BusinessMagazin

Tag: cadre didactice

  • Un psiholog spune că oamenii te judecă doar aceste două criterii la prima întâlnire. Care sunt acestea?

    Profesorul şi psihologul Amy Cuddy ce predă la Harvad Business School a studiat mai mult de 15 ani de zile primele impresii şi efectul acestora asupra oamenilor. În cartea sa “Presence”, Cuddy este de părere că oamenii răspund la următoarele două întrebări atunci când se văd pentru prima dată, potrivit Business Insider

    1. Pot să am încredere în această persoană?
    2. Pot să respect această persoană?

    Psihologii se referă la aceste două dimensiuni cu două categorii: căldură şi competenţă. Ideal, un candidat vrea să fie perceput şi prietenos şi inteligent, bun cunoscător.

    Într-un context profesional, oamenii tind să mizeze pe dovedirea competenţei şi mai puţin apropierea, căldura. Se pare că, deşi e important să arăţi că eşti bun pentru rolul cerut de angajator, este mai important să arăţi că cineva poate avea încredere în tine.

  • Replica medicilor pentru Cătălin Rădulescu: „Reacţia furibundă a unui muribund. Neruşinare fără margini”

    Medicul Valentin Boldea din Galaţi a declarat, pentru MEDIAFAX, că declaraţia lui Rădulescu „este reacţia furibundă a unui muribund”.

    „Este un om supărat. El este medic şi este furios. Este reacţia furibundă a unui muribund din punct de vedere intelectual şi politic. În rest este can can, nu poţi să iei ce ai dat. Nu este normal să
    alunge pe cineva din ţară, este opţiunea fiecăruia. Până acum, medicii nu au fost daţi afară din ţară, dar fiecare are dreptul să-şi aleagă propriul drum profesional şi personal. Să nu mai zicem că toate creşterile de care vorbeşte nu sunt aşa spectaculoase. Au primit doar medicii din spitale, medicii de familie sunt mult în urmă”, a spus medicul Valentin Boldea.

    La rândul său, medicul Vasi Rădulescu este de părere că majorarea salariilor medicilor a fost un act de normalitate.

    „Era nevoie de aşa ceva, iar cel mai mult au simţit asta medicii rezidenţi. Eu îmi aduc aminte că am început rezidenţiatul cu 770 de lei salariu lunar. O ruşine. Acum, să ieşi, în calitate de politician, dar şi ca absolvent de medicină, spunând că medicii ar trebui să dea salariile înapoi sau să plece din ţară doar pentru că partidul tău a picat în jos la alegeri şi ţara dă un semnal puternic că nu-ţi mai doreşte formaţiunea e o neruşinare fără margini. E, pe undeva, o recunoaştere că ai mărit salariile în scop pur electoral, să-ţi asiguri bazin de votanţi. E o constrângere. Dar nu mă mai miră nimic din ce vine de la astfel de specimene”, a declarat pentru MEDIAFAX medicul Vasi Rădulescu.

    Medicul primar dr. Livia Davidescu, din Craiova, a spus, pentru MEDIAFAX, că dacă ar fi invitată să aibă un dialog imaginar cu Cătălin Rădulescu, l-ar întreba dacă ieşirea sa publică reprezintă punctul de vedere al partidului pe care îl reprezintă.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Microsoft a investit 1 milion de dolari în educaţia unor elevi din zone defavorizate: „93% din joburile de azi necesită un nivel minim de competenţe digitale”

    Motivaţie:

    Reprezentanţii Microsoft România susţin că proiectul educaţional Alt Viitor (ALT+V) încearcă să răspundă uneia dintre cele mai stringente preocupări ale părinţilor, educatorilor şi guvernelor: ce putem face pentru copiii noştri pentru a le asigura un viitor bun?
    Motivaţia Microsoft pentru finanţarea programului ALT + V a fost necesitatea aptitudinilor digitale, deoarece în România ne confruntăm cu o situaţie specială: mai mulţi oameni sunt activi în mediul online, dar nivelul de competenţe digitale înregistrează al doilea cel mai scăzut procent în UE (conform DESI). 93% din locurile de muncă de astăzi necesită cel puţin un nivel minim de competenţe digitale – iar importanţa acestor competenţe pe pieţele viitoare de locuri de muncă va creşte. Dezvoltarea competenţelor digitale a problemelor, codarea pentru generaţia tânără este o necesitate (gândirea critică, rezolvarea complexă) în cadrul sistemului educaţional tradiţional, lucru care poate fi realizat prin formarea cadrelor didactice pentru a spori apetitul pentru tehnologie al studenţilor sau prin alte activităţi complementare (ex.: ateliere de codare).

    Descrierea proiectului:

    În iunie 2018, Microsoft România a lansat programul Alt Viitor prin care sprijină dezvoltarea de competenţe digitale, cu orientare pe programare, pentru 11.000 de elevi, cu accent pe zonele defavorizate. Programul finanţat de Microsoft România cu 1 milion de dolari va fi dezvoltat şi derulat pe perioada a doi ani de un consorţiu de organizaţii nonprofit din România format din: Coder Dojo Bucureşti & Şcoala de Valori, Asociaţia E Civis, Asociaţia Centrul pentru Educaţie şi Dezvoltare Profesională Step by Step şi Fundaţia EOS.
    De la alfabetizarea digitală de bază la informatica avansată, abilităţile digitale sunt adesea inaccesibile tinerilor care au nevoie cel mai mult de ele. Într-o lume transformată prin tehnologie, toţi tinerii ar trebui să aibă posibilitatea de a-şi dezvolta abilităţile creative, de rezolvare a problemelor, precum şi gândirea critică, cred reprezentanţii Microsoft România. Toate acestea sunt abilităţi pe care învăţarea informaticii le dezvoltă. De asemenea, prin acţiuni specifice, proiectul îşi propune să crească nivelul de conştientizare în ceea ce priveşte noile tehnologii în rândul a peste 160.000 de copii. Pentru a asigura un impact de durată, Alt Viitor va desfăşura formări de specialitate pentru mai bine de 4.500 de profesori din întreaga ţară.

    Rezultate:

    Printre programele derulate până în prezent se numără: New Kids of the Code: Fun, Creativity, Applicability Sustainability, care propune o abordare inovativă şi revoluţionară a provocărilor generate de nevoia dezvoltării de competenţe digitale; cursul „Să gândim logic împreună cu copiii”, care are ca obiectiv general sprijinirea cadrelor didactice din învăţământul primar (şi nu numai) în procesul de înţelegere în vederea practicării unor elemente de logică informală cu scopul derulării unei activităţi educaţionale de calitate prin dezvoltarea gândirii logice a elevelor/elevilor; Everyone Digital, dezvoltat în cadrul programului Alt Viitor, care îşi propune să asigure accesul egal la tehnologie pentru toţi copiii şi tinerii, concentrându-se pe zone sărace din sudul ţării, dar adresându-se şi copiilor din Bucureşti ale căror familii nu îşi permit un curs de robotică sau programare; Informatica 365, derulat în cadrul programului Alt Viitor, care are drept scop instruirea cadrelor didactice la nivel naţional pentru predarea unei discipline nou introduse în programa şcolară de gimnaziu începând cu anul şcolar 2017-2018, Informatică şi TIC; CoderDojo Tech Academy, derulat în parteneriat cu asociaţia Şcoala de Valori şi care presupune deschiderea de noi dojo-uri (ateliere interactive de programare) în 7 judeţe din România unde în prezent nu există o astfel de iniţiativă.

    Cifră de afaceri netă în anul 2017
    321 mil. lei

    Profit în anul 2017
    12,6 mil. lei

    Valoarea Investiţiei
    1 mil. dolari

    Intervalul de implementare a proiectului
    2018-2020

  • Companiile din România preiau frâiele când vine vorba de educaţie: cum vrea Bayer România să îi împrietenească pe copii cu ştiinţa

    Motivaţie:
    Sistemul educaţional din România are de înfruntat unul dintre cele mai mari obstacole de până acum: programa şcolară încărcată, lipsa resurselor şi a oportunităţilor pe termen lung şi abordarea pur teoretică a procesului de învăţare au făcut ca rata abandonului şcolar la vârste mici şi a analfabetismului să fie printre cele mai mari din Uniunea Europeană.

    Descrierea proiectului:
    Răspunsul Bayer România la fenomenul abandonului şcolar a fost un proiect educaţional care îşi propune să îi împrietenească pe elevii cu vârste între 6 şi 12 ani cu ştiinţa şi învăţarea în sens larg. Lansat în 2014, Baylab scoate ştiinţa din clasicele manuale şi săli de clasă şi îi invită pe cei mici să descopere lumea înconjurătoare prin joacă şi explorare. Totul se realizează în sesiuni de experimente de 60 de minute, susţinute de profesori specializaţi în metoda investigaţiei.
    Pe parcursul celor cinci ediţii, Baylab a evoluat dintr-un proiect pilot într-un eveniment internaţional, desfăşurat în cinci oraşe din România şi în Republica Moldova, vizitat anual de câteva mii de copii.

    Rezultate:
    În cazul celei mai recente ediţii, din 2018, evenimentul s-a desfăşurat în Bucureşti, Iaşi, Timişoara, Constanţa, Cluj-Napoca şi Republica Moldova (Chişinău), timp de trei săptămâni. În cadrul acestuia au fost implicate peste 20 de persoane. Au fost organizate sesiuni de 60 de minute, cu experimente ştiinţifice realizate de către elevi cu ajutorul profesorilor parteneri, pe baza unor materiale didactice oferite şcolilor din oraşe participante.

    Cifră de afaceri netă în anul 2017
    ~ 198 mil. euro

    Număr de angajaţi
    210

    Valoarea investiţiei
    24.000 euro

  • Cele mai responsabile companii din România: Lidl – Academia de leadership şi management şcolar

    Motivaţie

    Ideea proiectului are la bază trei factori: directorii de şcoală au al doilea cel mai mare impact asupra rezultatelor educaţionale ale elevilor, după profesori (conform cercetărilor citate de reprezentanţii Lidl), dar în România directorii de şcoală au doar pregătirea/ calificarea de profesori; în toate ţările care au sisteme educaţionale performante există programe dedicate pentru instruirea directorilor de şcoli (înainte şi după ce au preluat mandatul de management); educaţia din România are nevoie de lideri care să înţeleagă rolul directorului de şcoală în rezultatele educaţionale, să fie antreprenori autentici şi capabili să conducă în mod strategic echipele lor; comunitatea trebuie să susţină obiectivele legate de îmbunătăţirea şcolii.

    Descrierea proiectului

    Academia de leadership şi management şcolar este primul program de dezvoltare a abilităţilor de leadership şi management dedicat directorilor de şcoli din România. Programul oferă oportunitatea pentru ca 40 de directori de şcoli să lucreze timp de un an într-un format de tip MBA împreună cu manageri de companii din business, directori de şcoli din alte ţări şi experţi internaţionali în educaţie. 

    Programul a fost implementat de Asociaţia Pentru Valori în Educaţie în colaborare cu manageri din business şi cu cele mai mari organizaţii din educaţie şi experţi în educaţie din alte ţări. Au fost implicaţi peste 60 de manageri din business şi profesionişti care lucrează lunar cu directorii de şcoli pentru a îi ajuta să transforme planurile de management şi şcolile pe care le conduc. Programul a început în aprilie 2018 şi se va finaliza în iunie 2019; ulterior va fi selectată o nouă promoţie pentru a face parte din program. Pentru fiecare generaţie programul durează 18 luni. Cele 40 de şcoli din program au fost selectate în urma unui anunţ public la care au participat 500 de aplicanţi din toată ţara. În program participă 17 şcoli din mediul rural şi 23 din mediul urban. Investiţia Lidl în program a fost de 108.000 euro. Costul pentru fiecare participant este de 10.000 de euro, dintre care 600 de euro sunt achitaţi în mod direct de către director, iar 9.400 euro reprezintă o bursă privată din partea unei companii din mediul de business. Raportând impactul programului la numărul de elevi din şcolile participante, costul pentru impactul oferit în viaţa unui elev este de 18 euro per elev. 

    Rezultate

    În anul 2018, 40 de directori de şcoli au fost selectaţi (dintre 500 de aplicanţi din întreaga ţară) pentru a face parte din programul care a îmbunătăţit calitatea educaţiei şi rezultatele şcolare pentru 23.000 de elevi din 20 de judeţe ale ţării. Rezultatele obţinute de program în şcolile pe care le conduc se referă la îmbunătăţirea rezultatelor educaţionale ale elevilor şi transformarea culturii şcolii prin diminuarea abandonului şcolar, reducerea analfabetismului funcţional, creşterea ratelor de promovabilitate, programe de îmbunătăţire a capacităţii profesorilor de a lucra cu grupurile dezavantajate din şcolile lor şi modernizarea şcolilor pentru copiii cu dizabilităţi.

    Cifră de afaceri netă în anul 2018
    7,5 mld. lei

    Număr de angajaţi
    >5.000

    Valoarea investiţiei
    108.000 euro

  • Compania din România care a investit 2,9 milioane de euro în dotarea „şcolilor copilăriei”

    Motivaţie
    Necesitatea derulării proiectului rezidă în existenţa la nivel de comunitate a unor bariere de ordin material, care împiedică facilitarea accesului copiilor din şcoli la un sistem nou de iluminat, economic, ecologic, durabil şi confortabil.

    Descrierea proiectului
    Proiectul  „Energie în şcolile copilăriei” presupune înlocuirea integrală a sistemului de iluminat din şcolile beneficiare cu corpuri de iluminat moderne, pe bază de tehnologie LED, având un consum redus de energie. Proiectul a fost iniţiat intern, în anul 2012, la nivelul departamentului Responsabilitate Corporatistă din cadrul E.ON România şi a ajuns până la acest moment la cinci ediţii. Conceptul, criteriile de selecţie a beneficiarilor, precum şi paşii necesari implementării au fost, de asemenea, concepute intern. Grupul ţintă al proiectului este format pe de o parte din beneficiari direcţi – copiii care învaţă în unităţile de învăţământ şi cadrele didactice – cât şi beneficiari indirecţi – autoritatea locală care asigură resursele necesare administrării şcolilor. Obiectivul proiectului este să faciliteze accesul elevilor şi al cadrelor didactice la un sistem de iluminat modern, durabil si ecologic şi, implicit, să ofere un mediu propice performanţei şcolare. În acelaşi timp, comunitatea, prin autorităţile locale, va fi susţinută în modernizarea infrastructurii şcolare şi în realizarea unui consum de energie scăzut, urmare a montării noilor sisteme de iluminat.
    Printre principalele criterii care au stat la baza selecţiei unităţilor de învăţământ incluse în proiect au fost: sursele de iluminat să nu fi fost modernizate în ultimii cinci ani şi vulnerabilitatea şcolii din punctul de vedere al capacităţii de a-şi achita consumul de energie. Colaborarea în cadrul proiectului s-a făcut în principal cu unităţile de învăţământ incluse, dar şi cu autorităţile locale sau judeţene. Implementarea s-a facut în perioada mai – octombrie, cu concentrarea pe lunile vacanţei şcolare de vară. Intervenţia echipelor specializate a fost una punctuală, cu preluarea şi finalizarea succesivă a câte unei săli de clasă. Schimbarea sistemului a presupus înlocuirea corpului de iluminat şi a neoanelor vechi cu noi corpuri şi tuburi cu LED.

    Rezultate
    Campania de modernizare a infrastructurii şcolare prin schimbarea sistemului de iluminat în unităţile de învăţământ a debutat în 2012. Pe parcursul a cinci ediţii a fost modernizat sistemul de iluminat în 54 de unităţi de învăţământ, inclusiv în structurile aparţinătoare, totalizând un număr aproximativ de 35.000 de beneficiari. Investiţia totala a fost de aproximativ 2,9 mil. euro.
    În intervalul 2017 – 2018 s-au derulat două ediţii, având 17 unităţi de învăţământ beneficiare şi însumând o investiţie de aproximativ 1,3 mil. euro. Peste 30.000 de tuburi cu LED au fost montate în ultimii doi ani în şcolile incluse în proiect, beneficiari direcţi fiind 15.000 de elevi şi cadre didactice. Tehnologia LED asigură o economie considerabilă de energie, consumul fiind cu circa 50% mai scăzut decât iluminatul cu becuri fluorescente şi cu circa 80% mai mic decât cel clasic, cu becuri incandescente. 


    Cifră de afaceri netă în anul 2017
    (e.on energie)
    4,8 mld. lei

    Număr angajaţi
    6.850


    Profit în anul 2017
    (e.on energie)
    173,6 mil. lei 

  • Andronescu: 55.000 de profesori vor fi formaţi în cadrul unui proiect derulat de Ministerul Educaţiei Naţionale

    „Profesorii în acest moment asigură programul de formare din resursele proprii. Cred că trebuie să dăm bani din buget pentru a asigura formarea continuă a dascălilor din bugetul ministerului. Avem acum proiectul «CRED» care asigură formarea a 55.000 de cadre didactice. Este un început”, a declarat, marţi, ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu.
     
    Andronescu spune că momentan a început procesul de selecţie a celor 1.500 de experţi din cadrul proiectului.
     
    Conform Ecaterinei Andronescu, programul CRED va fi implementat pentru o perioadă de doi ani din bugetul de stat.
     
    De asemenea, ministrul Educaţiei Naţionale spune că există mai multe lucruri din legea japoneză pe care ar vrea să le implementeze în România.
     

  • De ce a ajuns Microsoft să dea credite „Prima casă”

    Creditele nu sunt acordate angajaţilor Microsoft, ţinta fiind profesorii care îi învaţă carte pe angajaţii companiei sau cei care lucrează în spitale şi au grijă de angajaţii Microsoft.
    Preţurile apartamentelor în Seattle, unde este sediul Microsoft şi Amazon, au explodat, ceea ce a făcut ca anumite categorii profesionale să nu mai aibă acces la locuinţe aflate în centrul oraşului.
    Brad Smith spunea că prin acest proiect categoriile profesionale vizate de Microsoft nu vor pierde zilnic patru ore pentru a veni la muncă şi a se întoarce acasă. La salariile lor, aceste categorii profesionale nu-şi pot permite să stea în centru.
    În oraşele unde îşi au sediul marile companii de IT şi unde angajaţii sunt plătiţi cu mult peste salariul mediu, asta dacă nu au ajuns chiar milionari, piaţa de real estate a crescut foarte mult, fiind aproape imposibil pentru alte categorii profesionale să se apropie de locuinţe în centrul oraşului.
    Microsoft a realizat că una dintre problemele cu care se confruntă ţine de faptul că profesorii care îi învaţă pe angajaţii lor în şcolile primare şi preuniversitare nu au nicio şansă pe piaţa de real estate, ceea ce îi va determina să nu-şi mai dea silinţa cu elevii.
    Foarte puţine companii, odată ce au ajuns în top, se gândesc la forţa de muncă. De obicei toată lumea critică sistemul de educaţie, aşteptând ca statul să le livreze oameni, exact ca un produs de care ei au nevoie.
    La rândul lor, aceşti oameni trebuie să fie pregătiţi de cineva. Iar dacă aceşti cineva nu au venituri suficiente, nu vor fi profesori buni pentru viitorii lor angajaţi. Iar toată lumea pierde. Confruntate cu o lipsă acută de forţă de muncă, companiile din România au început să investească în proiecte rezidenţiale ca să convingă oameni să lucreze pentru ele. Dacă eşti din altă parte, primul lucru la care te gândeşti când vii într-un oraş nou este unde vei sta. Şi dacă salariile din piaţă sunt suficiente, astfel încât să poţi să plăteşti o chirie. Şi, de ce nu, chiar să iei un credit şi să plăteşti rate.
    Companiile vor fi nevoite să se uite şi dincolo de propriii angajaţi, către piaţa de învăţământ şi către piaţa de sănătate. Ca să ai salariaţi care să fie şi buni, ai nevoie de profesori. Şi în primul rând nu profesori de facultate, ci profesori de şcoală primară şi liceu.
    În România, aici este marea problemă. Profesorii de la şcolile primare şi de la licee nu câştigă suficient astfel încât să stea la masă cu un elev. Sunt foarte multe cazuri în care salariile de intrare într-o companie sunt mai mari decât salariile profesorilor. Iar acest lucru a născut mari frustrări. Plus că o companie are pretenţia ca viitorul angajat să fie bine pregătit.
    Acest lucru se va schimba, iar Microsoft doar a deschis piaţa. Vom vedea din ce în ce mai multe companii mari care îşi vor crea propriul program Prima casă, în încercarea de a avea angajaţi bine pregătiţi, bine hrăniţi şi sănătoşi.
    Dacă n-are cine să ofere aceste lucruri, companiile vor avea mari probleme. De fapt, le au deja.
    Toată Europa Occidentală ţipă după forţă de muncă şi constată că generaţiile sunt tot mai slab pregătite. Când un programator are 100.000 de dolari pe an, un profesor 30.000 de dolari pe an, iar profesorul face naveta ca să ajungă la şcoală, sistemul începe să crape.
    În România, un programator are 1.500 de euro pe lună, iar un profesor de şcoală generală sau de liceu nu cred că este plătit cu mai mult de 500 de euro. Profesorii de la facultate pot obţine aceste venituri.
    Proiectul Prima casă din România a oprit scăderea preţurilor pe piaţa imobiliară şi a dat posibilitatea foarte multor tineri să acceseze un credit la un cost pe care şi-l puteau permite. Programul a funcţionat.
    Când statul va stopa acest program Prima casă, marile companii vor ajunge să-şi creeze propriul program fie pentru a-şi susţine salariaţii, fie pentru a susţine profesorii. 

  • CADOU de Crăciun pentru ÎNVĂŢĂTOARE de zeci de mii de lei. Părinte: SĂ N-O FACEM pe doamnă să se simtă PROST

    Părinţii elevilor dintr-o clasă primară discută pe un grup de WhatsApp despre suma de bani pe care trebuie să o aducă fiecare din cei 27 de elevi: câte 100 de lei. Din cei 2.700 de lei ar urma să fie cumpărat un cadou de Crăciun pentru învăţătoare, conform unei fotografii postate pe Facebook de preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de părinţi din învăţământul preuniversitar, Iulian Cristache.

    “Luaţi în calcul că eu am făcut împărţirea la 27 şi dacă nu aduc toţi nu putem să facem acest lucru”, a comentat un părinte pe grup.
     
    Un alt părinte susţine că nu trebuie să o facă pe profesoară de ruşine şi că trebuie să lupte ca aceasta să primească un cadou.
     
    “Să nu o facem nici pe doamnă să se simtă prost. Să vorbim direct”, a mai scris cineva.
     
    Reprezentanţii părinţilor accentuează că părinţii sunt cei care vin cu ideea de a cumpăra cadouri, nu profesorul.
     
    “Eu sunt sigur că nu profesorii cer cadouri. (…) Vorbim de o iniţiativă a părinţilor, care are rolul de a fi în consiliul clasei, de a sprijini şi a apăra drepurile părinţilor şi ale elevilor. (…) Se spune că profesorul nu are nicio vină, decât doar că primeşte un cadou”, a spus, pentru Mediafax, Iulian Cristache.
     

  • Alex Ciutacu,redactor la ZF

    „Cristian Hostiuc (director editorial) m-a atras vânzându-mi ideea că voi cunoaşte cei mai bogaţi şi mai influenţi oameni din ţară, că voi cunoaşte premieri, preşedinţi şi directori de companii.
    Ziarul Financiar era, bineînţeles, încă şi atunci un nume în urechile mele şi un exemplu la îndemână pentru profesorii din facultate, fiind considerat de mult timp reperul cercurilor financiare din România, pentru că a fost construit ca un produs premium, singurul produs media de business din România.
    Îi întrebasem pe unii colegi mai mari de facultate, stabiliţi deja prin mai multe redacţii din peisajul mediatic românesc, cum este viaţa în presă, departe de teoriile din cărţile de comunicare. Am înţeles că oamenii nu se ajută atât de mult în redacţii şi am înţeles că presa este privită drept «paria» de o parte din oamenii pe care îi contactează.
    Însă ZF-ul s-a dovedit să aibă şi o redacţie «premium». Fiecare editor sau redactor a pierdut zeci de minute sau chiar ore explicându-mi noţiuni şi tehnici, învăţându-mă să devin jurnalist. Fiecare antreprenor, manager, director, profesor şi politician mi-a răspuns la telefon şi mi-a comentat subiectul.
    După primele luni la ZF mi s-a dat încrederea de a pleca în Estonia pentru a lua interviu unui comisar european. Contextul a fost copleşitor, iar încrederea oamenilor din redacţie, surprinzătoare. Prin urmare, am cunoscut o parte dintre cei mai bogaţi şi mai influenţi oameni din ţară. «Cel mai bun început de carieră pe care îl puteai avea, şi nu numai» – asta mi-au spus toţi profesorii facultăţii de jurnalism atunci când le spuneam că sunt la Ziarul Financiar.
    După un an şi jumătate de când ZF-ul «m-a luat de mână», după zeci de discuţii despre mediul fiscal, finanţe personale, pieţe de capital, piaţa bancară, companii, antreprenoriat, ultimele tehnologii şi analiza a zeci de businessuri, ştiu că domnul Hostiuc a avut dreptate la interviul de angajare: «Jurnalismul este cea mai frumoasă profesie din lume».”