compania A cumpara apa plata cu lamaie, de la compania B cumpara apa carbogazoasa. Cele doua decizii nu intra in conflict. In cazul campaniei electorale, cetateanul are un singur vot. De aici si duritatea si atacurile specifice campaniilor electorale“, spune Andronic. Candidatii stiu ca votantul nu poate sa faca o alegere multipla si multi dintre ei apeleaza la asa-zisele strategii „murdare“, atacandu-si competitorii, in incercarea de a imparti scena politica in „baietii buni si baietii rai“.