Tag: British American Tobacco

  • Pe calea inovării

    Inovarea este principala forţă prin care businessurile se transformă, avansează şi reconfigurează pieţe, iar avansul tehnologic din ultimii ani permite ca aceasta să se întâmple la nivelul fiecărei industrii în parte. În acest context, BAT a investit peste 1 miliard de lire sterline în ultimii patru ani şi pune la lucru circa 1.500 de specialişti într-o divizie de R&D care are un scop clar: să reducă riscurile asociate fumatului.

    Inovaţia este în centrul activităţii noastre în industria tutunului pentru că trecem printr-o perioadă de transformări rapide, care poate fi susţinută doar de ştiinţă şi inovaţie. Avem un scop îndrăzneţ, şi-anume să construim un viitor mai bun, ceea ce înseamnă să reducem impactul produselor noastre asupra sănătăţii, în timp ce continuăm să deservim clienţii care doresc să consume produsele noastre”, a explicat Claire Wisbey, directorul pentru comunicare ştiinţifică la nivel global al BAT.

     Ea a detaliat iniţiativele BAT bazate pe inovaţie în cadrul videoconferinţei Business Magazin „Cele mai inovatoare companii din România 2021 – Cum accelerăm inovarea în România?”, organizată în parteneriat cu BAT şi Leviatan Design. Astfel, compania dezvoltă un portofoliu de produse care nu implică arderea, ci încălzirea tutunului, pentru a reduce riscurile asociate fumatului (în original: tobacco harm reduction).

    „Avem o divizie strategică de ştiinţă şi tehnologie care se uită la viitoarele tehnologii globale şi avem o echipă dedicată de tech scouts care urmăreşte îndeaproape tot ce se întâmplă în Silicon Valley. Aţi putea crede că este destul de departe de core-businessul nostru, dar de fapt activităţile care sunt create acolo sunt aplicabile în multe organizaţii la nivel global”.

    BAT este lider în piaţa tutunului pe plan local, cu o cotă de peste 50% şi cu peste 3.000 de angajaţi. La nivel global, compania are peste 55.000 de angajaţi şi operează în 180 de ţări cu 45 de fabrici în 43 de pieţe. De la acest nivel, grupul vrea să se îndrepte din ce în ce mai mult spre produse pe care le promovează drept o alternativă mai puţin nocivă, în contextul în care există consumatori care sunt deschişi spre alternative.

    „Focusul nostru pe inovaţie se reflectă şi în produsele pe care le avem în piaţă astăzi. Avem cea mai largă gamă de produse alternative pentru consumatori, care trec prin mii de testări înainte de a ajunge la consumatori. Dar sunt toate susţinute de ştiinţă, ştiinţă care continuă să evolueze. Continuăm să dezvoltăm noi metode de a testa produsele, astfel încât ştim că produsele care ajung la consumatori nu sunt doar high-tech, dar se supun şi celor mai stringente standarde de siguranţă”.

     Mentalitate de inovaţie

    Evenimentul Business MAGAZIN a acoperit teme din sfera inovaţiei, precum poziţia României de inovator emergent în cadrul European Innovation Scoreboard 2021, tabloul de bord al inovării în UE sau subiecte ca politicile publice necesare pentru a încuraja inovarea.

    Dincolo de poziţia de reprezentant al BAT, Claire Wisbey a discutat şi din perspectiva unui specialist cu 25 de ani de experienţă în domenii precum comunicare pentru cercetare şi farmacologie la nivel naţional şi internaţional şi a colaborat în mod direct cu biroul de coordonare a sistemului public de sănătate din Marea Britanie, dar şi cu alte autorităţi publice. Înainte de a se alătura BAT, Wisbey a lucrat în cadrul companiei farmaceutice GSK.

     „Trebuie să ne asigurăm că există un cadru de reglementare care permite tehnologiei, talentelor şi pieţei să se dezvolte. Cred că este vorba de libertate pentru a inova şi vorbim de nevoia unui mediu care încurajează, cultivă şi recompensează inovaţia pentru a putea vedea investiţii constante în infrastructură, în emergenţa talentelor şi în dezvoltarea următoarei generaţii de talente”, a spus Wisbey referindu-se la poziţia României de „inovator emergent” în topul european.

     În sprijinul inovaţiei, ea consideră că este necesar un mix care cuprinde decizii bazate pe date, pe analizarea acestora, pe înţelegerea dorinţelor consumatorilor, pe calitate, siguranţă, dar şi pe capacitatea pieţei de a adopta tehnologia. „Cred că un alt lucru important este să avem astfel de conferinţe unde putem comunica, împărtăşi idei pentru a şti şi pentru a înţelege ce se întâmplă în alte organizaţii, pentru a putea învăţa, pentru a evolua şi pentru a câştiga informaţii unul de la celălalt.”

     La nivelul politicilor publice care ar putea încuraja inovarea, Wisbey consideră că legislaţia este critică, întrucât ea trebuie să stimuleze şi să încurajeze inovaţia, dar şi să protejeze.

     „Noi la BAT ne uităm constant la cum este concentrată inovaţia, care este geneza ei, care este nevoia pe care o satisfaci. Spre exemplu, când ne gândim la nevoie, ne gândim la consumatori, la preferinţele din piaţă. Într-o piaţă ca România ne uităm care e peisajul, ce vor oamenii, cum se aşază ţara din perspectiva preferinţelor consumatorilor, iar apoi ne uităm care este peisajul de reglementare, cum noi ca organizaţie condusă de inovaţie operăm pe plan local.”

    Dincolo de produse, inovaţia poate însemna şi modul în care o companie este deschisă la a-şi transforma procesele şi activităţile. În acest sens, BAT şi-a asumat o ţintă de neutralitate climatică din perspectiva amprentei de carbon a companiei, până în 2050. Reprezentanta companiei a subliniat că organizaţiile trebuie să adopte o mentalitate de inovaţie în toate activităţile pe care le desfăşoară.

    „Şi cred că asta începe cu ecosistemul potrivit, cu înţelegerea setului de aptitudini şi de capabilităţi necesare din perspectiva nevoilor educaţionale pe termen lung. Sunt acestea stimulate? Există politici guvernamentale care să stimuleze organizaţiile să investească şi să continue să investească? Există roluri, joburi şi infrastructură să poţi angaja oameni cu roluri specializate precum cel de data scientist sau alte lucruri noi şi interesante? Cred că trebuie să existe un ecosistem care să permită şi să încurajeze inovaţia”.

    Wisbey consideră că o altă latură importantă a discuţiei ţine de adopţia celor mai noi şi inovatoare produse, în contextul în care un ecosistem care încurajează inovarea trebuie să încurajeze şi adoptarea inovaţiilor rezultate.

     „Trebuie să stabilim o piaţă care nu doar permite inovarea, dar duce şi spre o adopţie cât mai rapidă a acesteia a inovaţiei, astfel încât consumatorii, infrastructura, ţara să poată beneficia de aceasta.”

    De la proces la rezultat

    BAT a investit în ultimii 4 ani peste 1 miliard de lire sterline în cercetare şi dezvoltare pentru a inova în direcţia portofoliului de produse alternative. Printre noile categorii de produse se numără ţigări electronice, produse care încălzesc tutunul, produse moderne pentru uz oral, precum şi produse cu nicotină pentru uz oral fără tutun.

    Compania a avut în 2020 13,5 milioane de clienţi pentru produsele care nu ard tutunul, cu 3 milioane mai mulţi decât în anul anterior. Investiţiile şi cei 1.500 de specialişti puşi la lucru în divizia de cercetare şi dezvoltare a companiei reprezintă eforturi care s-au concretizat până acum prin gamele Vuse, glo şi Velo. Produsele glo care încălzesc tutunul în loc să îl ardă au ajuns în piaţa din România în decembrie 2017. BAT susţine clar că ţigările cauzează riscuri majore la adresa sănătăţii şi că singura modalitate prin care acestea pot fi evitate este renunţarea la fumat.

    De cealaltă parte, BAT îi încurajează pe cei care continuă să fumeze să facă trecerea complet la alternativele al căror risc ar fi mai redus, iar eforturile pentru a dezvolta aceste alternative se desfăşoară în centrele R&D din Marea Britanie, SUA, China şi Brazilia. Acum, la nivel global, compania vrea să ajungă la 50 de milioane de consumatori până în 2050 pentru alternativele care nu presupun arderea tutunului şi aşteaptă venituri de 5 miliarde de lire sterline din aceste categorii până în 2025.

    Tot până în 2025 se aşteaptă ca aceste noi categorii de produse să devină profitabile pentru companie, potrivit informaţiilor prezentate de BAT. „În continuare ne gândim la inovaţie consumer first, la piaţă şi la preferinţele pieţei, şi ne gândim la reglementări şi la cum ne mişcăm şi evoluăm în interiorul lor, dar şi la cum evoluăm utilizând inovaţia şi noile tehnologii”.

  • Pe calea inovării

    Inovarea este principala forţă prin care businessurile se transformă, avansează şi reconfigurează pieţe, iar avansul tehnologic din ultimii ani permite ca aceasta să se întâmple la nivelul fiecărei industrii în parte. În acest context, BAT a investit peste 1 miliard de lire sterline în ultimii patru ani şi pune la lucru circa 1.500 de specialişti într-o divizie de R&D care are un scop clar: să reducă riscurile asociate fumatului.

    Inovaţia este în centrul activităţii noastre în industria tutunului pentru că trecem printr-o perioadă de transformări rapide, care poate fi susţinută doar de ştiinţă şi inovaţie. Avem un scop îndrăzneţ, şi-anume să construim un viitor mai bun, ceea ce înseamnă să reducem impactul produselor noastre asupra sănătăţii, în timp ce continuăm să deservim clienţii care doresc să consume produsele noastre”, a explicat Claire Wisbey, directorul pentru comunicare ştiinţifică la nivel global al BAT.

     Ea a detaliat iniţiativele BAT bazate pe inovaţie în cadrul videoconferinţei Business Magazin „Cele mai inovatoare companii din România 2021 – Cum accelerăm inovarea în România?”, organizată în parteneriat cu BAT şi Leviatan Design. Astfel, compania dezvoltă un portofoliu de produse care nu implică arderea, ci încălzirea tutunului, pentru a reduce riscurile asociate fumatului (în original: tobacco harm reduction).

    „Avem o divizie strategică de ştiinţă şi tehnologie care se uită la viitoarele tehnologii globale şi avem o echipă dedicată de tech scouts care urmăreşte îndeaproape tot ce se întâmplă în Silicon Valley. Aţi putea crede că este destul de departe de core-businessul nostru, dar de fapt activităţile care sunt create acolo sunt aplicabile în multe organizaţii la nivel global”.

    BAT este lider în piaţa tutunului pe plan local, cu o cotă de peste 50% şi cu peste 3.000 de angajaţi. La nivel global, compania are peste 55.000 de angajaţi şi operează în 180 de ţări cu 45 de fabrici în 43 de pieţe. De la acest nivel, grupul vrea să se îndrepte din ce în ce mai mult spre produse pe care le promovează drept o alternativă mai puţin nocivă, în contextul în care există consumatori care sunt deschişi spre alternative.

    „Focusul nostru pe inovaţie se reflectă şi în produsele pe care le avem în piaţă astăzi. Avem cea mai largă gamă de produse alternative pentru consumatori, care trec prin mii de testări înainte de a ajunge la consumatori. Dar sunt toate susţinute de ştiinţă, ştiinţă care continuă să evolueze. Continuăm să dezvoltăm noi metode de a testa produsele, astfel încât ştim că produsele care ajung la consumatori nu sunt doar high-tech, dar se supun şi celor mai stringente standarde de siguranţă”.

     Mentalitate de inovaţie

    Evenimentul Business MAGAZIN a acoperit teme din sfera inovaţiei, precum poziţia României de inovator emergent în cadrul European Innovation Scoreboard 2021, tabloul de bord al inovării în UE sau subiecte ca politicile publice necesare pentru a încuraja inovarea.

    Dincolo de poziţia de reprezentant al BAT, Claire Wisbey a discutat şi din perspectiva unui specialist cu 25 de ani de experienţă în domenii precum comunicare pentru cercetare şi farmacologie la nivel naţional şi internaţional şi a colaborat în mod direct cu biroul de coordonare a sistemului public de sănătate din Marea Britanie, dar şi cu alte autorităţi publice. Înainte de a se alătura BAT, Wisbey a lucrat în cadrul companiei farmaceutice GSK.

     „Trebuie să ne asigurăm că există un cadru de reglementare care permite tehnologiei, talentelor şi pieţei să se dezvolte. Cred că este vorba de libertate pentru a inova şi vorbim de nevoia unui mediu care încurajează, cultivă şi recompensează inovaţia pentru a putea vedea investiţii constante în infrastructură, în emergenţa talentelor şi în dezvoltarea următoarei generaţii de talente”, a spus Wisbey referindu-se la poziţia României de „inovator emergent” în topul european.

     În sprijinul inovaţiei, ea consideră că este necesar un mix care cuprinde decizii bazate pe date, pe analizarea acestora, pe înţelegerea dorinţelor consumatorilor, pe calitate, siguranţă, dar şi pe capacitatea pieţei de a adopta tehnologia. „Cred că un alt lucru important este să avem astfel de conferinţe unde putem comunica, împărtăşi idei pentru a şti şi pentru a înţelege ce se întâmplă în alte organizaţii, pentru a putea învăţa, pentru a evolua şi pentru a câştiga informaţii unul de la celălalt.”

     La nivelul politicilor publice care ar putea încuraja inovarea, Wisbey consideră că legislaţia este critică, întrucât ea trebuie să stimuleze şi să încurajeze inovaţia, dar şi să protejeze.

     „Noi la BAT ne uităm constant la cum este concentrată inovaţia, care este geneza ei, care este nevoia pe care o satisfaci. Spre exemplu, când ne gândim la nevoie, ne gândim la consumatori, la preferinţele din piaţă. Într-o piaţă ca România ne uităm care e peisajul, ce vor oamenii, cum se aşază ţara din perspectiva preferinţelor consumatorilor, iar apoi ne uităm care este peisajul de reglementare, cum noi ca organizaţie condusă de inovaţie operăm pe plan local.”

    Dincolo de produse, inovaţia poate însemna şi modul în care o companie este deschisă la a-şi transforma procesele şi activităţile. În acest sens, BAT şi-a asumat o ţintă de neutralitate climatică din perspectiva amprentei de carbon a companiei, până în 2050. Reprezentanta companiei a subliniat că organizaţiile trebuie să adopte o mentalitate de inovaţie în toate activităţile pe care le desfăşoară.

    „Şi cred că asta începe cu ecosistemul potrivit, cu înţelegerea setului de aptitudini şi de capabilităţi necesare din perspectiva nevoilor educaţionale pe termen lung. Sunt acestea stimulate? Există politici guvernamentale care să stimuleze organizaţiile să investească şi să continue să investească? Există roluri, joburi şi infrastructură să poţi angaja oameni cu roluri specializate precum cel de data scientist sau alte lucruri noi şi interesante? Cred că trebuie să existe un ecosistem care să permită şi să încurajeze inovaţia”.

    Wisbey consideră că o altă latură importantă a discuţiei ţine de adopţia celor mai noi şi inovatoare produse, în contextul în care un ecosistem care încurajează inovarea trebuie să încurajeze şi adoptarea inovaţiilor rezultate.

     „Trebuie să stabilim o piaţă care nu doar permite inovarea, dar duce şi spre o adopţie cât mai rapidă a acesteia a inovaţiei, astfel încât consumatorii, infrastructura, ţara să poată beneficia de aceasta.”

    De la proces la rezultat

    BAT a investit în ultimii 4 ani peste 1 miliard de lire sterline în cercetare şi dezvoltare pentru a inova în direcţia portofoliului de produse alternative. Printre noile categorii de produse se numără ţigări electronice, produse care încălzesc tutunul, produse moderne pentru uz oral, precum şi produse cu nicotină pentru uz oral fără tutun.

    Compania a avut în 2020 13,5 milioane de clienţi pentru produsele care nu ard tutunul, cu 3 milioane mai mulţi decât în anul anterior. Investiţiile şi cei 1.500 de specialişti puşi la lucru în divizia de cercetare şi dezvoltare a companiei reprezintă eforturi care s-au concretizat până acum prin gamele Vuse, glo şi Velo. Produsele glo care încălzesc tutunul în loc să îl ardă au ajuns în piaţa din România în decembrie 2017. BAT susţine clar că ţigările cauzează riscuri majore la adresa sănătăţii şi că singura modalitate prin care acestea pot fi evitate este renunţarea la fumat.

    De cealaltă parte, BAT îi încurajează pe cei care continuă să fumeze să facă trecerea complet la alternativele al căror risc ar fi mai redus, iar eforturile pentru a dezvolta aceste alternative se desfăşoară în centrele R&D din Marea Britanie, SUA, China şi Brazilia. Acum, la nivel global, compania vrea să ajungă la 50 de milioane de consumatori până în 2050 pentru alternativele care nu presupun arderea tutunului şi aşteaptă venituri de 5 miliarde de lire sterline din aceste categorii până în 2025.

    Tot până în 2025 se aşteaptă ca aceste noi categorii de produse să devină profitabile pentru companie, potrivit informaţiilor prezentate de BAT. „În continuare ne gândim la inovaţie consumer first, la piaţă şi la preferinţele pieţei, şi ne gândim la reglementări şi la cum ne mişcăm şi evoluăm în interiorul lor, dar şi la cum evoluăm utilizând inovaţia şi noile tehnologii”.

  • Vaccinul anti-Covid al British American Tobacco din frunze de tutun poate fi testat pe oameni

    Vaccinul anti-Covid dezvoltat de British American Tobacco din frunze de tutun a fost aprobat pentru studii umane de către autoritatea de reglementare a sănătăţii din SUA, a declarat miercuri producătorul ţigărilor Dunhill şi Lucky Strike, conform Reuters.

    Înscrierea pentru studiu este aşteptată să înceapă curând, cu rezultate cel mai probabil până la jumătatea anului 2021.

    British American Tobacco a anunţat în aprilie că divizia sa americană de biotehnologie lucrează la dezvoltarea unui vaccin împotriva Covid-19 folosind proteine extrase din frunzele de tutun şi va putea produce de la un milion până la trei milioane de doze pe săptămână dacă va avea sprijin.

    Aprobarea vine într-un moment în care Marea Britanie şi Statele Unite au început să lanseze deja vaccinuri în ultimele două săptămâni.

    „Trecerea la studii umane atât cu vaccinul nostru candidat anti-Covid-19, cât şi cu vaccinul gripal sezonier reprezintă o etapă semnificativă”, a spus David O’Reilly, directorul cercetării ştiinţifice al BAT.

    În aprilie, compania anunţa că a clonat o porţiune din secvenţa genetică a coronavirusului şi a dezvoltat un antigen potenţial. Antigenul a fost apoi introdus în plantele de tutun pentru reproducere şi, odată ce plantele au fost recoltate, antigenul a fost purificat.

    „Plantele de tutun oferă potenţial pentru o dezvoltare mai rapidă şi mai sigură a vaccinului, în comparaţie cu metodele convenţionale”, spunea atunci compania.

     

  • LOVITURĂ de proporţii pentru fumători. Fix când credeau că au scăpat, au primit cel mai negru anunţ

    Într-un comunicat de presă este transmis mesajul Gemmei Webb, CEO al British American Tobacco: ”Considerăm că introducerea unui calendar de acciză pentru următorii cinci ani este o măsură care oferă sustenabilitate atât veniturilor bugetare din taxarea tutunului cât şi industriei producătoare, a doua cea mai importantă pentru bugetul statului. Tocmai de aceea, apreciem faptul că decizia Guvernului a implicat şi consultări cu industria. 

    LOVITURĂ de proporţii pentru fumători. Fix când credeau că au scăpat, au primit cel mai negru anunţ 

  • British American Tobacco investeşte aproximativ 40 milioane euro în producţia de ţigarete

    Suma investită până la sfârşitul primului semestru al anului 2013 în extinderea fabricii din Ploieşti va atinge suma totală de 25 milioane de euro. Acestora li se vor adăuga aproximativ 15 milioane de euro investiţi în noi echipamente de producţie până la sfârşitul anului 2014.”În următorii doi ani vom face investiţii care vor însemna o creştere cu cel puţin 20% a capacităţii de producţie a fabricii din Ploieşti. Estimăm că aceasta se va traduce într-o creştere cu un procent similar a numărului locurilor de muncă,” a declarat Mike Edwards, directorul fabricii de ţigarete British American Tobacco din Ploieşti.

    Lucrările de construcţie la extinderea fabricii de la Ploieşti se vor încheia în februarie 2013, iar în luna martie vor fi instalate noi echipamente pentru producţia de ţigarete. Acestea vor include un modul nou, în valoare de 9,2 milioane euro, destinat productiei de ţigarete Dunhill, care va fi dat în folosinţă în luna iunie a aceluiaşi an. Alte 4 milioane de euro vor fi investite în mărirea capacităţii de export a fabricii, prin achiziţionarea şi instalarea unui modul care produce pachete cu un format special pentru piaţa din Grecia şi Cipru.

    Adrian Popa, corporate & regulatory affairs director al BAT România a punctat faptul că investiţia reprezintă asumarea poziţiei de lider de piaţă pe care compania o deţine de aproximativ 10 ani. “Suntem cea mai mare companie din FMCG care activează în România şi ne asumăm acest rol. E normal să ne dorim să ne dezvoltăm, dar şi să sprijinim comunitatea locală. Astfel, extinderea fabricii de la Ploieşti va avea consecinţe semnificative pe plan naţional, va genera noi locuri de muncă, precum şi o creştere a taxelor pe care le virăm bugetului de stat.”

    British American Tobacco Romania este liderul pieţei de tutun din România, compania fiid prezentă pe piaţa autohtonă din 1994, ca reprezentanţă locală. BAT România a fost fondată în 1996 ca entitate de business locală şi a început producţia în 1997, la fabrica din Ploieşti.În prezent, fabrica British American Tobacco de la Ploieşti are peste 500 de angajati şi produce, atât pentru piaţa locală, cât şi pentru cea internaţională, o serie de branduri de ţigarete recunoscute la nivel mondial, precum Kent – cea mai bine vândută ţigaretă în România – Lucky Strike, Pall Mall, Dunhill, Vogue, Viceroy şi Rothmans.

  • De ce cresc iar vanzarile de tigarete de pe piata neagra

    In ianuarie 2010, contrabanda a atins un maxim istoric de 36,2%, consecinta a cresterilor masive ale accizei la tigarete. Ulterior, comertul ilegal cu tigarete a intrat pe o panta descendenta: in ianuarie 2011 se situa la 22,5% din piata, iar in martie 2011 scazuse la sub 15%. Diminuarea comertului ilicit cu tigarete s-a datorat eforturilor concertate ale autoritatilor, precum si schimbarilor legislative. De asemenea, la reducerea fenomenului a contribuit si colaborarea stransa dintre autoritatile statului si industria tutunului.

    “Deocamdata, piata neagra se incadreaza in limitele normalului, nivelul fiind comparabil cu cel din alte tari europene, cu toate ca vorbim despre o crestere de aproape 4 puncte procentuale, in numai doua luni. Cauzele pot fi multiple si necesita o analiza serioasa: sezonalitatea, asteptarile cu privire la accize, scaderea preturilor practicate pe piata neagra, in paralel cu cresterea preturilor legale si de ce nu, demotivarea celor chemati sa aplice legea, ca urmare a scaderii salariilor si a proceselor de restructurare din Agentia Nationala de Administrare Fiscala, Autoritatea Nationala a Vamilor si Ministerul Administratiei si Internelor”, a declarat Gilda Lazar, Director Corporate Affairs & Communications, JTI Romania.

    Speram ca aceasta intrare a pietei negre pe un trend ascendent sa fie una temporara, iar contrabanda sa continue sa cedeze teren pietei legale. Dezvoltarea industriei legale a tutunului depinde de cadrul legislativ, politica fiscala si de o strategie eficienta in combaterea comertului ilicit cu tigarete. Scaderea pietei negre si realizarea unui calendar de crestere a accizelor coerent si predictibil au determinat in prima parte a acestui an cresterea vanzarilor legale. Aceasta inseamna si taxe mai mari platite la bugetul de stat. Subliniem ca un singur punct procentual recuperat de piata legala din contrabanda reprezinta incasari suplimentare la bugetul de stat de peste 30 milioane de euro. Mai ales in aceste momente de incertitudine pe pietele internationale, orice venit in plus la buget reprezinta intarirea capacitatii statului de a face fata dezechilibrelor macroeconomice”, a declarat Adrian Popa, director corporate&regulatory affairs al BAT Romania.

    “Este nevoie ca eforturile concertate ale autoritatilor pentru combaterea contrabandei, eforturi care au dat roade pana acum, sa continue. In caz contrar, comertul ilicit ar putea intra din nou pe un trend ascendent. Companiile din industria tutunului prezente in Romania isi reitereaza disponibilitatea de a colabora cu autoritatile competente in combaterea contrabandei, punand la dispozitia acestora experienta dobandita pe alte piete. Deja au avut loc intalniri cu Autoritatea Nationala a Vamilor si Garda Financiara, in scopul identificarii unor noi solutii legislative si operationale pentru combaterea fenomenului”, a adaugat Andrei Vasilescu, Director Corporate Affairs, Philip Morris Romania.

    Industria tutunului este unul din cei mai mari contribuabili la bugetul de stat. In 2010, cele trei companii au contribuit la bugetul general consolidat cu circa 2,5 miliarde de euro, reprezentand accize, TVA si alte taxe si impozite.

  • Lupta apriga la rafturile cu tigari

    E mare lucru ca s-au ieftinit unele tigari, mai ales ca de sapte
    ani incoace s-au scumpit intr-una. Kent, de pilda, costa in toamna
    lui 2004 doar 3,7 lei, iar acum a ajuns la 11 lei (varianta
    Nanoteck). Preturile in crestere ale tigarilor i-au dat batai de
    cap pana si guvernatorului Bancii Nationale Mugur Isarescu, pentru
    ca au incurcat chiar tinte de inflatie: tigarile au fost
    campioanele scumpirilor in 2009, preturile pachetelor crescand cu
    circa 50% in numai un an. Drept este ca lungul sir de mariri de
    pret din ultimii ani a fost provocat in principal de evolutia
    accizei, care impreuna cu taxele reprezinta in jur de 85% din ce
    plateste un fumator pe un pachet de tigari.

    Acciza insa nu mai este si pricina miscarilor de preturi din
    luna iulie. Anul acesta trei valuri de scumpiri au lovit bugetul
    fumatorilor. In ianuarie si in aprilie cate 30 de bani au fost
    adaugati la pretul fiecarui pachet. La jumatatea anului, filialele
    locale ale British American Tobacco (BAT) si Philip Morris (PM) au
    plusat cu inca 40 de bani. Cel de-al treilea producator, Japan
    Tobacco International (JTI) insa a decis sa nu scumpeasca toate
    tigaretele din portofoliu, astfel incat Winchester, Monte Carlo,
    Ronson si More si-au pastrat preturile neschimbate, iar pachetul de
    Winston s-a scumpit cu doar 10 bani. Pentru fumatorii acestor
    marci, vestea a fost cat se poate de buna.

    Pentru competitori, decizia este insa o veritabila declaratie de
    razboi. Raspunsurile BAT si Philip Morris au fost prompte si ataca
    aceleasi zone pe care JTI a inceput duelul: segmentele de pret
    economic si mediu.

    JTI si BAT nu s-au atins de zona tigaretelor premium, care se
    vand cu peste 11 lei. Strategia aleasa de Philip Morris este ceva
    mai complicata: a ieftinit unele marci, iar pe altele le-a scumpit.
    Initial, preturile a trei variante de Virginia Slims – Premium,
    Menthol si Lilas – au crescut cu 10 bani, in timp ce toate
    celelalte feluri din acelasi brand au scazut. Acum insa, orice fel
    de Virginia Slims costa tot atat, adica 12,5 lei. La ultima
    scumpire Winston si-a pastrat pretul de 11 lei si nu a tinut pasul
    cu cei 40 de bani, cu cat s-au scumpit marcile direct concurente –
    Chesterfield, L&M, Lucky Strike si Pall Mall.

    De fapt, reactia Philip Morris a fost mai ferma, prin scaderea
    preturilor in cazul unor tipuri de L&M cu 70 – 90 de bani; la
    10,6 lei, pret mai mic decat cel al tigaretelor Winston. Si unele
    variante de Pall Mall sunt sub 11 lei.

    Gilda Lazar, corporate affairs director la JTI Romania, spune ca
    “fiind vorba despre strategia de business, nu putem face publice
    detaliile deciziei de crestere a preturilor”. Reprezentantii
    companiilor concurente nu au oferit, pana la ora inchiderii
    editiei, niciun comentariu pe marginea subiectului.

    10, 20 sau 40 de bani nu sunt o mare suma. Insa inmultiti cu mii
    sau zeci de mii de pachete, banutii capata o cu totul alta
    greutate; in cateva luni, costurile “de lupta” pot ajunge la zeci
    de milioane de euro. Companiile evita de regula astfel de dispute,
    pentru ca sunt paguboase. Profitabilitatea scade, iar acest subiect
    ii intereseaza cel mai tare pe actionari. Un alt factor care
    erodeaza adanc rezultatele financiare ale companiilor este piata
    neagra. Anul trecut a fost unul care a complicat slujbele
    strategilor din industria tutunului, mai ales dupa ce in primele
    luni vanzarile ilicite ajunsesera la un nivel record, de peste 36%
    din volumul pietei, conform datelor companiei de cercetare de piata
    Novel. 2011 a adus insa vesti bune, vanzarile ilicite scazand sub
    15% din piata. Efectul direct: producatorii si-au vazut incasarile
    crescand.

  • Tigarile se scumpesc de saptamana viitoare cu 0,6 lei

    Piata tutunului, care va ajunge anul acesta la o valoare de 3,5
    miliarde de euro este dominata de British American Tobacco, Philip
    Morris si Japan Tobacco International.