BusinessMagazin

Tag: baietii destepti

  • Borza: Sunt 500 de băieţi deştepţi la Hidroelectrica

    Unele contracte comerciale, dincolo de cele de vânzare a energiei, au început să fie denunţate, altele urmează, şi odată cu ele şi contractul colectiv de muncă cu salariaţii va suferi anumite modificări. În ciuda acestor măsuri, Hidroelectrica, unul dintre cei mai mari producători de energie din România, aflat acum în insolvenţă, va termina cel mai probabil anul cu un minus de 384 mil. lei (85 mil. euro). Pentru 2013 este promis din nou însă un câştig record de 100 mil. euro, similar cu cel pe care compania trebuia să-l bifeze anul acesta. “Băieţii deştepţi sunt doar vârful aisbergului. Odată denunţate contractele, mulţi ar fi vrut să punem batista pe ţambal şi să ieşim din insolvenţă cu Hidroelectrica. În realitate, sunt 500 de băieţi deştepţi. Avem peste 500 de contracte comerciale încheiate şi fiecare, într-o măsură mai mare sau mai mică, dar toate cele 500 de contracte, au preţuri supraevaluate”, a spus Remus Borza, avocatul care controlează Euro Insol, administratorul judicar al Hidroelectrica, în cadrul emisiunii ZF Live.

    Mai multe pe zf.ro

  • “Băieţii deştepţi” au cerut 870 mil. lei de la Hidroelectrica. Administratorul a respins cererile

    Singurul trader de energie care a solicitat despăgubiri ca urmare a denunţării contractelor bilaterale a fost Alpiq Romindustries, care a cerut 527,7 milioane de lei, a declarat luni Remus Borza, reprezentantul Euro Insol, administratorul judiciar al producătorului de energie.

    El a spus că restul firmelor au cerut despăgubiri pentru beneficii nerealizate în perioada în care Hidroelectrica a activat clauza de forţă majoră din cauza secetei.

    “Toate creanţele cerute de băieţii deştepţi au fost respinse în totalitate”, a spus Borza.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Compania Hidroelectrica şi-a cerut insolvenţa. Motivul: nu mai are bani!

    La 8 iunie, premierul Victor Ponta a înfiinţat un comitet care să evaluzeze situaţia economico-financiară a companiei Hidroelectrica şi să prezinte rapid Guvernului o informare pe această temă şi propuneri de măsuri care să conducă la îmbunătăţirea activităţii societăţii. Comitetul a fost format din miniştrii Finanţelor, Economiei, Justiţiei, Administraţiei şi Internelor.

    Şeful Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie şi preşedintele CA Hidroelectrica, Remus Vulpescu, a declarat atunci, potivit Mediafax, că autorităţile păstrează deschise toate opţiunile în privinţa renegocierii contractelor de vânzare directă a energiei încheiate de Hidroelectrica şi au “sentimentul că se poate obţine mai mult” din renegocierea acestor acorduri. Deocamdată, niciunul dintre beneficiarii contractelor directe de achiziţie a electricităţii de la Hidroelectrica – “băieţii deştepţi” – nu a acceptat reducerea perioadelor de livrare, arăta Vulpescu.

    Citiţi aici cum a motivat Hidroelectrica decizia de a cere insolvenţa

    La finele lunii aprilie, Comisia Europeană a iniţiat cinci investigaţii pentru a evalua dacă Hidroelectrica a încălcat normele comunitare privind ajutorul de stat, considerând că sunt indicii că statul a influenţat compania să încheie contracte de vânzare şi cumpărare a energiei la preţuri preferenţiale. Contractele bilaterale de vânzare a energiei au fost încheiate de Hidroelectrica între 2001 şi 2003, şi expiră în 2014, 2015 sau 2018.

    Compania vinde aproximativ 70% din energie pe care o produce prin aceste acorduri bilaterale, la preţuri sub media pieţei. Hidroelectrica are în prezent zece contracte directe de vânzare a energiei către companiile Alro Slatina, Elsid Titu, Electrocarbon Slatina, Electromagnetica, Energy Holding, Alpiq Romindustries, Alpiq Romenergie, EFT AG, Euro PEC şi EFT România.

    Citiţi aici mai mult despre contractele cu “băieţii deştepţi” încheiate de Hidroelectrica

    Hidroelectrica este controlată de stat, prin Ministerul Economiei. Compania a finalizat anul trecut cu un profit net de circa 1,41 milioane de euro, la afaceri de 714 milioane de euro, conform Ziarului Financiar.

    Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA) a emis, luni, un comunicat referitor la publicarea pe site-ul Tribunalului Bucuresti a cererii de intrare in insolvenţă a Hidroelectrica, în care arată că “hotărârea privind cererea de intrare în insolvenţă a fost luată de Consiliul de Administraţie al societăţii SC Hidroelectrica SA, iar MECMA, în calitate de acţionar, nu interferează în niciun fel în procedurile judiciare în care sunt implicate societăţile comerciale cu capital de stat, pentru a nu influenţa in niciun mod instanţele de judecată”.

    Fostul guvern decisese în ianuarie iniţierea demersurilor pentru vânzarea la bursă a unui pachet de 10% din acţiunile Hidroelectrica, conform înţelegerii cu FMI. Listarea producătorului de electricitate Hidroelectrica a fost decisă de acţionarii companiei la finalul lunii ianuarie, iar în aprilie, consorţiul BRD – Citigroup – Societe Generale – Intercapital Invest a câştigat licitaţia pentru intermedierea listării Hidroelectrica la BVB. Hidroelectrica era evaluată între 2,8 miliarde şi 3,9 miliarde de euro, astfel că oferta prin care compania va vinde pe bursă 10% din acţiuni ar fi urmat să fie cuprinsă între 280 de milioane şi 390 de milioane de euro.

  • Franks: “Băieţii deştepţi” riscă să plătescă toţi banii înapoi dacă ancheta Comisiei Europene stabileşte că aceste contracte au reprezentat ajutoare de stat

    “La Hidroelectrica, dacă ancheta Comisiei Europene va stabili că a fost ajutor de stat, atunci aceşti beneficiari va trebui să dea înapoi toată suma (…) Sunt motivaţi să fie de acord cu noile condiţii ale statului. Urmează alte negocieri şi se va cere o îmbunătăţire a condiţiilor”, a spus Franks.

    El a arătat că o parte dintre “băieţii deştepţi” au fost de acord cu renegocierea contractelor, dar mai sunt unii care refuză să semneze în noile condiţii.

    Franks a refuzat să dea numele firmelor care nu sunt de acord cu renegocierea contractelor, dar a menţionat că este în interesul acestora să fie de acord cu propunerile făcute de autorităţi, pentru că riscă să aibă pierderi mai mari dacă ancheta CE va stabili că a fost ajutor de stat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pax ungureana. Când puterea şi opoziţia îşi dau mâna peste ţară

    După discursul şocant de împăciuitor al lui Victor Ponta la învestirea guvernului, care a eclipsat de departe în percepţia publică (conform unui sondaj CSCI) discursul lui Ungureanu, USL s-a mărginit să facă opoziţie prin absenţa din Parlament, validând tacit teza că executivul nou e compus din oameni proaspeţi şi competenţi care trebuie lăsaţi să lucreze.

    În acelaşi timp, puterea, în frunte cu preşedintele Traian Băsescu, dă tot mai multe semne că l-a acceptat pe “preşedintele Ponta” drept un interlocutor valabil, nu mai puţin de 7 din cele 15 puncte de politici publice asumate de acesta din urmă fiind socotite de şeful statului drept coincidente cu programul de guvernare al cabinetului Ungureanu.

    Deşi preşedintele n-a specificat care sunt acestea, e de presupus că între punctele compatibile pot figura dezbaterea tratatului european de guvernanţă fiscală, impozitarea averilor mari, lupta contra corupţiei şi controlul cheltuielilor publice, anchete privind contractele “băieţilor deştepţi” din energie, majorarea salariilor şi pensiilor în măsura în care condiţiile macroeconomice o vor permite după trimestrul I şi eventuala reducere a CAS, ideea ca privatizarea marilor companii de stat să nu se facă la orice preţ, precum şi susţinere pentru aderarea la Schengen şi ridicarea Mecanismului de Control şi Verificare în justiţie.