BusinessMagazin

Tag: ARD

  • Ce cred germanii despre desemnarea Ursulei von der Leyen pentru funcţia de preşedinte al CE

    Conform sondajului de opinie, 56% dintre alegătorii germani nu cred că Ursula von der Leyen ar fi potrivită pentru postul de preşedinte al Comisiei Europene. În schimb, 33% dintre cetăţeni sunt de acord cu această nominalizare.

    Decizia privind desemnarea preşedintelui Comisiei Europene ar trebui să aparţină exclusiv Parlamentului European, apreciază 71% dintre germani, în timp ce 21% consideră că iniţiativa nominalizării ar trebui să fie a Consiliului European.

    Ursula von der Leyen, ministrul german al Apărării şi unul dintre liderii Uniunii Creştin-Democrate (CDU, centru-dreapta), a fost propusă marţi de Consiliul European pentru funcţia de preşedinte al Comisiei Europene.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Preşedintele PE a anunţat că va renunţa la funcţie şi se va implica în politica federală germană

    Preşedintele Parlamentului European (PE), Martin Schulz, a declarat că va renunţa la această funcţie şi se va întoarce în Germania natală pentru a se implica în politica federală, potrivit presei locale, citate de Europe Online Magazine.

    Schulz, care este membru al Partidului Social Democrat din Germania (SPD), a făcut aceste declaraţii la postul de televiziune ARD şi a spus că va oferi detalii în acest sens joi la Bruxelles.

    Publicaţia germană Sueddeutsche Zeitung a anunţat că Schulz va fi principalul candidat al partidului pentru landul Renania de Nord — Westfalia la alegerile federale germane programate pentru sfârşitul anului 2017.

    Schulz este privit ca posibil candidat SPD pentru funcţia de cancelar, ca alternativă la candidatura ministrului german al Economiei, Sigmar Gabriel, care este în prezent şi vicecancelar în Guvernul coaliţiei.

    El ar putea candida, de asemenea, pentru funcţia de ministru de Externe, postul urmând să fie vacant în luna februarie dacă ministrul în exerciţiu Frank-Walter Steinmeier îşi asumă rolul ceremonial de preşedinte al ţării, aşa cum este de aşteptat.

    SPD îşi ca anunţa candidatul pentru funcţia de cancelar în luna ianuarie.

  • Albă-ca-Zăpada se întoarce în politica românească

    Condiţiile imposibile puse de Udrea au darul să scutească PMP de umilinţa de a fi refuzat la negocierile pentru “dreapta unită”, din moment ce refuzul vine anticipat de la PMP, dar în acelaşi timp suflă şi în pânzele PNL-PDL, care au nevoie să se poziţioneze clar ca alternativă atât la “dreapta băsistă”, cât şi la PSD, pentru a evita astfel soarta ARD din 2012 (foto), care a fost respinsă de electorat tocmai pentru că a fost percepută drept o încercare de asigurare a continuităţii regimului PDL-Băsescu.

    Deocamdată, PNL şi PDL încearcă, la fel ca şi PSD, să împingă cât mai mult către toamnă desemnarea unui candidat comun la prezidenţiale, din moment ce Vasile Blaga a anunţat că momentul deciziei privind fuziunea celor două partide va avea loc “cel mai târziu la 1 septembrie”. Scorul la prezidenţiale al candidatului PMP, Cristian Diaconescu, şi eficienţa susţinerii de către PMP a celui mai bine plasat candidat al dreptei în turul al doilea vor decide însă care va fi rolul după alegeri al partidului condus de Elena Udrea – adică dacă PMP, ca reprezentant declarat al unui electorat al lui Traian Băsescu estimat de tabăra acestuia la 15-20%, va putea să-şi joace rolul de arbitru al puterii până în 2016 sau chiar să participe la o formulă de guvernare până atunci.

    Ne amintim, în acest sens, că proiectul partidului “Albă-ca-Zăpada”, imaginat de consilierul Sebastian Lăzăroiu şi a cărui ultimă încarnare este PMP, avea ca reper partidul ceh TOP 09, format în 2009 de un grup de politicieni desprinşi din partidul creştin-democrat. Cu o platformă care insista pe anticorupţie şi înnoirea dreptei, TOP 09 a intrat în parlament la alegerile din 2010, obţinând aproape 17% din voturi. Rezultatul a propulsat noul partid pe locul al treilea în parlament şi l-a situat în postura de arbitru al puterii: TOP 09 s-a aliat cu fostul partid de guvernământ de dreapta, civic-democraţii, căruia i-a permis astfel să asigure continuitatea puterii, chit că alegerile fuseseră câştigate de socialişti.

  • Iulian Crăciun demisionează din Forţa Civică

     “Demisionez din Partidul Forţa Civică. Gestul meu este dictat de faptul că, între viziunea mea asupra politicii şi acţiunea politică a acestei formatiuni, au apărut diferenţe esenţiale”, anunţă Iulian Crăciun, într-o declaraţie remisă joi agenţiei MEDIAFAX.

    El menţionează că s-a înscris în Partidul Forţa Civică în vara anului 2012, din convingerea că oamenii care produc valoare adăugată în România – întreprinzători, liber-profesionisti, intelectuali, fermieri – au nevoie de o ofertă politică orientată către aspiraţiile lor. Crăciun precizează că aceşti oameni produc cea mai mare parte a Produsului Intern Brut, dau cel mai mult societăţii, dar primesc cel mai puţin de la stat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Noul avatar al Dreptei: politico-civic & liberal-conservator

    Printre fondatori figurează Andrei Chiliman şi Vlad Moisescu de la PNL, alături de Dan Cristian Popescu de la Forţa Civică şi Iulian Crăciun, fost candidat al ARD la parlamentare, iar la evenimentul de lansare au fost invitaţi Sever Voinescu (PDL) şi Mihai-Răzvan Ungureanu (FC, fost PNL). Fostul premier Călin Popescu-Tăriceanu, marea speranţă a grupării anti-Antonescu din PNL, şi-a rezervat pentru mai târziu plecarea, nu fără a-l critica pe şeful său de partid pentru “atitudinea deplorabilă” de a le fi cerut iniţiativiştilor să plece din PNL, din moment ce militează contra lui.

    Militantismul e evident din declaraţiile lui Chiliman, care l-a acuzat pe Antonescu de a fi “golit PNL de liberalism”, dar şi din abundenţa de adepţi din fosta ARD, justificând concluzia că IRL ar fi exact acea aripă pe care Dreapta lui Traian Băsescu ar fi intenţionat s-o rupă din PNL. Chiliman s-a declarat deja deschis la colaborare cu Mişcarea Populară, cel mai nou avatar al Albei-ca-Zăpada concepute odinioară de Sebastian Lăzăroiu ca succesoare a PDL, iar Adriean Videanu a continuat să curteze asiduu PNL, prefigurându-i un viitor altminteri sumbru, de anexă a PSD.

    Deocamdată, în ciuda ciuntirii atribuţiilor din Guvern ale miniştrilor liberali de la Economie, Finanţe şi Transporturi, PNL nu e deloc o anexă a PSD. Două numiri politice importante în favoarea PNL în aparatul financiar al statului au avut loc în ultima săptămână. Gelu Ştefan Diaconu, susţinut de PNL, fost secretar de stat în Ministerul Economiei şi fost preşedinte al Autorităţii Naţionale a Vămilor în perioada 2005-2009, a fost numit de premierul Victor Ponta la conducerea ANAF, în urma demiterii lui Şerban Pop, considerat ineficient în lupta cu evaziunea fiscală.

    Cealaltă numire, efectuată sub aparenţa unui vot în Parlament, l-a validat pe Dan Radu Ruşanu, fruntaş PNL şi preşedintele comisiei de buget de la Camera Deputaţilor, pentru funcţia de preşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară. Daniel Dăianu, fost ministru de finanţe, a devenit prim-vicepreşedinte, iar vicepreşedinţii sunt Daniel Tudor, preşedintele CSA şi soţul senatoarei PNL Doina Tudor, Mircea Ursache, fostul preşedinte al AVAS, şi Ion Giurescu, vicepreşedintele CSPP.

  • Mişcarea Populară se întoarce ca să salveze Dreapta

    E stare fiindcă stă – după declaraţiile (plauzibile) de până acum ale Elenei Udrea şi ale Monicăi Macovei, PDL va rămâne unit şi nu se va sparge într-un PDL-Blaga aflat în drum spre contopirea cu PNL şi “noua construcţie politică” cerută rapid de preşedintele Băsescu în seara când Vasile Blaga a fost reales şef al pedeliştilor. Desigur, Elena Udrea şi Monica Macovei ar putea alege tactica opoziţiei din interior faţă de echipa lui Vasile Blaga; preventiv, acesta a avertizat că oricine crede că va sabota PDL în interior “va zbura din partid”.

    În acelaşi timp, Mişcarea e populară fiindcă îndrăgeşte PPE, la fel ca suratele ei politice, fiindcă se reclamă de la vechea filozofie “de la firul ierbii/mesajului pe Facebook”, deja încercată de Noua Republică, şi fiindcă se presupune că poporul român neangajat politic se va înghesui în rândurile ei, producând astfel o clasă politică nouă şi pură. Cristian Diaconescu a spus că MP se adresează mai ales românilor care nu au făcut politică, iar preşedintele Băsescu a spus că liderul ei trebuie să fie un om care să fie “expresie a neangajamentului politic”. Problema e că până acum, poporul neangajat politic a tot stat, în timp ce politicienii s-au mişcat continuu pe deasupră-i. Dar nu-i nimic, încercarea moarte n-are.

  • Noul Parlament va avea mai mulţi membri decât are locuri în sala de plen. „Loserii“ din ARD să stea la balcoane, râde USL

    Asta pentru că USL a “ras totul”, iar legea alegerii Senatului şi a Camerei “compensează” cu mandate partidele care au pierdut colegiile, dar au trecut de pragul parlamentar de 5%. Cum datele arată că USL a câştigat toate colegiile în 25 de judeţe (organizate în circumscripţii electorale) din cele 42 de circumscripţii electorale (59%) este nevoie de locuri suplimentare în Parlament pentru perdanţi. Premierul Victor Ponta a comentat ieri acest lucru, criticând PDL: “USL respinge total blamul şi critica pentru creşterea numărului de parlamentari. În viitorul Parlament, absolut toţi, fără nicio excepţie, parlamentarii USL sunt cei care şi-au câştigat colegiile. PDL şi PPDD nu au câştigat absolut niciun colegiu, deci bonusul, numărul suplimentar de parlamentari, este acordat PDL şi PPDD, în baza deciziei Curţii Constituţionale din această vară (care a respins votul uninominal pur. Acesta ar fi dar acum USL are aproape 100% din Parlament – n.n.). E adevărat, probabil ar fi scos din Parlament PDL, dar creşterea numărului de parlamentari este vina absolută a celor de la PDL”.

    Mai multe pe zf.ro

  • Uluit de înfrângere, PDL caută vinovaţii: Dacă mergeam singuri în alegeri, nu pierdeam în halul ăsta! Se aşteaptă demisia lui Blaga. ARD este istorie

    Prim-vicepreşedintele PDL Cezar Preda şi-a înaintat ieri demisia, şeful par­tidului Vasile Blaga a fost surclasat în colegiul din Timiş în care a candidat, Mihai Răzvan Ungureanu, candidat în Arad riscă să nu intre în Parlament, iar Bucureştiul a fost câştigat în toate cele 40 de colegii cu peste 50% din voturi de USL – iată dimensiunea înfrângerii celor din ARD. Duminică seara, la o oră de la anun­ţul rezultatelor, în sediul de campanie al ARD din Bucureşti bătea vântul. Ieri liderii acestei alianţe au început să mai deschidă gura, pe măsură ce rezultatele venite de la BEC consemnau un scor în creştere al USL şi în scădere al ARD, care are acum între 16 şi 17 procente. La Bucureşti, după ce au pierdut în toate colegiile, ei nu speră la redistribuire la mai mult de 3-4 mandate de deputat şi 2-3 de senator.

    Mai multe pe zf.ro

  • ALEGERI 2012. Rezultate parţiale după numărarea a 99,56% din secţii

    Rezultatele sunt aferente voturilor din 18.681 secţii de votare din cele 18.762 existente. Urmează să fie centralizate şi rezultatele din judeţele Arad, Galaţi, Prahova, Vrancea şi din municipiul Bucureşti.

    BEC va anunţa marţi partidele care au trecut pragul electoral la nivel nivel naţional, după ce va soluţiona cererile de anulare a alegerilor pentru fraudă electorală, rezultatele finale fiind disponibile, probabil, joi, a anunţat purtătorul de cuvânt al BEC, Marian Muhuleţ. Ulterior, BEC va face centralizarea finală a rezultatelor scrutinului şi o va publica în Monitorul Oficial, după care urmează validarea rezultatelor de către Curtea Constituţională.

    Rezultate Camera Deputaţilor:
    USL – 4.327.475 voturi, reprezentând 58,61% din total
    ARD – 1.219.973 voturi – 16,52%
    PPDD – 1.032.208 voturi – 13,98%
    UDMR – 380.513 voturi – 5,15%

    Rezultate Senat:
    USL – 4.439.884 voturi – 60,07%
    ARD – 1.236.144 voturi – 16,72%
    PPDD – 1.081.601 voturi – 14,63%
    UDMR – 388.372 voturi – 5,25%

    Participarea la vot a fost de 41,76%, respectiv 7.666.169 de persoane dintr-un total de 18.355.816 alegători înscrişi pe liste.

  • ARD s-a desfiinţat

    “ARD a încetat. Ca să continue amorul trebuie o altă înţelegere. Până una alta suntem liberi de contract”, a declarat, pentru gândul, vicepreşedintele FC, Gabriel Biriş, din al cărui punct de vedere proiectul Forţei Civice trebuie continuat.

    La fel de rezervat este şi liderul NR, Mihail Neamţu , al cărui proiect, Noua Republică, spune că trebuie să continue. Cât priveşte ARD. Neamţu spune că este nevoie de “unitatea dreptei în faţa colosului USL”, însă o decizie trebuie luată de toate formaţiunile componente.

    Mai tranşanţi sunt unii lideri ai PDL, vicepreşeditele Cristian Boureanu susţinând nici mai mult, nici mai puţin, că înfiinţarea ARD a fost o “prostie”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro