România consumă aproape toată berea produsă pe plan intern, un indicator al unei industrii solide, aproape complet integrată, care se sprijină pe resurse locale şi pe o infrastructură bine dezvoltată, susţine Constantin Bratu, director general al organizaţiei Berarii României, care adună cei mai reprezentativi jucători din piaţa locală a berii.
Un alt semn al maturizării pieţei este şi creşterea constantă a numărului de producători – de la marile companii internaţionale la microberăriile locale, fiecare contribuind la diversificarea şi dinamismul sectorului.
“România produce aproape toată berea pe care o consumă – vorbim de o rată de integrare internă de circa 97-98% dintr-o producţie de 15 milioane de hectolitri. Această performanţă este rezultatul prezenţei în piaţă atât a marilor jucători internaţionali, cât şi a producătorilor locali. La finalul anului trecut, în România erau înregistrate 89 de fabrici de bere, dintre care 77 microberării, un indicator care arată că micii producători pasionaţi de bere contribuie activ la diversificarea pieţei”, a spus Constantin Bratu în cadrul evenimentului Reindustrializarea României organizat în luna mai de Ziarul Financiar.
Raportat la acoperirea geografică, Constantin Bratu a menţionat că în 31 din cele 41 de judeţe ale României există cel puţin o unitate de producţie mare sau mică.
De unde vine materia primă
În prezent, aproximativ 90-95%, uneori chiar 100% din hameiul cultivat în România este absorbit de industria locală de bere.
“Hameiul este o cultură specială – asemănătoare cu viţa-de-vie – care necesită 3-4 ani pentru a ajunge la maturitate. Avem aproximativ 240 de hectare cultivate în Transilvania, o zonă foarte potrivită pentru acest tip de cultură. Există şi proiecte în derulare pentru extinderea suprafeţelor, însă căldura excesivă din ultimii ani a afectat randamentele. În ansamblu, estimez că între 50% şi 80% din ingredientele utilizate în producţia berii provin din România – de la orz şi malţ, până la porumb şi hamei”, a mai spus Constantin Bratu.
El a remarcat că şi în zona ambalajelor s-au făcut progrese notabile. Producătorii de PET-uri şi sticle au cunoscut o dezvoltare semnificativă, inclusiv prin deschiderea unor fabrici în apropierea Capitalei. Totuşi, în cazul sticlelor de sticlă, situaţia rămâne mai complexă în sensul că o parte dintre ambalaje continuă să fie importate.
Totuşi, în contextul implementării sistemului de garanţie-returnare, unde industria berii, alături de alte două sectoare, a jucat un rol esenţial, Bratu speră că odată cu colectarea curată şi transparentă a ambalajelor vor apare şi fabrici capabile să reutilizeze aceste sticle în producţia locală.
“Cu toate acestea, investiţiile în tehnologie presupun timpi de aşteptare considerabili, mai ales în contextul în care România depinde în mare măsură de echipamente din import, iar achiziţionarea şi instalarea completă a unei linii de producţie poate dura între 12 şi 24 de luni”,a mai spus el.
Poate „bere românească” să devină un brand regional?
Berea românească începe deja să se contureze ca un brand regional, apreciat de turişti şi căutat de românii din diaspora. Cu aproximativ 500.000 de hectolitri exportaţi anual, produsul ajunge în ţări cu comunităţi româneşti numeroase, devenind un simbol al gustului de acasă. „Este o satisfacţie şi o dovadă a valorii acestui produs”, spune Constantin Bratu. Mai mult decât atât, berea românească este un produs aproape complet integrat local – de la materii prime până la distribuţie –, motiv pentru care, afirmă Bratu, „ar trebui să fim mândri de asta”.
Cum arată viitorul industriei
Deşi piaţa berii din România este extrem de competitivă, cu investiţii care au depăşit deja 2 miliarde de euro, există încă loc pentru proiecte majore.
“Este o piaţă extrem de competitivă. Avem 4 mari jucători globali, 2-3 cu acoperire naţională, dar şi alţi 3 jucători activi regional, în judeţe mai puţin dezvoltate industrial, cum ar fi Oneşti sau Suceava. Cu siguranţă vor mai apărea fabrici mici de bere – sub 5.000-7.000 de hectolitri – din care avem deja 77 în funcţiune. Nu ştiu dacă vom mai avea o investiţie mare într-o fabrică nouă, dar cu siguranţă vom vedea investiţii în cultura de hamei”, a apreciat Bratu.
În prezent, legislaţia permite diferenţierea subvenţiilor între cultura de viţă-de-vie şi cea de hamei – un pas important.
“Sperăm să apară cât mai mulţi cultivatori de hamei. În funcţie de anul agricol, între 50% şi 80% din orzul utilizat pentru bere provine din România. Ideal ar fi să ajungem la o autosuficienţă cât mai mare – potenţialul este acolo: vorbim de circa 300.000 de tone anual, într-o piaţă stabilă”, a mai spus Constantin Bratu.
Membrii Berarii României sunt cei mai mari producători de bere din România – URSUS BREWERIES, Bergenbier S.A., HEINEKEN România SA, UNITED ROMANIAN BREWERIES BEREPROD – şi microberăriile Berăria Artizanală Sibiu, CLINICA DE BERE, Scorilo şi Zăganu. Împreună, cei opt producători furnizează 90% din cantitatea de bere consumată în România. Totodată, din Asociaţie fac parte şi reprezentanţi ai producătorilor de materii prime: SOUFFLET MALT ROMANIA şi ASOCIAŢIA PRODUCĂTORILOR DE HAMEI DIN ROMÅNIA.
