BusinessMagazin

Tag: Borbely

  • Deputaţii au amânat pentru după-amiază discutarea începerii urmăririi penale a lui Laszlo Borbely

    Raportul se afla pe ordinea de zi la punctul 4, dar liderul grupului UDMR Mate Andras Levente a propus amânarea discutării acestui punct până după moţiunea simplă a PNL privind fondurile europene, programată la ora 14,00, fără să prezinte niciun motiv.

    Deputaţii au fost de acord cu această propunere, votând-o cu 98 de voturi pentru, unu împotrivă şi două abţineri.

    Comisia juridică a avizat favorabil, acum două săptămâni, cererea procurorului general de încuviinţare a începerii urmăririi penale în cazul lui Borbely. Biroul Permanent al Camerei a decis, însă, că raportul să fie pus de ordinea de zi în această săptămână.

    Procurorii DNA Oradea au decis, în 5 ianuarie 2015, revocarea soluţiei de neîncepere a urmăririi penale, iar judecătorul de cameră preliminară de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a confirmat soluţia, astfel că dosarul lui Laszlo Borbely în care este suspectat de trafic de influenţă a fost redeschis.

    Anchetatorii au suspiciuni că, în 2011, Laszlo Borbely, atunci ministru al Mediului şi Pădurilor, ar fi primit de la Ioan Ciocan, administrator al unei firme, foloase necuvenite în valoare de 80.952 de lei, constând în renovarea şi utilarea unui apartament, pentru a-şi exercita influenţa asupra unor funcţionari din Administraţia Naţională “Apele Române” (ANAR), în vederea determinării acestora să favorizeze firma la licitaţii organizate prin Administraţiile Bazinale din teritoriu.

    Borbely mai este suspectat şi că, în 2011, ar fi primit de la administratorul unei alte firme, Anton Petru Molnar, foloase necuvenite în valoare de 112.199 de lei, constând în reamenajarea şi extinderea unui imobil aparţinând acestuia, pentru a interveni la funcţionari din ANAR să favorizeze firma la licitaţii organizate prin Administraţiile Bazinale din teritoriu.

    De asemenea, tot în 2011, Laszlo Borbely ar fi primit de la administratorul a două societăţi comerciale suma de 50.000 de euro, pentru a sprijini firmele administrate de acesta să obţină lucrări în domeniul gospodăririi apelor şi să încaseze contravaloarea lucrărilor executate.

  • Comisia juridică a Camerei dezbate cu celeritate avizul pentru urmărirea penală a lui Laszlo Borbely

    “Cererea procurorului general pentru începerea urmăririi penale a lui Laszlo Borbely s-a trimis la Comisia juridică. Aici nu există un termen în regulament pentru începerea urmăririi penale, doar în cazul reţinerii şi arestării există un termen de trei zile şi, respectiv, cinci zile. S-a cerut comisiei juridice să rezolve problema cu celeritate”, a precizat Mircovici.

    Direcţia Naţională Anticorupţie a cerut, săptămâna trecut, aviz de la Camera Deputaţilor pentru urmărirea penală a deputatului UDMR Laszlo Borbely, fost ministru al Mediului, în dosarul în care este acuzat că ar fi luat mită pentru intervenţii în vederea atribuirii unor contracte, cauză redeschisă recent de DNA Oradea.

  • DNA cere aviz pentru urmărirea penală a fostului ministru al Mediului Laszlo Borbely

    – ŞTIRE ÎN CURS DE ACTUALIZARE –

  • Borbely: Nu ştiu nimic despre redeschiderea dosarului, nu am primit niciun fel de informare oficială

    Borbely a declarat, luni, corespondentului MEDIAFAX, că nu a primit nicio informare oficială în acest sens.

    “Nu ştiu nimic. Nu am primit niciun fel de informare oficială. Altceva nu vreau să comentez”, a spus Borbely.

    Instanţa supremă a confirmat, luni, decizia procurorilor DNA Oradea de redeschidere a anchetei în dosarul fostului ministru al Mediului Borbely Laszlo, în care este acuzat că ar fi luat mită pentru intervenţii în vederea atribuirii unor contracte.

    “În temeiul art. 335 alin. 4 Cod procedură penală, confirmă redeschiderea urmăririi penale dispusă prin ordonanţa din 05 ianuarie 2015 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie, Serviciul Teritorial Oradea, în dosarul nr.657/II.2/2014. Definitivă”, se arată în decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

    Soluţia de neîncepere a urmăririi penale în cazul deputatului UDMR Laszlo Borbely, în dosarul de trafic de influenţă al acestuia, a fost revocată de procurorii DNA Oradea, care au reluat cercetările privind suspiciunea că fostul ministru al Mediului a luat mită pentru intervenţii în vederea atribuirii unor contracte.

    Potrivit unui document obţinut de MEDIAFAX, DNA Oradea informa instanţa supremă, în 5 ianuarie, că a revocat soluţia de neîncepere a urmăririi penale în cazul lui Borbely, dată prin rechizitoriul prin care consilierul personal al acestuia a fost trimis în judecată, pentru fapte de corupţie.

    DNA Oradea mai preciza, în acelaşi document, că s-a reluat urmărirea penală în ceea ce-l priveşte pe Borbely, dar şi în cazul altor persoane.

    Contactat de MEDIAFAX în 7 ianuarie, Laszlo Borbely spunea că nu ştie nimic despre redeschiderea dosarului.

    La rândul său, avocatul deputatului UDMR, Gheorghiţă Mateuţ, spunea că DNA Oradea nu a informat în niciun fel – telefonic, în scris sau verbal – revocarea soluţiei de neîncepere a urmăririi penale în cazul clientului său.

    Potrivit prevederilor noului Cod de procedură penală, când se dispune revocarea unei soluţii de neîncepere a urmăririi penale, procurorul de caz trebuie să solicite unei instanţe competente confirmarea redeschiderii urmăririi penale. Dată fiind faptul că Borbely este deputat, instanţa competentă în acest caz este Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

    DNA a dispus, în 14 ianuarie 2014, neînceperea urmăririi penale (NUP) în cazul lui Laszlo Borbely, întrucât Camera Deputaţilor nu a încuviinţat urmărirea penală a fostului ministru al Mediului, în acelaşi dosar fiind trimişi în judecată fostul lui consilier şi doi administratori de firme, pentru cumpărare de influenţă.

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie Oradea i-au trimis în judecată la acea vreme pe Ioan Ciocan, administrator al societăţii Lescaci Com SRL Negreşti Oaş, şi pe Anton Petru Molnar, administrator de fapt al societăţii Azimut Com Acăţari, ambii fiind acuzaţi de cumpărare de influenţă.

    În acelaşi dosar este judecat, pentru complicitate la trafic de influenţă şi complicitate la cumpărare de influenţă, Szabolcs Szepessy, consilier personal al lui Borbely în perioada în care acesta era ministrul Mediului.

    În cazul lui Laszlo Borbely, procurorii au dispus neînceperea urmăririi penale pentru două infracţiuni de trafic de influenţă şi pentru fals în declaraţii, întrucât Camera Deputaţilor nu a încuviinţat cererea DNA de începere a urmăririi penale a fostului ministru al Mediului.

    “Având în vedere că, în 11 septembrie 2012, plenul Camerei Deputaţilor a respins cererea procurorilor DNA de încuviinţare a urmăririi penale (încuviinţare necesară din cauză că, la acea dată, Laszlo Borbely deţinea calitatea de ministru şi pe cea de deputat), în cauză s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de numitul Borbely Laszlo pentru două fapte de trafic de influenţă şi pentru fals în declaraţii”, preciza, la acel moment, DNA.

    Procurorii notau, în actul de sesizare a instanţei, că, în cursul anului 2011, Ioan Ciocan i-ar fi remis lui Laszlo Borbely, prin intermediul consilierului personal al acestuia, foloase necuvenite constând în renovarea şi utilarea apartamentului ministrului, în valoare de 80.952 de lei, pentru ca acesta să determine funcţionari din Administraţia Naţională “Apele Române”, instituţie aflată în coordonarea Ministerului Mediului şi Pădurilor, să favorizeze societatea Lescaci Com Negreşti Oaş la diferite licitaţii organizate de ANAR, prin Administraţiile Bazinale din teritoriu.

    Societatea Lescaci Com SRL Negreşti Oaş a încheiat în perioada 2010 – 2011, cu unităţi din subordinea ANAR, respectiv Administraţiile Bazinale de Apă Someş Tisa, Banat, Olt, Buzău – Ialomiţa, Siret, Prut – Bârlad şi Dobrogea – Litoral, 19 contracte de execuţie de lucrări şi numeroase acte adiţionale la aceste contracte, toate având ca obiect regularizări, amenajări, îndiguiri sau recalibrări ale cursurilor unor ape aflate în administrarea acestor unităţi. Valoarea totală a celor 19 contracte a fost de 295.037.846 lei, cu TVA inclus, au scris procurorii în rechizitoriu.

    În aceeaşi perioadă, Anton Petru Molnar, administrator de fapt la Azimut Com SRL Acăţari, i-ar fi remis lui Borbely foloase necuvenite constând în reamenajarea şi extinderea unui imobil, proprietate extratabulară a acestuia, în valoare de 112.199 de lei, pentru ca ministrul să determine funcţionari din ANAR să favorizeze SC Azimut Com SRL Acăţari la diferite licitaţii organizate prin Administraţiile Bazinale din teritoriu, susţin anchetatorii.

    În cursul anilor 2010 – 2011, societatea Azimut SRL Acăţari a încheiat cu ANAR – Administraţia Bazinală de Apă Mureş trei contracte de specialitate având ca obiect lucrări hidrotehnice şi două contracte de lucrări în subantrepriză cu societatea Lescaci Com SRL Negreşti Oaş.

    Dosarul este judecat de Tribunalul Satu Mare.

    În aprilie 2012, Laura Codruţa Kovesi, pe atunci procuror general al României, declara că administrarea probatoriului în ceea ce îl priveşte pe fostul ministru al Mediului Laszlo Borbely nu va putea fi realizată în lipsa avizului Parlamentului pentru începerea urmăririi penale.

  • Instanţa supremă confirmă redeschiderea dosarului de trafic de influenţă al lui Laszlo Borbely

    “În temeiul art. 335 alin. 4 Cod procedură penală, confirmă redeschiderea urmăririi penale dispusă prin ordonanţa din 05 ianuarie 2015 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie, Serviciul Teritorial Oradea, în dosarul nr.657/II.2/2014. Definitivă”, se arată în decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

    Soluţia de neîncepere a urmăririi penale în cazul deputatului UDMR Laszlo Borbely, în dosarul de trafic de influenţă al acestuia, a fost revocată de procurorii DNA Oradea, care au reluat cercetările privind suspiciunea că fostul ministru al Mediului a luat mită pentru intervenţii în vederea atribuirii unor contracte.

    Potrivit unui document obţinut de MEDIAFAX, DNA Oradea informa instanţa supremă, în 5 ianuarie, că a revocat soluţia de neîncepere a urmăririi penale în cazul lui Borbely, dată prin rechizitoriul prin care consilierul personal al acestuia a fost trimis în judecată, pentru fapte de corupţie.

    DNA Oradea mai preciza, în acelaşi document, că s-a reluat urmărirea penală în ceea ce-l priveşte pe Borbely, dar şi în cazul altor persoane.

    Contactat de MEDIAFAX în 7 ianuarie, Laszlo Borbely a declarat că nu ştie nimic despre redeschiderea dosarului. “Nu ştiu absolut nimic despre această problemă, ştiu doar că acum un an am primit NUP”, a spus Borbely.

    La rândul său, avocatul deputatului UDMR, Gheorghiţă Mateuţ, a spus că DNA Oradea nu a informat în niciun fel – telefonic, în scris sau verbal – revocarea soluţiei de neîncepere a urmăririi penale în cazul clientului său.

    Potrivit prevederilor noului Cod de procedură penală, când se dispune revocarea unei soluţii de neîncepere a urmăririi penale, procurorul de caz trebuie să solicite unei instanţe competente confirmarea redeschiderii urmăririi penale. Dată fiind faptul că Borbely este deputat, instanţa competentă în acest caz este Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

    DNA a dispus, în 14 ianuarie 2014, neînceperea urmăririi penale (NUP) în cazul lui Laszlo Borbely, întrucât Camera Deputaţilor nu a încuviinţat urmărirea penală a fostului ministru al Mediului, în acelaşi dosar fiind trimişi în judecată fostul lui consilier şi doi administratori de firme, pentru cumpărare de influenţă.

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie Oradea i-au trimis în judecată la acea vreme pe Ioan Ciocan, administrator al societăţii Lescaci Com SRL Negreşti Oaş, şi pe Anton Petru Molnar, administrator de fapt al societăţii Azimut Com Acăţari, ambii fiind acuzaţi de cumpărare de influenţă.

    În acelaşi dosar este judecat, pentru complicitate la trafic de influenţă şi complicitate la cumpărare de influenţă, Szabolcs Szepessy, consilier personal al lui Borbely în perioada în care acesta era ministrul Mediului.

    În cazul lui Laszlo Borbely, procurorii au dispus neînceperea urmăririi penale pentru două infracţiuni de trafic de influenţă şi pentru fals în declaraţii, întrucât Camera Deputaţilor nu a încuviinţat cererea DNA de începere a urmăririi penale a fostului ministru al Mediului.

    “Având în vedere că, în 11 septembrie 2012, plenul Camerei Deputaţilor a respins cererea procurorilor DNA de încuviinţare a urmăririi penale (încuviinţare necesară din cauză că, la acea dată, Laszlo Borbely deţinea calitatea de ministru şi pe cea de deputat), în cauză s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de numitul Borbely Laszlo pentru două fapte de trafic de influenţă şi pentru fals în declaraţii”, preciza, la acel moment, DNA.

    Procurorii notau, în actul de sesizare a instanţei, că, în cursul anului 2011, Ioan Ciocan i-ar fi remis lui Laszlo Borbely, prin intermediul consilierului personal al acestuia, foloase necuvenite constând în renovarea şi utilarea apartamentului ministrului, în valoare de 80.952 de lei, pentru ca acesta să determine funcţionari din Administraţia Naţională “Apele Române”, instituţie aflată în coordonarea Ministerului Mediului şi Pădurilor, să favorizeze societatea Lescaci Com Negreşti Oaş la diferite licitaţii organizate de ANAR, prin Administraţiile Bazinale din teritoriu.

    Societatea Lescaci Com SRL Negreşti Oaş, a încheiat în perioada 2010 – 2011, cu unităţi din subordinea ANAR, respectiv Administraţiile Bazinale de Apă Someş Tisa, Banat, Olt, Buzău – Ialomiţa, Siret, Prut – Bârlad şi Dobrogea – Litoral, 19 contracte de execuţie de lucrări şi numeroase acte adiţionale la aceste contracte, toate având ca obiect regularizări, amenajări, îndiguiri sau recalibrări ale cursurilor unor ape aflate în administrarea acestor unităţi. Valoarea totală a celor 19 contracte a fost de 295.037.846 lei, cu TVA inclus, au scris procurorii în rechizitoriu.

    În aceeaşi perioadă, Anton Petru Molnar, administrator de fapt la Azimut Com SRL Acăţari, i-ar fi remis lui Borbely foloase necuvenite constând în reamenajarea şi extinderea unui imobil, proprietate extratabulară a acestuia, în valoare de 112.199 de lei, pentru ca ministrul să determine funcţionari din ANAR să favorizeze SC Azimut Com SRL Acăţari la diferite licitaţii organizate prin Administraţiile Bazinale din teritoriu, susţin anchetatorii.

    În cursul anilor 2010 – 2011, societatea Azimut SRL Acăţari a încheiat cu ANAR – Administraţia Bazinală de Apă Mureş trei contracte de specialitate având ca obiect lucrări hidrotehnice şi două contracte de lucrări în subantrepriză cu societatea Lescaci Com SRL Negreşti Oaş.

    Dosarul este judecat de Tribunalul Satu Mare.

    În aprilie 2012, Laura Codruţa Kovesi, pe atunci procuror general al României, declara că administrarea probatoriului în ceea ce îl priveşte pe fostul ministru al Mediului Laszlo Borbely nu va putea fi realizată în lipsa avizului Parlamentului pentru începerea urmăririi penale.

    În 11 septembrie 2011, Camera Deputaţilor a respins solicitarea de aprobare a începerii urmăririi penale împotriva lui Borbely.

  • EXCLUSIV: DNA redeschide ancheta în dosarul de trafic de influenţă al lui Laszlo Borbely

    Într-un document obţinut de MEDIAFAX, Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) Oradea informa instanţa supremă, în 5 ianuarie, că a revocat soluţia de neîncepere a urmăririi penale în cazul lui Borbely, dată prin rechizitoriul prin care consilierul personal al acestuia a fost trimis în judecată, pentru fapte de corupţie.

    DNA Oradea mai preciza, în acelaşi document, că s-a reluat urmărirea penală în ceea ce-l priveşte pe Borbely, dar şi în cazul altor persoane.

    Contactat de MEDIAFAX, Laszlo Borbely a declarat că nu ştie nimic despre redeschiderea dosarului. “Nu ştiu absolut nimic despre această problemă, ştiu doar că acum un an am primit NUP”, a spus Borbely.

    La rândul său, avocatul deputatului UDMR, Gheorghiţă Mateuţ, a spus că DNA Oradea nu a informat în niciun fel – telefonic, în scris sau verbal – revocarea soluţiei de neîncepere a urmăririi penale în cazul clientului său.

    Surse judiciare au precizat, tot pentru MEDIAFAX că potrivit prevederilor noului Cod de procedură penală, când se dispune revocarea unei soluţii de neîncepere a urmăririi penale, procurorul de caz trebuie să solicite unei instanţe competente confirmarea redeschiderii urmăririi penale. Dată fiind faptul că Borbely este deputat, instanţa competentă în acest caz este Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ).

    DNA a dispus, în 14 ianuarie 2014, neînceperea urmăririi penale (NUP) în cazul lui Laszlo Borbely, întrucât Camera Deputaţilor nu a încuviinţat urmărirea penală a fostului ministru al Mediului, în acelaşi dosar fiind trimişi în judecată fostul lui consilier şi doi administratori de firme, pentru cumpărare de influenţă.

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie Oradea i-au trimis în judecată la acea vreme pe Ioan Ciocan, administrator al societăţii Lescaci Com SRL Negreşti Oaş, şi pe Anton Petru Molnar, administrator de fapt al societăţii Azimut Com Acăţari, ambii fiind acuzaţi de cumpărare de influenţă.

    În acelaşi dosar este judecat, pentru complicitate la trafic de influenţă şi complicitate la cumpărare de influenţă, Szabolcs Szepessy, consilier personal al lui Borbely în perioada în care acesta era ministrul Mediului.

    În cazul lui Laszlo Borbely, procurorii au dispus neînceperea urmăririi penale pentru două infracţiuni de trafic de influenţă şi pentru fals în declaraţii, întrucât Camera Deputaţilor nu a încuviinţat cererea DNA de începere a urmăririi penale a fostului ministru al Mediului.

    “Având în vedere că, în 11 septembrie 2012, plenul Camerei Deputaţilor a respins cererea procurorilor DNA de încuviinţare a urmăririi penale (încuviinţare necesară din cauză că, la acea dată, Laszlo Borbely deţinea calitatea de ministru şi pe cea de deputat), în cauză s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de numitul Borbely Laszlo pentru două fapte de trafic de influenţă şi pentru fals în declaraţii”, preciza, la acel moment, DNA.

    Procurorii notau, în actul de sesizare a instanţei, că, în cursul anului 2011, Ioan Ciocan i-ar fi remis lui Laszlo Borbely, prin intermediul consilierului personal al acestuia, foloase necuvenite constând în renovarea şi utilarea apartamentului ministrului, în valoare de 80.952 de lei, pentru ca acesta să determine funcţionari din Administraţia Naţională “Apele Române”, instituţie aflată în coordonarea Ministerului Mediului şi Pădurilor, să favorizeze societatea Lescaci Com Negreşti Oaş la diferite licitaţii organizate de ANAR, prin Administraţiile Bazinale din teritoriu.

    Societatea Lescaci Com SRL Negreşti Oaş, a încheiat în perioada 2010 – 2011, cu unităţi din subordinea ANAR, respectiv Administraţiile Bazinale de Apă Someş Tisa, Banat, Olt, Buzău – Ialomiţa, Siret, Prut – Bârlad şi Dobrogea – Litoral, 19 contracte de execuţie de lucrări şi numeroase acte adiţionale la aceste contracte, toate având ca obiect regularizări, amenajări, îndiguiri sau recalibrări ale cursurilor unor ape aflate în administrarea acestor unităţi. Valoarea totală a celor 19 contracte a fost de 295.037.846 lei, cu TVA inclus, au scris procurorii în rechizitoriu.

    În aceeaşi perioadă, Anton Petru Molnar, administrator de fapt la Azimut Com SRL Acăţari, i-ar fi remis lui Borbely foloase necuvenite constând în reamenajarea şi extinderea unui imobil, proprietate extratabulară a acestuia, în valoare de 112.199 de lei, pentru ca ministrul să determine funcţionari din ANAR să favorizeze SC Azimut Com SRL Acăţari la diferite licitaţii organizate prin Administraţiile Bazinale din teritoriu, susţin anchetatorii.

    În cursul anilor 2010 – 2011, societatea Azimut SRL Acăţari a încheiat cu ANAR – Administraţia Bazinală de Apă Mureş trei contracte de specialitate având ca obiect lucrări hidrotehnice şi două contracte de lucrări în subantrepriză cu societatea Lescaci Com SRL Negreşti Oaş.

    Dosarul este judecat de Tribunalul Satu Mare.

    În aprilie 2012, Laura Codruţa Kovesi, pe atunci procuror general al României, declara că administrarea probatoriului în ceea ce îl priveşte pe fostul ministru al Mediului Laszlo Borbely nu va putea fi realizată în lipsa avizului Parlamentului pentru începerea urmăririi penale.

    În 11 septembrie 2011, Camera Deputaţilor a respins solicitarea de aprobare a începerii urmăririi penale împotriva lui Borbely.

  • Laszlo Borbely: UDMR va face propunerea pentru Ministerul Culturii în zilele următoare

    Întrebat când va face UDMR o nouă propunere pentru postul de ministru al Culturii, Borbely a răspuns: “Vom face în zilele următoare (o propunere-n.r.). Au fost plecaţi mulţi din liderii noştri şi vom avea o întâlnire zilele viitoare şi vom stabili candidatul nostru. Vom putea să avem o propunere, cum am avut de fapt şi pe doamna Biro Rozalia şi considerăm că au fost motive subiective atunci când preşedintele ţării a respins candidatura ei”.

    “Vom avea o candidatură care acum, a doua oară, din punct de vedere constituţional, nici nu se poate respinge, dar vom avea un candidat, eu sper, care va demonstra că şi până acum am avut miniştri ai Culturii buni şi în continuare vom avea un candidat care să reprezinte cu cinste atât cultura majorităţii, cât şi cultura minorităţilor”, precizează vicepreşedintele politic al UDMR, pentru RFI.

    Întrebat dacă notorietatea este un criteriu, liderul UDMR a răspuns: “Nu cred că e un criteriu. Vom analiza şi în urma disputelor aceste aspecte. Eu cred că trebuie să fie un ministru bun. Eu am o anumită experienţă şi ştiu, cel care ajunge în fruntea unui minister trebuie să fie în primul rând un bun organizator, un bun manager şi asta câteodată nu se înţelege şi mai puţin politician (…). Sigur vom avea o alegere potrivită”.

    Surse oficiale declarau recent pentru agenţia MEDIAFAX că premierul Victor Ponta nu a primit încă o propunere din partea UDMR pentru postul de ministru al Culturii, astfel că atribuţiile de ministru sunt exercitate deocamdată tot de către liderul Uniunii, Kelemen Hunor.

    În urmă cu două săptămâni, preşedintele Traian Băsescu a anunţat că a respins propunerea ca senatorul UDMR Rozalia Biro să ocupe portofoliul Culturii, cu menţiunea că este o propunere necorespunzătoare funcţiei. “Oricând în timpul mandatului meu, primul-ministru o va propune pentru Ministerul Dezvoltării Regionale sau pentru Ministerul Transporturilor, adică ministere care sunt legate de experienţa în administraţie, vă asigur că nu voi ezita s-o numesc pe doamna Rozalia Biro într-o astfel de funcţie. Dar nu la Ministerul Culturii, unde cunoaşterea limbii române consider că este un lucru esenţial. Cunoaşterea deplină a limbii române”, spunea Băsescu.

    Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, declara atunci pentru MEDIAFAX că decizia preşedintelui Traian Băsescu de a respinge nominalizarea Rozaliei Biro pentru Ministerul Culturii este una politică, dar că Uniunea va face o altă propunere “într-un timp relativ scurt”.

    În 2010, cunoaşterea deficitară a limbii române a transformat-o pe Rozalia Biro în victima unei farse radiofonice. Sunată în timpul unei emisiuni radio de către un realizator care s-a recomandat a fi jurnalist la un post de televiziune ce intenţionează să facă o emisiune în Oradea “despre copiii bipezi”, Biro, care răspundea de problemele sociale ale municipalităţii, a confundat bipezii cu cerşetorii şi a acceptat să participe la emisiune.

    Ea l-a asigurat însă pe realizator că “majoritatea copiilor bipezi din Oradea provin din alte localităţi” şi că pe străzile din municipiu abia dacă pot fi găsiţi “câţiva”, pentru că Poliţia Comunitară i-a ridicat pe aproape toţi ceilalţi. Mai mult, Rozalia Biro, mamă a doi copii, a spus că nu are “niciun biped în familie”.

    Kelemen Hunor anunţa, în această vară, că la 1 august se va retrage din postul de ministru al Culturii şi de vicepremier. Decizia de a demisiona din Guvern a fost luată în Consiliul Permanent al UDMR, care a fost convocat în contextul în care Executivul s-a alăturat Comisiei Europene într-un proces privind o iniţiativă cetăţenească susţinută de UDMR.

    Kelemen Hunor anunţa totuşi că a ajuns la un compromis cu premierul Victor Ponta, astfel ca iniţiativa cetăţenească privind minorităţile să fie dezbătută în comisiile parlamentare, în toamnă, iar până la finalizarea dezbaterilor România să nu trimită noi documente la CJUE. În acelaşi timp, însă, Kelemen Hunor va fi candidatul UDMR la alegerile prezidenţiale din acest an.

  • Borbely: România riscă să intre în procedură de infringement pe mediu. Situaţia, discutată în coaliţie

    Borbely a declarat, vineri, într-o conferinţă de presă la Cluj-Napoca, că România ar trebui să aloce 3,5 – 4 miliarde de euro în plus în domeniul Mediului numai pentru proiecte legate de alimentarea cu apă, canalizare, deşeuri, situri contaminate.

    “Vă spun un singur domeniu unde nu numai că suntem nemulţumiţi dar, dacă nu se schimbă ceva, România nu îşi va putea finaliza capitolele asumate în ceea ce priveşte Mediul. Faţă de 5,5 miliarde de euro, primite în perioada 2007 – 2013 pe POS Mediu, din informaţiile noastre, în perioada 2014 – 2020 se alocă 3,5 miliarde de euro. Atunci când la nivelul UE se alocă mai mulţi bani pe mediu, e lumea mai atentă la biodiversitate, situri contaminate, deşeuri, schimbări climatice, reducerea emisiilor de carbon, România alocă cu 2 miliarde de euro mai puţin pentru Mediu. Nu se poate. La Mediu ar trebui, numai la apă, canalizare şi sisteme de alimentare cu apă, deşeuri, situri contaminate, încă 3,5 – 4 miliarde de euro în plus. Altfel, vorbim de infringement dacă nu ne achităm de cele asumate la negociere, dar vorbim şi de sănătatea oamenilor”, a spus Borbely.

    Potrivit acestuia, România înregistrează o “rămânere în urmă” de 7 – 8 la sută faţă de cele asumate la negocierile de aderare în cazul localităţilor fără apă şi canalizare.

    “Dacă nu se suplimentează POS Mediu, România nu va putea să se achite de obligaţiile în ceea ce priveşte reţelele de canalizare, unde trebuia ca până în 2013 să avem 51 la sută rezolvată canalizarea pe ţară, or noi avem 45 la sută şi suntem rămaşi în urmă şi la alimentarea cu apă a localităţilor. Avem calcule clare, ce trebuie să facă România, câţi bani trebuie să cheltuiască din bani europeni pentru a se achita de această sarcină. Nu sunt destui banii care s-au alocat şi acest lucru va trebui discutat la nivelul coaliţiei, să se suplimenteze în acest program”, a subliniat vicepreşedintele politic al UDMR.

    Laszlo Borbely a participat, vineri, la Cluj-Napoca, împreună cu eurodeputatul Iuliu Winkler, la relansarea programului actualizat al UDMR intitulat “Transilvania 2020”.

  • Borbely: Corlăţean va fi chemat pentru raport pe Algeria

    Preşedintele Comisiei de politică externă din Camera Deputaţilor, Laszlo Borbey, a declarat, duminică, că a vorbit în ultimele zile atât cu secretarul general al MAE, cât şi cu ministrul de resort, cerându-le să informeze comisia cu privire la situaţia din Algeria, dar nu a primit aceste informaţii.

    El a adăugat că îi va cere ministrului Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, să vină în faţa Comisiei pentru politică externă din Camera Deputaţilor sau în faţa comisiilor reunite ale Parlamentului, pentru a prezenta un raport cu privire la incidentul din Algeria, în care şi-au pierdut viaţa doi cetăţeni români.

    El a refuzat să facă orice fel de aprecieri sau comentarii pe marginea acestui subiect, arătând că nu vrea să se “antepronunţe” până când Ministrul de Externe nu va prezenta un raport legat de acest subiect în faţa Comisiei pentru politică externă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băsescu cere conducerii Camerei să discute cazurile Dobre şi Borbely odată cu cel al lui Trăşculescu

    Anunţul a fost făcut de liderul deputaţilor PDL Mircea Toader, luni, după şedinţa Biroului Permanent. El a spus că preşedintele a adresat o scrisoare conducerii Camerei în care a solicitat să se analizeze oportunitatea discutării cazurilor Dobre şi Borbely odată cu sesizarea MJ în cazul Trăşculescu. Traian Băsescu a precizat în scrisoarea trimisă preşedintelui Camerei Deputaţilor că având în vedere faptul că în momentul de faţă la Cameră este posibil să fie luat în discuţie solicitarea de ridicare a imunităţii parlamentare a lui Alin Trăşculescu să se găsească căile legale pentru a relua dezbaterea cu privire la cazurile foştilor miniştri Laszlo Borbely şi Victor Paul Dobre.

    Mai multe pe mediafax.ro