BusinessMagazin

Tag: avertisment

  • Avertisment: Jumătate dintre băncile lumii sunt prea slăbite pentru a supravieţui unei perioade de încetinire a creşterii economice

    Mai mult de jumătate dintre băncile lumii sunt prea slăbite pentru a supravieţui într-un mediu în care creşterea economic încetineşte, descoperă un sondaj realizat de compania de consultanţă McKinsey & Co, citat de Bloomberg.

    Cele mai multe bănci la nivel global nu ar fi viabile din punct de vedere economic deoarece câştigurile nu acestor bănci nu ţin pasul cu costurile în creştere, arată raportul anual al gigantului McKinsey asupra industriei, publicat luni.

    Compania de consultanţă atrage atenţia băncilor să ţină pasul cu dezvoltările tehnologice, să externalizeze operaţiuni şi să treacă la fuziuni înainte de a se confrunta cu o încetinire a creşterii economice.

    „Credem că suntem pe final în ciclul de creştere economică şi băncile trebuie să ia decizii curajoase pentru că nu sunt într-o formă prea bună. Pe final de ciclu, nimeni nu îşi permite să se culce pe o ureche”, notează Kausik Rajgopal, senior partner în cadrul McKinsey.

    În deceniul care a trecut de la criza financiară globală, servicii financiare au cunoscut un val de inovaţie, care a adus competitori noi, de la startup-uri fintech şi până la giganţi precum Apple şi Google de la Alphabet. Băncile au analizat dacă vor să concureze împotriva lor, să intre în parteneriat sau chiar să cumpere unii dintre noii jucători. Multe firme financiare cu istorie au încercat în această perioadă să se reinventeze drept companii de tehnologie – ceea ce i-ar ajuta să atragă şi o parte din talentele din piaţă.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

  • Avertisment: Jumătate dintre băncile lumii sunt prea slăbite pentru a supravieţui unei perioade de încetinire a creşterii economice

    Mai mult de jumătate dintre băncile lumii sunt prea slăbite pentru a supravieţui într-un mediu în care creşterea economic încetineşte, descoperă un sondaj realizat de compania de consultanţă McKinsey & Co, citat de Bloomberg.

    Cele mai multe bănci la nivel global nu ar fi viabile din punct de vedere economic deoarece câştigurile nu acestor bănci nu ţin pasul cu costurile în creştere, arată raportul anual al gigantului McKinsey asupra industriei, publicat luni.

    Compania de consultanţă atrage atenţia băncilor să ţină pasul cu dezvoltările tehnologice, să externalizeze operaţiuni şi să treacă la fuziuni înainte de a se confrunta cu o încetinire a creşterii economice.

    „Credem că suntem pe final în ciclul de creştere economică şi băncile trebuie să ia decizii curajoase pentru că nu sunt într-o formă prea bună. Pe final de ciclu, nimeni nu îşi permite să se culce pe o ureche”, notează Kausik Rajgopal, senior partner în cadrul McKinsey.

    În deceniul care a trecut de la criza financiară globală, servicii financiare au cunoscut un val de inovaţie, care a adus competitori noi, de la startup-uri fintech şi până la giganţi precum Apple şi Google de la Alphabet. Băncile au analizat dacă vor să concureze împotriva lor, să intre în parteneriat sau chiar să cumpere unii dintre noii jucători. Multe firme financiare cu istorie au încercat în această perioadă să se reinventeze drept companii de tehnologie – ceea ce i-ar ajuta să atragă şi o parte din talentele din piaţă.

    McKinsey lucrează pentru unele dintre cele mai mari corporaţii din lume, oferă consultanţă pe domenii care variază de la strategie sau tehnologie şi până la piaţa de M&A, outsource sau vânzări de acţiuni pe bursă. În raportul său, firma scrie că băncile riscă „să rămână în notele de subsol ale istoriei”, în contextul în care cei care intră în piaţă acum schimbă comportamentul de consum.

    Băncile alocă doar 35% din bugetele pentru tehnologie şi informaţii către inovaţie, în timp ce fintech-urile alocă peste 70%, notează compania în raport.

    Factorul de reglementare care a lăsat mai jos bariera de intrare în piaţa serviciilor financiare – cu iniţiative precum open banking şi cerinţe mai mici pentru startup-uri – piaţa lasă din ce în ce mai mult loc pentru noile firme să mănânce din cotele de piaţă ale băncilor.

    Raportul arată către Amazon în SUA şi Ping An în China ca exemple de firme de tehnologie care capturează clienţii serviciilor financiare. Pentru a înrăutăţi situaţia pentru „garda veche”, noii jucători au tendinţa de a încerca să câştige în zonele de business care aduc cele mai mari câştiguri pentru bănci – cum sunt cardurile de credit, spre exemplu.

    Creditorii îşi pot reduce costurile şi pot găsi finanţare pentru tehnologie prin externalizarea acelor activităţi pe care McKinsey le nunmeşte „non-diferenţiatoare”, printre care o parte din activităţile de tranzacţionare şi funcţii de compliance.

    Băncile „trebuie să devină mult mai confortabile cu partenerii externi şi să fie capabile să se folosească de talente externe”, notează Rajgopal.

     

     

     

     

  • Avertisment de la Banca Mondială

    Într-un discurs în Montreal, Canada, înainte de întâlnirile anuale ale Băncii Mondiale şi ale FMI-ului, Malpass a avertizat cu privire la creşterea economică la nivel global şi a spus că aceasta „încetineşte” şi că se aşteaptă ca economia lumii să crească sub nivelul estimat în urmă cu patru luni din cauza „Brexitului, recesiunii din Europa şi a incertitudinii comerciale”. „Mai mult, în cea mai mare parte a lumii dezvoltate investiţiile cresc prea încet pentru a obţine câştiguri viitoare semnificative”, spune Malpass.
    Malpass, un fost oficial din administraţia Trump, a ajuns în aprilie la Banca Mondială pentru a-l înlocui pe Jim Yong Kim, numit de Barack Obama, care şi-a dat demisia pentru a lucra în piaţa fondurilor de investiţii.
    Într-un mediu de încetinire a creşterii economice, Malpass susţine că este esenţial pentru toate ţările să aibă „reforme structurale bine gândite”, inclusiv întărirea statului de drept astfel încât companiile private să poate concura cu cele deţinute de stat. Preocupările sale referitoare la economia europeană se bazează pe economiile care stagnează, respectiv se contractă în Germania şi Italia. Cu toate acestea FMI a prezis în iulie o creştere economică de 1,3% pentru zona euro în 2019, cu tendinţa de a creşte spre 1,6% în 2020.

  • Prinţul încoronat al Arabiei Saudite vine cu un avertisment sumbru: „Petrolul va atinge preţuri astronomice dacă conflictul cu Iranul va escalada”

    Prinţul încoronat al Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman a avertizat că petrolul riscă să atingă ajungă la un preţ uriaş în cazul în care tensiunile din Golful Persic se intensifică. Declaraţiile prinţului vin la două săptămâni după ce mai multe două rafinării de petrol s-au transformat în victimele unui atac cu drone, pentru care principalul vinovat este considerat Iranul, scrie CNBC.

    „Dacă lumea nu va face nimic pentru a descuraja acţiunile Iranului, vom vedea o majorare importantă a preţului petrolului, care va periclita interesele mondiale. Rezervele de petrol vor fi puternic afectate, iar preţul acestuia va atinge o valoare inimaginabil de mare”, a declarat prinţul Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman.

    Atacul cu drone de acum două săptămâni a vizat două dintre cele mai mari instalaţii petroliere ale gigantului petrolier Aramco, fapt care a paralizat 50% din producţia de petrol a ţării, adică 5% din rezervele petroliere mondiale. După acest atentat preţul ţiţeiului Brent a crescut cu aproape 20%, ajungând la 72 dolari, cel mai mare preţ per baril înregistrat vreodată la deschiderea sesiunii de tranzacţionare.

    Citiţi mai mult pe zf.ro.

  • AVERTISMENT apocaliptic: Se apropie o furtună teribilă. Europa este cea mai AFECTATĂ zonă, până acum au avut de suferit aproape 60.000 de oameni

    Concedierile din sectorul bancar la nivel global se apropie de 60.000 de persoane, cu majoritatea care se regăsesc în pericol de a-şi pierde locul de muncă localizaţi în Europa, unde dobânzile negative şi încetinirea economică determină creditori precum Commerzbank să îşi treacă la reduceri de costuri, potrivit Bloomberg.

    Nemţii de la Commerzbank au anunţat săptămâna trecută că plănuiesc să elimine 4.300 de poziţii, ceea ce ar adânci efectele unei restructurări care a început în urmă cu trei ani.

    Astfel, numărul reducerilor de personal anunţate la nivel global se ridică la 58.200, cu circa 90% dintre ele în Europa.

    Cifrele arată că 52.424 de poziţii sunt ameninţate în Europa, 2.769 în America de Nord, 2.487 în regiunea Orientului Mijlociu şi Africa şi 513 poziţii în regiunea Asia Pacific.

    Situaţia actuală reflectă slăbiciunea industriei financiare din Europa, care trebuie să se confrunte cu o piaţă bancară fragmentată, încetinirea creşterii economice şi dobânzile negative au erodat încasările din creditare deja de jumătate de deceniu.

    Aşteptările conform cărora dobânzile vor începe să crească au fost estompate anul acesta când războiul comercial dintre SUA şi China au lovit în exporturile regiunii şi au forţa Banca Centrală Europeană să scadă şi mai mult dobânzile deja negative.

    Băncile germane, care depind de exporturi mai mult decât celelalte economii mari, anunţă cele mai mari restructurări.

    Deutsche Bank anunţă 18.000 de concedieri până în 2022, în timp ce alţi creditori anunţă de asemenea mii de concedieri în următoarea perioadă. Prin urmare, Santander anunţă peste 5.400 de concedieri, Commerzbank cu 4.300, HSBC cu 4.000, Barclays cu 3.000 sau SocGen cu peste 2.100.

  • Avertisment fără precedent: Situaţia finanţelor publice nu este bună deloc

    România se află într-o situaţie dificilă în privinţa finanţelor publice, veniturile fiscale fiind la un minim istoric, iar cheltuielile cu investiţii publice reduse drastic, ceea ce face ca  deteriorarea mediului economic internaţional să prindă piaţa locală descoperită, în sensul unui deficit mare de spaţiu fiscal, este de părere Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal.

    ”Fără a fi un «paradis fiscal» precum Irlanda, România a ajuns penultima în UE ca nivel al veniturilor fiscale. De remarcat că în UE media veniturilor fiscale este de 39-40% din PIB, în timp ce în economii emergente din Est (cu care ne comparăm îndeobşte) trece de 34-35% din PIB”, spune Daniel Dăianu. În schimb, în România veniturile fiscale se află în prezent la un nivel minim istoric, la sub 26% din PIB în 2018 (cu CAS nivelul se menţine peste 26%).

    Situaţia a fost înrăutăţită de faptul că în ultimii ani s-a renunţat în mod inexplicabil la o reformă serioasă a ANAF şi nu au existat preocupări sistematice de creştere a colectării.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Avertisment tulburător pentru economia mondială: „Suntem în cea mai mare bulă din istorie şi urmează să se spargă”

    Politicianul american Ron Paul lansează un avertisment cu privire la teritoriul de dobânzi negative spre care se îndreaptă economiile lumii, şi care ar putea avea un efect devastator asupra economiei globale.

    Potrivit CNBC, fostul republican care a făcut parte din Congres în numele statului Texas crede că SUA nu poate evita această ameninţare.

    „Ne vom alătura celorlalţi şi vom merge spre dobânzi total negative în speranţa că asta va fi soluţia. Nu am avut niciodată atât de multe valute diferite în teritoriu negativ. 17.000 miliarde dolari de obligaţiuni sunt pe teritoriu de dobânzi negative. Nu a existat aşa ceva până acum. Iar aceasta este o bulă. Suntem în cea mai mare bulă a obligaţiunilor din istorie, şi urmează să se spargă”, spune Ron Paul pentru CNBC.

    Paul, un fost candidat la alegerile prezidenţiale cunoscut pentru avertismentele cu privire la bulele din pieţele de capital, susţine că politicile Fed (n.r: Banca centrală americană), nu au capacitatea de a ajuta economia în perzent, iar reducerea dobânzilor nu va fi răspunsul.

     

     

  • Avertisment sumbru făcut de un cercetător de renume. Cum ar putea să dispară unele dintre cele mai mari oraşe din lume precum New York sau Singapore

    Un cercetător de la Cambridge avertizează că scăderea stratului de gheaţă din Groenlanda reprezintă un pericol pentru oraşele situate pe coastă.
     
    Peter Wadhams, profesor la Cambridge, spune că a observat, în expediţiile sale, schimbările dramatice survenite în zona Arcticului, scriu cei de la Independent.
     
    În vârstă de 71 de ani, Wadhams a condus 55 de expediţii în zonă arctică de-a lungul carierei. Recent, el a comparat apa provenită din topirea stratului de greaţă cu ceea ce se întâmplă la cascada Niagara. “Gheaţa dispare cu un ritm mult mai mare decât în trecut”, a declarat el. “Creşterea nivelului apei este acum complet dependentă de stratul de gheaţă din Groenlanda.”
     
    Potrivit celor de la Independent, el a mai spus că în urmă cu 30 de ani, la prima sa vizită în Arctic, nu exista fenomenul de topire a gheţii vara.
     
    Potrivit Asociaţiei Mondiale Meteorologice (WMO), iulie 2019 a fost cea mai caldă lună din istorie la nivel global.
     
    Dacă întreg stratul de gheaţă din Groenlanda s-ar topi, nivelul apelor ar creşte, la nivel global, cu 7 metri. Prin urmare, majoritatea oraşelor aflate pe coastă ar fi complet inundate.
     
    “Nimeni nu s-a gândit la soluţii prin care să readucem gheaţa, răcorind astfel întreaga planetă”, a mai spus profesorul, sugerând că eliminarea dioxidului de carbon din atmosferă ar putea fi o soluţie mai bună decât reducerea emisiilor de carbon.

     

  • Avertismentul apocaliptic al oamenilor de ştiinţă: Extincţia are loc de 1.000 de ori mai rapid decât ar trebui

    Decoperirile recente arată că rata extincţiei este de 1.000 de ori mai mare decât era în trecut. Acestea sunt accentuate de disparţia mediilor de trai a unor specii, de vânătoare, de schimbările climatice şi de boli.

    Mai mult, amfibienii dispar de 45.000 de ori mai repede decât o făceau în trecut.

    Când cunoscutul rinocer alb, Sudan, a fost omorât de cei care aveau grijă de el la începutul anului acesta, evenimentul a confirmat extincţia uneia dintre cele mai simbolice subspecii din lume. În ciuda eforturilor organizaţiilor din toată lumea de a menţine specia şi de a o proteja, dispariţia pare inevitabilă, potrivit Quartz.

    În primul rând, acest fenomen ar trebui oprit sau amânat deoarece există argumente practice cu privire la pierderea biodiversităţii. Mai multe specii ajută ecosistemul să reziste în faţa schimbărilor. În schimb, ecosistemele menţin sănătaeta relativă a planetei şi furnizeză servicii esenţiale bunăstării umane. Pădurile şi mlaştinile previn  agenţii poluanţi să intre în rezervele de apă, în timp ce copacii ajută şi la protecţia terenurilor în faţa furtnurilor.

    În plus, studiile arată că în zonele urbane în care vegetaţia este redusă, frecvenţa bolilor mentale este mai mare. O pierdere constantă a biodiversităţii, va lăsa omenirea fără aceste servicii.

    În această lumină, distrugerea mediului prin extracţia de resurse şi prin schimbările vaste pe care le-au efectuat oamenii asupra naturii va livra o factură mare omenirii în timp.

    Lumea nu a mai resimţit aceste afecţiuni în acelaşi timp, şi este un risc major să ne asumăm că putem distruge planeta şi să menţinem în viaţă toţi cei 7 miliarde de oameni care trăiesc pe ea, scrie publicaţia americană.

    Studiile realizate asupra speciilor vulnerabile arată că, printr-o analiză atentă a caracteristicilor, putem prezice cât de mare este şansa ca o specie să dispară sau nu.

    Animalele de dimensiune mare, spre exemplu, sunt mai predispuse la dispariţie – acest lucru fiind valabil şi pentru speciile de la capătul superior al lanţului trofic.

    Contraargumentele spun că nu ar trebui să ne fie frică de dispariţii pentru că face parte din „procesul natural”.

     

  • „Influencerii” de pe Instagram, înnebuniţi după Lacul „Maldive” din Siberia. Avertismentul unei companii din apropiere | FOTO

    „Novosibirsk Maldives” este de fapt un lac artificial, creat de o fabrică de cărbune din apropiere. Compania avertizează că lacul este contaminat cu substanţe extreme de toxice şi că înotul în apele sale poate fi foarte periculos.

    Lacul este plin cu chimicale care pot cauza reacţii alergice grave asupra pielii, susţine Siberian Generating Company printr-un comunicat publicat pe reţeaua socială din Rusia, VKontakte, luna trecută.

    „În ultima săptămână, lacul pe care noi îl folosim ca groapă de gunoi pentru uzina Novosibirsk TEZ-5 a devenit o vedetă a reţelelor de socializare”, transmite compania prin comunicat. „Dar NU puteţi să înotaţi în lac. Apele sale au un conţinut alcalin foarte ridicat, din cauza faptului că numeroşi oxizi metalici sunt dizolvaţi în lac. Contactul cu pielea ar putea cauza o reacţie alergică”, adaugă comunicatul. 

    De asemenea, compania i-a avertizat pe turişti că fundul lacului este foarte mlaştinos, iar dacă cineva rămâne prins, este „aproape imposibil” să scape fără ajutorul altcuiva, potrivit CNN. 

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro