De asemenea, pentru fete videochatul a venit ca o soluţie de salvare din sărăcie, fără a mai ajunge pe străzile din Occident.
În Bucureşti, la ieşirea din metrou în Piaţa Romană sau la Coloane, aproape orice fată este abordată de un tânăr care îi dă un flayer despre videochat şi cât poţi să câştigi de acolo, cu acte în regulă. Unul din cele mai mari videochaturi din Bucureşti, LTV Network, a raportat pentru 2016 afaceri de 30 mil. lei (6,7 mil. euro).
Un barman dintr-o pizzerie din Capitală, care a lucrat mai bine de 10 ani în Occident, dar care s-a întors acasă pentru că reuşeşte acum să rămână cu mai mulţi bani în mână la final de lună în Bucureşti decât la Milano, răbufneşte: Nimeni nu mai vine să lucreze, să fie ospătar sau picoliţă. Decât să stea 12 ore în picioare şi să ia 100-200 de lei pe zi, mai bine se face paznic sau se duce la videochat. Unde ne vom duce aşa?
Vasile Deac, proprietarul unei fabrici de mobilă din Baia Mare, este revoltat: absolvenţii de liceu nu vor să se trezească la 5 dimineaţa şi să lucreze pe salarii de 1.500 de lei net. Mai bine stau pe ajutorul de şomaj şi pe banii părinţilor. Noi nu putem oferi salarii de 3.000 sau 4.000 de lei. Toată lumea vrea IT, nimeni nu mai vrea să lucreze în industrie.
Luchi Georgescu, cea care controlează afacerea cu mezeluri Meda, strigă în pustiu: Ajutoarele sociale date de stat au stricat piaţa muncii şi au contribuit la ceea ce se întâmplă acum. Cu toate că salariile cresc, oameni nu se găsesc.
La polul opus, IT-ul aspiră toată crema care iese de pe băncile facultăţilor. La o medie salarială de 6.000 – 7.000 de lei net, cât poate să ia un programator doar cu câţiva ani vechime, multinaţionalele şi companiile din IT, cu birouri state of art, în mijlocul oraşului şi lângă malluri, sunt în topul preferinţelor pentru cei care caută de lucru.
Nici sectorul bancar nu mai poate face faţă IT-ului, ca ofertă salarială. Acum sensul este invers, din bănci în IT.
La finalul săptămânii trecute, compania americană Fitbit, cunoscută pentru celebrele gadgeturi de monitorizare a activităţilor fizice, a anunţat că recrutează 200 de oameni la Bucureşti, pe lângă cei 100 pe care îi are deja.
Wipro, una dintre cele mai mari companii la nivel mondial în domeniul consultanţei şi serviciilor outsourcing, a anunţat că mută proiecte în România pentru a dezvolta sisteme multimedia şi are nevoie de 500 de ingineri.
Cea mai mare bancă germană, Deutsche Bank, a iniţiat un program de repatriere a românilor din afară, care lucrează în multinaţionale, pentru centrul de tehnologie de la Bucureşti, unde trebuie să ajungă repede la 1.000 de oameni. Iar salariile oferite nu sunt chiar aşa mici.
Microsoft are un centru la Bucureşti, care deserveşte Europa şi Africa, unde salariile oferite inginerilor depăşesc 2.000 de euro net.
La cealaltă extremă, nimeni din celelalte industrii nu poate să se apropie în acest moment de ingineri şi IT-işti fără să-şi destabilizeze bugetele de salarii.
Piaţa muncii este oglinda businessului: fie avem multinaţionale şi câteva companii româneşti mari şi foarte mari (sunt numai 3.100 de companii care depăşesc cifra de afaceri de 10 mil. euro), fie avem 600.000 de companii mici şi foarte mici, unde o cifră de afaceri de 100.000 de lei pe an este o excepţie.
La mijloc există un gol de companii şi resursă umană care an de an este din ce în ce mai mare. Companiile româneşti pierd lupta pentru atragerea talente în favoarea multinaţionalelor, iar în acest fel pierd business şi contracte şi nu pot să ţină pasul cu piaţa.
Foarte mulţi antreprenori români se întreabă unde este creşterea economică, cea mai mare din Europa, pentru că în conturile lor nu se vede nimic şi nu pot să facă faţă creşterilor salariale din piaţă şi de la stat.
Conform unor studii făcute de eJobs, cel mai mare portal de recrutare online, aşteptările de creştere salarială ale noii generaţii sunt de 1.000 de lei net faţă de salariile actuale. Nu multe companii îşi permit aceste aşteptări salariale, iar în aceste condiţii vor pierde sânge.
Din păcate, România este strivită între extreme, între paznici şi videochat şi IT-işti şi ingineri.