BusinessMagazin

Tag: Bernanke

  • Cine câştigă dacă economia americană o duce prost

    Toţi factorii acţionează în direcţia acestei amânări: datele privind încrederea consumatorilor din SUA (indicele de profil al Bloomberg a scăzut la minimul ultimelor opt luni), performanţa slabă a pieţei americane a muncii (numai 148.000 de locuri de muncă nou-create în septembrie), blocajul fiscal prelungit din luna octombrie ca efect al conflictelor politice şi limitarea cheltuielilor federale. La aceasta se adaugă perspectiva ca disputele pe marginea bugetului şi a datoriei publice să nu poată fi rezolvate nici în primele luni ale anului viitor.

    Comitetul pentru politică monetară al Rezervei Federale se va reuni din nou la 29 şi 30 octombrie, însă majoritatea comentatorilor cred că şeful Fed, Ben Bernanke, aflat spre final de mandat, va lăsa decizia privind reducerea programului de achiziţii de obligaţiuni (al cărui plafon valoric este acum de 85 mld. dolari pe lună) pe seama succesoarei sale, Janet Yellen. Este posibil însă ca Bernanke să furnizeze miercuri indicii privind un nou posibil calendar de acţiune pentru Fed în următoarele luni.

    Sursa: CNN Money

  • Omul care ne trebuie: Janet Yellen

    Preşedintele Barack Obama a declarat că “muncitorii americani şi familiile lor vor avea un mare apărător în Janet Yellen”, referindu-se la dublul obiectiv al Fed de a stimula creşterea pieţei muncii în paralel cu menţinerea inflaţiei sub control. Anterior, Obama o lăudase pentru capacitatea de viziune, afirmând că “ea a tras semnalul de alarmă în privinţa bulei activelor imobiliare şi a exceselor de pe pieţele financiare înainte de recesiune”.

    Presa financiară remarcă însă că e vorba de fapt de un triplu mandat, din moment ce Yellen s-a referit, în discursul de acceptare a nominalizării, la “promovarea ocupării forţei de muncă, a stabilităţii preţurilor şi a unui sistem financiar puternic şi stabil”. Nominalizarea economistei Janet Yellen, 67 de ani, vicepreşedinte al Fed şi soţia laureatului Nobel pentru economie George Akerlof, a fost întâmpinată, de altfel, cu creşteri ale acţiunilor americane pe pieţele financiare, cărora le e clar că succesoarea lui Bernanke nu va renunţa la programul de injectare de bani ieftini în sistem prin cumpărări masive de obligaţiuni. FMI a avertizat, de altfel, chiar zilele trecute că pieţele financiare vor pierde 2.300 md. dolari dacă măsurile de stimulare monetară derulate în ultimii patru ani vor lua sfârşit.

    După confirmarea aşteptată în Senat, Yellen urmează să-şi preia noua funcţie în februarie 2013. Yellen lucrează în sistemul Rezervei Federale de două decenii şi are o experienţă în materie de lucru cu politicienii mai mare decât Ben Bernanke, fiind şefa Consiliului consilierilor economici ai preşedintelui Bill Clinton între 1997 şi 1999. În perioada 2004-2010, înainte de a deveni vicepreşedintele Fed, a fost preşedinta filialei Rezervei Federale din San Francisco.

  • A căzut drobul de sare: Bernanke opreşte tiparniţa de bani

    Pe ansamblu, pieţele globale de acţiuni au avut de miercuri până joi cea mai mare scădere din ultimul an (1,9%), indicele MSCI al pieţelor emergente de acţiuni a pierdut peste 3,3%, iar cotaţia aurului a scăzut sub pragul de 1.300 dolari/uncie pentru prima dată în doi ani şi jumătate.

    Şeful Fed, Ben Bernanke, a anunţat că programul de cumpărări de obligaţiuni în valoare de 85 mld. euro lunar va fi redus treptat în valoare în cursul acestui an şi se va încheia atunci când rata şomajului în SUA va scădea la 7%, moment aşteptat de Fed pentru jumătatea anului viitor.

    Bernanke a precizat că ritmul cu care vor fi reduse cumpărările de titluri va depinde de redresarea economiei americane, astfel încât dacă aceasta se va încetini sau se va opri, atunci planurile actuale de renunţare la Q3 vor putea fi îngheţate.

  • Viaţa burselor: extaz, agonie şi un pic de şmecherie

    La numai o zi după ce indicele FTSE 100 a ajuns la numai 90 de puncte distanţă de recordul istoric din decembrie 1999, indicele s-a prăbuşit cu 143 de puncte (2,1%), la 6.696 de puncte. Aceasta, relatează The Guardian, a fost cea mai mare cădere într-o singură zi a bursei londoneze de la cea de acum un an generată de unul dintre zvonurile privind ieşirea Greciei din zona euro.

    Şeful Fed, Ben Bernanke, a ţinut un mult aşteptat discurs în care a încercat să liniştească pieţele financiare, afirmând că nu are intenţia de a termina prea curând programul de relaxare monetară cantitativă (QE3) înainte de a vedea o îmbunătăţire notabilă a indicatorilor economiei americane. El a avertizat însă Washingtonul că tăierile bugetare drastice subminează redresarea economiei americane şi s-a apărat de acuzaţiile (corecte, de altfel) din Congres că QE3 ar alimenta noi bule ale activelor financiare.

    Mai convingătoare pentru investitori au fost însă declaraţiile anterioare ale unora dintre şefii regionali ai Fed, după care QE3 ar putea fi stopat începând chiar din iunie. De fapt, explicaţia mai multor reprezentanţi de fonduri de investiţii a fost că pierderea de valoare de la burse ar fi fost provocată de declaraţiile acestor oficiali ai Fed, ca şi de o îngrijorare bruscă a investitorilor că economia Chinei ar merge sub aşteptări. După ce discursul lui Bernanke a clarificat lucrurile, un economist de la UBS a comentat însă că ambele motive invocate par mai curând nişte pretexte, dat fiind că pieţele aveau oricum mare nevoie de o corecţie, după recordurile din ultima perioadă.

  • Nici economia SUA nu stă pe roze. Ce spune şeful Rezervei Federale

    Previziunea de creştere economică pentru al doilea trimestru a fost redusă de Fed de la 2,5% la 2%, ceea ce ar însemna că SUA ar avea patru din cinci trimestre cu o creştere de 2% sau mai mică, insuficient pentru a reduce şomajul, aşteptată să rămână în jur de de 8-8,2% în acest an.

    Bernanke a sugerat însă că Fed dispune de suficiente mijloace de acţiune, adică poate pune la lucru din nou tiparniţa de bani dacă şomajul nu se reduce substanţial – aşa cum, de altfel, se şi aşteaptă analiştii să se confirme atunci când va fi publicat următorul raport privind ocuparea forţei de muncă în SUA.

    Fed va continua însă cu încă 267 mld. dolari programul său de cumpărare de obligaţiuni cu scadenţe mai mari în schimbul vânzării de titluri cu scadenţe mai mici (Operation Twist), cu scopul de a stimula creditarea şi de a împinge dobânzile în jos.

    Referindu-se la economia europeană, preşedintele Rezervei Federale a precizat că speră ca liderii zonei euro “să ia măsuri suplimentare de care au nevoie pentru stabilizarea situaţiei”, adăugând însă că ” în caz că lucrurile se înrăutăţesc, suntem pregătiţi să protejăm economia americană şi sistemul financiar american”.

  • Ne daţi ori nu ne daţi

    BCE a pompat cu succes în ultima săptămână încă 530 mld. euro în piaţă, oferind pentru circa 800 de bănci împrumuturi pe trei ani cu dobândă de 1%, după prima tranşă de 489,2 mld. oferită în decembrie. O parte dintre bani vor ajuta băncile să-şi refinanţeze propriile datorii, iar altă parte va servi creditării pe mai departe a statelor europene, la dobânzi mai mari, aşa încât nu e de mirare că pieţele au salutat măsura.

    În schimb, Ben Bernanke, şeful Rezervei Federale, a contrariat pieţele, vorbind de stimulente fiscale pentru relansarea economiei în locul oricărui nou stimulent monetar, considerat de el inutil. Dolarul s-a apreciat rapid imediat după declaraţiile lui Bernanke, iar aurul a scăzut brusc cu aproape 5%.

  • Discursul lui Ben Bernanke înviorează pieţele financiare

    După o scădere iniţială, indicii bursieri au crescut – DJIA cu 1,27%, S&P 500 cu 1,44, Nasdaq Composite cu 2,19%, a transmis Reuters.

    Admiţând că perspectiva economiei pe termen scurt a devenit mai puţin favorabilă, Bernanke s-a declarat optimist pe termen lung în privinţa redresării economiei şi a evitării unei noi recesiuni, a apreciat că evoluţia inflaţiei nu este îngrijorătoare şi a anunţat că în septembrie, Comitetul de Politică Monetară al Rezervei Federale se va reuni pentru două zile (în loc de o zi, cum se ştia iniţial) spre a discuta dacă este nevoie de măsuri suplimentare pentru stimularea economiei.

    În traducere, aceasta înseamnă că, aşa cum sperau pieţele, Fed ar putea recurge la un nou program de relaxare cantitativă (cantitative easing – QE), respectiv de cumpărare de obligaţiuni americane, după ce programul precedent, al doilea de la declanşarea crizei financiare din 2008 (QE2), în valoare de 600 de miliarde de dolari, s-a încheiat în luna iunie.

    Vezi aici discursul integral al preşedintelui Rezervei Federale.

    “N-a dat undă verde pieţelor pentru QE3, dar n-a indicat nici opoziţia faţă de aceasta. Sugerând că inflaţia nu e de natură să îngrijoreze, a lăsat deschisă posibilitatea pentru QE3”, a comentat Kevin Caron, analist de strategie la Stifel, Nicolaus & Co. din New Jersey.

    Aurul a crescut, de asemenea, cu 2%, depăşind 1.800 de dolari pe uncie în cursul tranzacţiilor de vineri, iar cuprul a atind maximul ultimelor trei săptămâni, reflectând incertitudinea ulterioară discursului lui Bernanke. Euro a crescut de la 1,4368 dolari joi la 1,4486, dolarul pierzând din valoare şi faţă de alte monede, ca yenul, dolarul canadian sau dolarul australian.

    ŞOMAJUL, PRIORITATEA NR.1

    La sfârşitul lui iunie, Bernanke a promis că nu va mai exista şi un al treilea program de cumpărare de obligaţiuni din iulie încolo, întrucât economia americană s-a redresat suficient, însă a adăugat că ar putea fi iniţiat un program QE3 “dacă se deteriorează condiţiile economice”.

    Între timp, certurile din Congres pe marginea viitoarelor reduceri de cheltuieli de la buget au determinat Standard & Poor’s să reducă ratingul SUA, iar perspectivele economiei s-au înrăutăţit. În trimestrul al doilea, economia a crescut sub estimări, cu numai 1% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, conform datelor transmise vineri de Departamentul Comerţului, iar estimările de creştere a PIB au fost reduse de către instituţii ca Goldman Sachs (de la 1,7% la 1,5% pentru tot anul) şi de JP Morgan (de la 2,5% la 1% pentru trimestrul al patrulea).

    La începutul lui august, Congresul a aprobat creşterea plafonului de îndatorare pentru SUA, în schimbul unor reduceri de cheltuieli cu cel puţin 2.100 de miliarde de dolari, care urmează să fie decise în detaliu până în luna noiembrie de un comitet legislativ format din 12 membri ai Congresului, democraţi şi republicani.

    Ben Bernanke i-a criticat pe politicieni în discursul său susţinut la Jackson Hole, Wyoming, afirmând că bătălia politică din vară în jurul plafonului de îndatorare şi al bugetului federal a perturbat pieţele financiare “şi probabil şi economia”. “Acestei ţări i-ar trebui un proces mai bun de luare a deciziilor fiscale”, a spus el. Cu o asprime fără precedent în discursurile de până acum, notează The New York Times, preşedintele Rezervei Federale a apreciat că guvernul a devenit poate cea mai mare ameninţare a redresării economice.

    “Calitatea politicilor economice din SUA va influenţa puternic perspectivele naţiunii pe termen lung”, a afirmat Bernanke. El a apreciat nivelul actual al şomajului pe termen lung drept “extraordinar de mare”, notând că aproape jumătate dintre şomeri au rămas fără slujbă timp de mai bine de şase luni, ceea ce erodează potenţialul şi capacităţile oamenilor şi îngreunează relansarea economiei. Rata şomajului a fost de 9,1% în iulie, aproape jumătate dintre şomeri nereuşind să-şi găsească de lucru de mai bine de 27 de săptămâni.

  • Preţul aurului scade spectaculos

    Conform Reuters, preţul aurului cu livrare în decembrie a căzut cu 104 dolari, închizând şedinţa la 1,757,59 de dolari pe uncie – cea mai mare scădere înregistrată din 22 ianuarie 1980 până în prezent.

    Recordul anului a fost stabilit marţi, când aurul a ajuns la peste 1.911,46 de dolari pe uncie, comparativ cu doar puţin peste 1.400 de dolari la începutul lui 2011.

    Comenzile de bunuri de folosinţă îndelungată (pentru companii şi consumatori) au crescut în iulie cu 4%, mult peste aşteptări (estimările vizau o creştere de 1,9%), raportat la o scădere cu 1,3% în iunie, a anunţat Departamentul Comerţului, citat de CNN. Media a fost ridicată puternic de o creştere cu 43,4% a comenzilor de avioane civile şi cu 11,5% a comenzilor de vehicule. Au scăzut însă în continuare comenzile de computere şi produse electronice, echipamente de comunicaţii, maşini şi utilaje.

    Potrivit analiştilor, publicarea unor noi veşti proaste despre mersul economiei ar fi sporit şansele ca Rezerva Federală să fie silită să recurgă la un nou program de stimulare a economiei prin cumpărarea de obligaţiuni americane, ceea ce ar fi deteriorat valoarea dolarului şi ar fi făcut aurul şi mai atractiv ca plasament. Datele de la Departamentul Comerţului slăbesc însă, măcar pentru moment, temerea de o nouă recesiune.

    Pieţele aşteaptă în continuare discursul de vineri al lui Ben Bernanke, şeful Rezervei Federale, care va semnala direcţiile de politică monetară în perioada următoare.

  • Se pregateste America de un nou program de stimulare a economiei?

    Acest al doilea program de relaxare monetara cantitativa (QE2),
    initiat in noiembrie 2010 dupa ce a luat sfarsit cel initiat in
    2008 ca reactie la criza financiara, a insemnat cumpararea de catre
    Rezerva Federala de obligatiuni americane guvernamentale in valoare
    de 600 de miliarde de dolari si a fost apreciat de analistii care
    au vazut in el o cale eficienta de a stimula piata actiunilor,
    consumul si relansarea economiei dupa criza.

    Analistii de la Nomura scriu ca programul a fost de fapt o
    strategie de urcare a pretului activelor la nivel global, stimuland
    migrarea capitalurilor de la obligatiunile americane spre alte
    plasamente si deci indepartarea de SUA a pericolului de inflatie.
    Aceasta s-a transformat insa in export de inflatie catre alte tari
    vizate de fluxurile de capital speculativ, indeosebi tarile in curs
    de dezvoltare. Mai intai s-au apreciat monedele nationale, din Asia
    pana in America de Sud, apoi au crescut preturile materiilor prime,
    tot ca efect al speculatiilor de piata.

    Seful Rezervei Federale, Ben Bernanke, a promis ca nu va mai
    exista si un al treilea program QE din iulie incolo, intrucat
    economia americana s-a redresat suficient astfel incat sa nu mai
    necesite astfel de stimulente. Comentatorii de la SeekingAlpha iau
    insa in calcul sugestia lui Ben Bernanke ca ar putea aparea si un
    QE3 “daca se deterioreaza conditiile economice” – or, taierile
    drastice de cheltuieli impuse de Congres ar corespunde unei astfel
    de deteriorari. La 16 mai, secretarul Trezoreriei, Timothy
    Geithner, a declarat ca guvernul nu-si mai poate onora toate
    obligatiile de plata, intrucat republicanii din Congres blocheaza
    cresterea limitei de indatorare publica, ceea ce ar corespunde unei
    situatii de “urgenta fiscala”.

    Deficitul bugetului federal se situeaza la circa 10% din PIB,
    iar daca la inceputul anului existau prognoze ca economia americana
    va creste cu pana la 5%, acum toate estimarile au devenit mult mai
    prudente: in ultimul sondaj printre analisti facut de Bloomberg,
    estimarea de crestere a PIB este de 2,7%.

  • SUA: Mai stimulati mult economia?

    Criticii il acuza pe Bernanke ca acest al doilea program de
    relaxare cantitativa (QE2), dupa cel ulterior crizei financiare din
    2008, se traduce pur si simplu ca tiparire de bani cu efect
    inflationist net, desi economia nu mai are nevoie acum de
    stimulente, fiind pe crestere – 3,2% in ultimul trimestru din 2010
    si 2,9% pe tot anul in raport cu 2009.

    Seful Fed a recunoscut ca a crescut consumul si ca nu mai exista
    riscul deflatiei, un fenomen discutat aproape excesiv pe parcursul
    lui 2010, insa a justificat continuarea programului monetar prin
    faptul ca economia americana continua sa nu genereze locuri de
    munca si ca acesta ramane criteriul deosebirii dintre redresarea
    aparenta si cea reala, astfel incat “pana nu ajungem la o perioada
    de crestere sustinuta a crearii de locuri de munca, nu putem
    considera ca economia si-a revenit”.

    Ultimele date statistice, publicate vineri, arata in sfarsit o
    crestere a angajarilor, care a dus in februarie rata somajului
    aproape de minimul din ultimii doi ani, respectiv 8,9%, fara de 9%
    in ianuarie. Numarul de angajari in afara sectorului agricol a
    crescut cu 222.000 in februarie, cel mai mult din aprilie 2010 pana
    acum.