BusinessMagazin

Tag: branding

  • Câţi cai-putere are o geantă Bugatti, Mercedes sau Porsche (GALERIE FOTO, VIDEO)

    Bentley, spre exemplu, are din august anul trecut o gamă de genţi de damă de lux confecţionate din piele, cu preţuri cuprinse între 5.000 şi 7.000 de dolari. Paleta coloristică a genţilor este inspirataă din cea disponibilă pentru automobilele firmei, iar unele modele au chiar nume ce amintesc de acete automobile, cum ar fi Continental. La rândul său, Porsche are propria gamă de genţi de damă sub denmirea de Porsche Design, iar Bugatti a mers chiar mai departe, lansând nu numai genţi de damă, ci şi o colecţie de articole vestimentare şi accesorii masculine.

    De anul acesta şi Mercedes are seria de genţi şi valize numită Burnt Out Bags, la confecţionarea cărora s-a folosit piele de foarte bună calitate întinsă pe pistă peste care s-a trecut cu maşina, pentru a i se imprima urme de roţi. Iniţial, ineditele imprimeuri erau create de către clienţii care veneau să încerce maşini,  iar pielea era transformată în geantă după specificaţiile cumpărătorului. Succesul genţilor a determinat  fabricantul auto german să lanseze Burn Out Bags.

    Spre bucuria producătorilor, genţile nu au atras doar clientelă feminină nouă, ci şi pe cumpărătorii tradiţionali ai maşinilor, care au cumpărat aceste accesorii pentru a le face cadou.

  • Luptăm pentru culorile clubului, indiferent cât de des se schimbă

    Echipele de fotbal american şi de baschet, atât profesioniste, cât şi universitare nu mai păstrează aceeaşi schemă coloristică tot sezonul, schimbând mai multe seturi vestimentare, în unele cazuri chiar săptămânal. Echipele au acum consultanţi care să aleagă stilul uniformelor şi colaborează cu firme ca Nike, Under Armour sau Adidas, care să le producă sau chiar să creeze după specificaţiile lor, scrie New York Times.

    Motivele acestei schimbări de atitudine ţin de constatarea că echipamentele mai viu colorate atrag tinerii pe care echipele vor să-i recruteze şi că astfel poţi determina suporterii să cumpere mai multe articole decât ar cumpăra dacă schema coloristică ar rămâne neschimbată tot sezonul.

  • Luptăm pentru culorile clubului, indiferent cât de des se schimbă

    Echipele de fotbal american şi de baschet, atât profesioniste, cât şi universitare nu mai păstrează aceeaşi schemă coloristică tot sezonul, schimbând mai multe seturi vestimentare, în unele cazuri chiar săptămânal. Echipele au acum consultanţi care să aleagă stilul uniformelor şi colaborează cu firme ca Nike, Under Armour sau Adidas, care să le producă sau chiar să creeze după specificaţiile lor, scrie New York Times.

    Motivele acestei schimbări de atitudine ţin de constatarea că echipamentele mai viu colorate atrag tinerii pe care echipele vor să-i recruteze şi că astfel poţi determina suporterii să cumpere mai multe articole decât ar cumpăra dacă schema coloristică ar rămâne neschimbată tot sezonul.

  • Ora renaşterii pentru ceasurile americane tradiţionale

    Dacă producătorii americani uimeau iniţial prin capacitatea de a fabrica ceasuri în serie cu ajutorul echipamentelor industriale controlate de muncitori necalificaţi, spre deosebire de elveţieni, care le lucrau manual în mici ateliere şi care s-au adaptat întrecându-i pe cei dintâi, în ultimele două decenii în SUA au câştigat teren firme orologere care produc la scară mică. Idealul acestora este să ajungă la o dependenţă cât mai mică de componentele elveţiene, cum ar fi mecanismele, şi să ofere clienţilor ceva cu aer american.

    O astfel de companie este Xetum, ale cărei ceasuri, deşi fabricate în Elveţia, au un design şi denumiri americane. O trăsătură distinctivă a acestora o reprezintă lipsa anselor, cureaua părând să iasă din ceas. O altă companie, Bozeman Watch Company, oferă, printre altele, un ceas în ediţie limitată denumit Herradura (“potcoavă” în spaniolă), cu cadran bej cu cifre roşii, în nuanţele păturilor folosite în Vestul Sălbatic şi cu limbi argintii cu capete roşii în formă de vârfuri de săgeată.

    Un alt producător din SUA, Kobold, se poate lăuda cu performanţa că 87% din componentele ceasurilor sale sunt de fabricaţie americană, după investiţii în cercetare la care a contribuit şi regretatul actor James Gandolfini (Tony Soprano). La rândul său, RGM a reuşit să încorporeze în unele din ceasurile sale până la 90% de piese “Made in USA”, iar mândria firmei o reprezintă modelul Pennsylvania Tourbillon din segmentul haute horlogerie, al cărui preţ este de 95.000 de dolari.

  • Traiectoria corectă în afaceri: de la simpli angajaţi la lideri de piaţă

    În 1992 un tânăr cu părul blond, ochii albaştri şi o diplomă de inginer electronist în mână bate la porţile unei companii, în căutarea unui loc de muncă. Tânărul se numea Zoltan Szigeti, iar compania Siemens. La sfârşitul interviului Szigeti pleacă acasă cu un plan clar – peste şase luni, când incinta urma să fie gata, se va întoarce, conform înţelegerii, să lucreze ca inginer. La scurt timp acelaşi tânăr, o altă oportunitate. Ajunge fără să vrea în sediul unei mici agenţii de publicitate şi după un scurt schimb de replici cu şeful agenţiei este angajat.

    Agenţia era Grafitti, iar momentul acela marca începuturile lui Szigeti în publicitate. Fără să ştie exact că meseria pe care începea să o facă se numea media buying şi că avea să devină cea mai profitabilă activitate din grupurile de comunicare, absolventul de Electronică intrase în aventura vieţii sale – lucra cu companii mari, începea să cunoască o industrie fără rigorile angajatorilor care încă mai lucrau după practicile economiei socialiste, începuse să câştige mai mult decât s-ar fi aşteptat şi, cel mai important, îi plăcea foarte mult ce făcea. “Şeful meu mi-a pus în braţe trei cărţi de vizită, o ofertă şi m-a trimis să vând publicitate”, îşi aminteşte Szigeti.

    A încheiat repede primul contract cu un importator de biscuţi pe care îl întâlnise la un târg de profil de la Romexpo. “Când am ajuns în agenţie cu două milioane de lei, atât cât îmi dăduse turcul pentru a-i cumpăra publicitate, toată lumea a rămas fără cuvinte. Vă imaginaţi cum a fost când au aflat că vorbeam, de fapt, despre Ulker”, spune Zoltan Szigeti. Suma impresionantă pe care reuşise să o obţină şi faptul că adusese un client important agenţiei au fost prima confirmare că talentul în vânzări şi puterea de convingere erau două calităţi pe care le bifase deja.

    A urmat o perioadă în care zilele lui Szigeti erau dedicate întâlnirilor, prezentărilor de oferte şi negocierilor, iar nopţile, şedinţelor la birou. Începea să înţeleagă tot mai mult ce înseamnă de fapt publicitatea, o industrie despre care, până atunci, în România nu se ştia mai nimic. Nici practicieni nu existau foarte mulţi, aşa că spiritul autodidact i-a fost cel mai mare aliat. “Prima noastră şcoală, ca industrie, a fost de la clienţi. De la ei am învăţat ce şi cum trebuia făcut”, povesteşte Szigeti.

    De la săptămână la săptămână, ideea de a-şi respecta planul iniţial şi a se angaja ca inginer la Siemens prindea un contur din ce în ce mai difuz. Szigeti luase microbul publicităţii, lucra cu un expat şi se familiarizase, deci, cu practicile occidentale: nicio zi nu seamăna cu cealaltă, iar toate la un loc creau un peisaj complet diferit de cel care l-ar fi aşteptat la Siemens. Aşa că atunci când a venit momentul reîntâlnirii cu angajatorul din fabrică, a spus “pas” şi nu s-a mai uitat înapoi.

    În anii care au urmat Szigeti s-a transformat într-un publicitar în toată regula şi a trăit pe viu primele afilieri ale agenţiilor locale la grupurile multinaţionale, o experienţă realmente memorabilă şi transformatoare, în condiţiile în care capitalismul, aşa cum îl ştim astăzi, începea să se desfăşoare în toată “splendoarea” sa, iar regulile mediului de afaceri aveau să se schimbe definitiv.

    În 1993 Zoltan Szigeti şi-a deschis propria agenţie de publicitate. Se numea Viewpoint şi a intrat din start într-un tur de forţă care avea două obiective: să câştige clienţi mari şi mulţi. Contractele cu branduri precum Shell, Coca-Cola sau Milka l-au făcut să-şi asigure un loc solid în piaţă. Nici contextul nu putea fi mai prielnic – companiile multinaţionale începeau să vină în România şi aveau o cultură extrem de bine pusă la punct în privinţa promovării şi a comunicării. Din fericire pentru publicitarii de atunci, aveau şi bugete pe care erau gata în orice moment să le pună la dispoziţia lor.

    “Pentru că aveam în portofoliu clienţi care la nivel global lucrau cu Ogilvy, am decis să îi trimit un fax preşedintelui Ogilvy pe Europa Centrală şi de Est şi să îi propun o formă de colaborare”, spune Szigeti. Răspunsul nu s-a lăsat mult aşteptat şi a venit cu o propunere de întâlnire. Aşa că Szigeti, alături de partenerul său, au luat bilete de avion către Viena şi au plecat să-şi prezinte agenţia. Discuţia a fost scurtă, concisă şi cu o temă clară pentru cei doi – austriacul era interesat de afacerea lor, portofoliul îl impresionase, însă a condiţionat o eventuală afiliere de preluarea a doi clienţi importanţi pentru Ogilvy, anume DHL şi Stimorol.

  • Ce face un designer de branduri: profit pe timp de criza

    Anul trecut, Zuzu a schimbat fulgii de pe cutiile de lapte cu
    desene florale, Magura a aparut cu un ambalaj nou si un mesaj
    “numai lapte si miere”, iar fabrica de paine Titan a lansat painea
    toast HapiHap, primul produs lansat vreodata cu atata fast de
    veteranul jucator de pe piata de panificatie. Acestea au fost o
    parte dintre proiectele care in 2010 au facut sa se vorbeasca
    destul de mult despre Beatrice Danis si BrandTailors, agentia de
    strategie si consultanta de brand pe care a fondat-o in 2004. Raul
    Ciurtin, seful Albalact, a dat atunci o jumatate de milion de euro
    pe mana echipei condusa de Danis pentru a recrea marca de lactate
    Zuzu si circa 200.000 de euro pentru lansarea cascavalului
    Raraul.

    In aceste conditii, pentru BrandTailors nu anii dinainte de
    criza au adus cea mai mare crestere a castigurilor, ci 2010, cand
    cele 20 de proiecte derulate i-au adus o marire a cifrei de afaceri
    de 48% fata de 2009 si de 25% fata de 2008, an vazut ca un reper
    pentru industria de consultanta de brand si de comunicare in
    general. BrandTailors a incheiat anul trecut cu o cifra de afaceri
    de 762.000 de euro si un profit de circa 105.000 de euro.

    Cifrele pot parea mici si chiar si sunt daca le raportam la
    rezultatele marilor grupuri de comunicare, cele ce incorporeaza mai
    multe agentii si au un portofoliu complet de servicii, insa daca le
    raportam doar la piata de branding, a carei valoare nu depaseste
    patru milioane de euro, rezultatele se vad in alta lumina. Cifrele
    sunt si dincolo de estimarile initiale ale companiei conduse de
    Danis. Astfel, in vara lui 2010, managementul BrandTailors estima o
    majorare a cifrei de afaceri cu doar 15% fata de 2009, respectiv
    fata de 514.000 de euro. La momentul lansarii acestor previziuni,
    compania avea deja in derulare peste 20 de proiecte. “Convingerea
    mea a fost de la bun inceput ca vom creste in 2010, date fiind
    proiectele pe care le-am derulat alaturi de clientii nostri
    traditionali si mai ales cele castigate in urma unor licitatii,
    insa rezultatele de la sfarsit de an au fost peste asteptari”,
    spune Beatrice Danis, managing partner la BrandTailors.

    Tot in 2010 a avut loc si un proces important de restructurare a
    agentiei, in urma caruia o parte dintre angajatii vechi au fost
    nevoiti sa-si gaseasca un alt loc de munca, in locul lor au venit
    alti oameni, iar noua echipa a fost impartita in doua divizii de
    business – branding de produs si branding de servicii. In momentul
    de fata, dincolo de finalizarea a 15 proiecte incepute in 2010 si
    munca pentru cei doi clienti noi atrasi in 2011, Danis are in plan
    schimbari importante in structura companiei. In primul rand, vrea
    sa descentralizeze functia decizionala pentru activitatea de baza a
    agentiei, si anume consultanta de brand. Pe scurt, Danis si-a
    propus sa creeze o noua echipa manageriala, in care rolul ei
    personal sa fie mai degraba strategic, iar responsabilitatea
    deciziilor curente sa fie plasata altcuiva. “Procesul de schimbare
    va incepe in primavara si se va finaliza, cel mai probabil, la
    sfarsitul anului 2012, moment in care preconizez ca BrandTailors va
    mai avea doi noi parteneri”, spune Danis.


    Evolutia numarului de clienti noi din portofoliu si
    complexitatea proiectelor o determina si sa extinda serviciile
    agentiei. Astfel, la sfarsitul anului va fi lansata o noua divizie,
    care ofera consultanta si design de brand si branding digital.
    Momentul este mai potrivit decat oricand, avand in vedere ca
    proiectele de comunicare in mediul online s-au inmultit, iar
    companiile nu se mai tem sa investeasca intr-un mediu care, pana la
    venirea crizei, parea mai degraba obscur si incapabil sa ofere
    suficienta notorietate. Acestei divizii i se va adauga, tot la
    sfarsitul anului, un pilon de comunicare corporatista, care va avea
    rolul de a continua, practic, campania propriu-zisa de
    branding.

    Felul cum se dezvolta agentia acum ar putea fi un semnal ca
    Danis se indreapta catre o agentie de tip full service, formula
    care in genere aduce mai multi bani si mai multi clienti. Sefa de
    la BrandTailors spune insa ca este putin probabil sa se ajunga atat
    de departe si ca mai degraba se va specializa pe diferite nise ale
    consultantei de brand. In 2009, piata de branding a scazut cu 20%
    fata de 2008, pana la circa 3,5 milioane de euro, iar pentru 2010
    rezultatele se situeaza in jurul aceluiasi nivel. Nici pentru 2011
    nu sunt preconizate cresteri exponentiale, asa ca jucatorii, in
    special primii trei (Brandient, BrandTailors si Grapefruit) trebuie
    sa fie maleabili si capabili sa ofere servicii cat mai complexe.
    “Desigur ca mi-as dori sa crestem in continuare intr-un ritm
    natural, dar pentru cat de tragica este reactia din piata in acest
    moment, legata de onorariile pe care sunt dispusi clientii sa le
    plateasca, m-ar bucura chiar si sa ne situam la nivelul din 2010”,
    adauga Beatrice Danis.

    Daca anul trecut cresterea a venit de pe urma numarului de
    proiecte contractate, Danis spera ca anul acesta motorul va fi
    altul – poate mai putine proiecte, dar mai bine platite. Acesta
    este, de fapt, momentul asteptat fara exceptie, de mai bine doi ani
    de zile, de toti cei cu afaceri in industria comunicarii, fie ca e
    vorba de marile grupuri afiliate la retelele internationale sau
    despre jucatorii independenti.

  • Ce au in comun Nadia, CRBL si Andreea Marin. Reclamele cu vedete

    Marilyn Monroe a facut reclama la ulei de motor. Actorul Don
    Johnson a aparut intr-un spot pentru Pepsi, iar controversatul O.J.
    Simpson a fost pentru o perioada imaginea brandului auto Chevrolet.
    Nu cu foarte mult timp in urma, Julia Roberts a aparut intr-o
    reclama pentru Lavazza. Nu a spus nimic, n-a facut nicio
    cascadorie, doar a zambit pret de 30 de secunde. Producatorul de
    cafea a rasplatit-o pentru acest efort cu 1,5 milioane de dolari,
    astfel incat actrita a devenit una dintre cele mai bine platite
    vedete care au aparut vreodata intr-o reclama.


    Fenomenul este la fel de amplu si in Romania, chiar daca
    originile sale nu sunt la fel de indepartate in timp. Desigur, nici
    industria publicitatii nu este la fel de veche, asa ca se explica
    usor de ce la noi reclamele cu oameni pe care ii stim de la
    televizor nu au o traditie atat de bine inradacinata. In plus, nici
    nu ne putem gandi sa vorbim despre onorarii macar apropiate de cel
    pe care l-a primit actrita din “Pretty Woman”.

    Publicitarii din Romania spun ca nu au auzit de contracte mai
    mari de 100.000 de euro, deci, in mod evident, avem piete extrem de
    diferite ca dimensiune, insa care urmaresc acelasi scop – cresterea
    notorietatii unor produse, crearea unei imagini pozitive si, mai
    apoi, cresterea vanzarilor. “Se pariaza pe un transfer rapid de
    simpatie, respect si notorietate de la vedeta catre companie, spre
    deosebire de varianta in care aceste perceptii s-ar face doar prin
    puterea ideilor de comunicare. Publicul este atasat emotional de o
    vedeta si o crediteaza cu credibilitate”, spune Raluca Sultan,
    planner la grupul Publicis Communications Bucuresti.


    Nu orice vedeta trece “testul credibilitatii”, asa ca alegerea
    persoanei potrivite se face in functie de un set de criterii bine
    determinate. Popularitatea crescuta nu este suficienta, ci trebuie
    sa fie dublata de o imagine pozitiva, fara implicari in
    scandalurile mondene si, in general, fara asocieri de imagine cu
    alte produse, astfel incat identitatea nou-creata sa fie foarte
    clara. Publicitarii spun ca actorii, cantaretii si sportivii sunt
    vedetele cele mai cautate si mai potrivite pentru astfel de
    aparitii, in timp ce vedetele de televiziune sau politicienii apar
    destul de rar sau chiar deloc in reclame. “Celebritatea vinde si
    omul de rand este receptiv la alegerile VIP-urilor, pentru ca in
    subconstient isi doreste sa semene cu acestea, sa aiba cat mai
    multe in comun cu ele. Daca o vedeta foloseste un anume sampon,
    aceasta poate constitui o garantie ca produsul e bun si poate avea
    acelasi efect pe parul meu ca si pe al vedetei”, spune Oana
    Cociasu, managing director la Lowe & Partners.

    Capitalul de imagine pozitiva pe care o vedeta il transfera
    produsului pe care il promoveaza nu este suficient pentru ca o
    campanie de comunicare sa aiba succes, spun publicitarii. Este insa
    un bun inceput. “O vedeta bine aleasa poate aduce brandul in
    atentia consumatorului, il diferentiaza in raport cu competitia,
    ajuta la memorabilitatea mesajului de brand si chiar poate
    influenta loialitatea in randul consumatorilor”, afirma Andreea
    Florea, brand consultant la BrandTailors.

    Totusi, ea subliniaza ca un aspect foarte important care trebuie
    luat in calcul atunci cand se decide aplicarea strategiei denumite
    formal “celebrity endorsement” (sustinere, confirmare din partea
    vedetelor) este stadiul de dezvoltare a brandului. Florea recomanda
    evitarea unei astfel de strategii de comunicare in campaniile de
    fixare a fundatiei brandului, cand acesta are o notorietate scazuta
    si valori slab percepute de consumatori. Intr-un astfel de caz,
    asocierile cu vedete ar duce la punerea in umbra a marcii de catre
    vedeta sau, cel putin, la limitarea manifestarii in comunicare a
    respectivului brand pentru campaniile ulterioare din cauza
    etichetarii lui in functie de asocierea cu vedeta respectiva.


    Cele mai eficiente campanii sunt cele cu un grad de complexitate
    si acoperire cat mai mare. Este situatia ideala, insa de cand
    bugetele de publicitate au scazut foarte mult, companiile trebuie
    sa se multumeasca si cu solutii de compromis. Asa ca, atunci cand
    nu au bani de un format ideal, marseaza pe solutia cu cel mai mare
    impact. Iar aici vedetele au o contributie importanta.

    “Este posibil ca, din cauza restrictionarii bugetelor de media,
    abordarea ‘celebrity endorsement’ sa fie potrivita datorita
    expunerii media a vedetei respective, dincolo de campania de
    comunicare. Mai concret spus, o campanie bine gandita si
    fundamentata poate face ca, in mod potential si indirect, vedeta
    respectiva sa duca mai departe mesajul de brand in toate aparitiile
    sale in spatiul public”, precizeaza Andreea Florea de la
    BrandTailors.

  • Branding de 4 milioane de euro

    “Din punctul meu de vedere in piata de consultanta de brand in acest moment activeaza nu mai mult de 12 companii”, spune Beatrice Danis, Managing Partner al agentiei de brandind BrandTailors. “Parte din ele sunt birouri de consultanta de brand, parte sunt doar birouri de design, dar sunt bune.”

    Luand in calcul acesti 12 jucatori, valoarea pietei de branding in 2008 a fost de circa 4 milioane de euro. Actionarul BrandTailors crede ca piata are potential de crestere si in 2009, dar unii din cei 12 jucatori vor suferi scaderi de cifra de afaceri in favoarea altora. Primele patru nume de pe piata locala de branding sunt Brandient, BrandTailors, Grapefruit si Branzas Design.

    Cititi aici mai multe despre ce ii asteapta pe consultantii in branding anul acesta.

  • Vremea schimbarii








    “Este sfarsitul reformei sistemului bancar, inceputa in anul 1990.” Declaratia guvernatorului Mugur Isarescu nu se refera la vanzarea celei mai mari banci din tara, BCR, catre grupul austriac Erste Bank, ci la relansarea celei mai vechi institutii financiare din Romania, CEC, considerata de toti analistii drept cel mai important rebranding din acest an.






     

    “Mi-as dori ca si CEC sa fie in primele zece branduri romanesti, ceea ce inseamna ca trebuie sa aiba o valoare de doua, trei sute de milioane de euro”, afirma Aneta Bogdan, managing partner la Brandient, agentia responsabila de transformarea CEC in CEC Bank. Rebrandingul a insemnat alegerea ca logo a unei frunze de stejar, schimbarea numelui in CEC Bank , dar si o investitie de aproape 50 de milioane de euro anual intre 2008 si 2010 pentru amenajarea celor 1.400 de sedii ale bancii.

     

    In acelasi timp, rebrandingul CEC ar putea ajuta firma infiintata si condusa de Aneta Bogdan sa isi creasca in acest an afacerile cu 50% fata de cele 775.000 de euro de anul trecut. Compania este principalul jucator pe o piata estimata anul trecut la aproximativ 2,5 milioane de euro, ritmul de crestere pentru acest an fiind estimat de Aneta Bogdan la 50%.

     

    CEC nu este insa singura institutie financiara cu traditie care si-a schimbat anul acesta imaginea. Asirom, preluata anul trecut de catre Vienna Insurance Group, a cheltuit aproape un milion de euro pentru a avea un nou nume – Asirom Vienna Insurance Group, dar si o sigla noua. Unul dintre obiectivele campaniei de rebranding a fost cresterea notorietatii in Bucuresti, Asirom fiind un nume mai popular in provincie.

     

    “Anul trecut, in iunie, Bucurestiul genera circa 16% din veniturile Asirom, in timp ce in luna iunie a acestui an, in Capitala s-au subscris 19% din prime, deci notorietatea noastra in Bucuresti este in crestere”, spune Boris Schneider, general manager al Asirom. Campania de promovare se concentreaza in special pe televiziune si panotaj stradal.

     

    Un milion de euro a fost si bugetul campaniei de rebranding al Kiwi Finance, companie infiintata sub numele Gemini Capital Consult si achizitionata anul trecut de fondul de investitii Oresa Ventures. Campania de rebranding lansata sub sloganul “De acum creditele incep cu K” se desfasoara prin campanii BTL (promovare neconventionala, prin evenimente) si ATL (promovare prin presa), dar nu si pe televiziune. “Credem ca este inca prea devreme pentru televiziune. Publicul din Romania trebuie, mai intai, sa fie informat corect asupra domeniului brokerajului de credite. Chiar daca aceasta piata a crescut foarte mult si este in continua dezvoltare, inca mai trebuie insistat asupra informarii corecte a populatiei despre ceea ce presupune activitatea de broker de credite”, explica Anca Bidian, directorul executiv al Kiwi Finance.

     

    De ce sunt atat de multe institutii financiare care investesc in brand?

    “Este o perioada de consolidare. Pe de o parte este vorba de fuziuni si achizitii, iar orice fuziune sau achizitie implica si un rebranding, iar pe de alta rebrandingul este o modalitate de a atrage atentia. Este timpul bancilor si va mai fi in urmatorii sapte, opt ani”, comenteaza Aneta Bogdan.

     

    Ultimii doi ani au reprezentat o perioada foarte dinamica pentru sistemul bancar, majoritatea rebrandingurilor fiind datorate schimbarilor de actionariat. Printre acestea se numara BCR Erste, Unicredit Tiriac Bank, Credit Europe Bank (fosta Finansbank) sau MKB Romexterra (fosta Romexterra)




  • SantiVia, un nou brand Angst

    Producatorul de mezeluri Angst a lansat o noua marca, SantiVia, dedicata persoanelor interesate de un regim de viata sanatos. Cele sapte produse ale gamei au un nivel redus de grasimi, nu contin gluten si au sub 160kcal/100g. Chiar din primele zile de vanzare, "produsele au intrat rapid in circuit, ajungand la circa 5% din vanzari", declara Stefan Padure, vicepresedinte al grupului Angst. Segmentul principal de clientii il constituie femeile cu varste intre 35 si 55 de ani si cu venituri de peste 600 de euro. "Pentru dezvoltarea noii game a fost nevoie de aproape doi ani", spune Padure.