BusinessMagazin

Tag: arb

  • Şeful Alpha Bank, Sergiu Oprescu, preia locui lui Radu Graţian Gheţea la conducerea ARB

    “Vicepreşedintele Consiliului Director va fi desemnat de membrii Consiliului în prima şedinţă. Consiliul Director este organul deliberativ şi decizional al ARB, durata mandatului membrilor fiind de trei ani”, se arată într-un comunicat al asociaţiei.

    Totodată, au fost aleşi în caliatate de membri ai consiliului Cătălin Pârvu (directorul general al Piraeus Bank), Gabriela-Ştefania Gavrilescu (director general adjunct al BRD) şi Luminiţa Delia Runcan (director general adjunct al Băncii Transilvania, divizia de risc).

    Laurenţiu Gabriel Mitrache, Mirela Bordea şi Cornel Theodor Stănescu îşi continuă mandatele de membri.

    Gheţea a făcut parte din conducerea ARB 17 ani, dintre care 15 ani a ocupat poziţia de preşedinte. Conducerea executivă este asigurată în continuare de Florin Dănescu.

    Radu Gheţea va pleca şi de la conducerea CEC Bank, unde Ministerul Finanţelor l-a propus ca preşedinte – director general pe Enache Jiru, şeful Trezoreriei. Până la aprobarea schimbărilor de la banca de stat, Gheţea îşi va continua însă activitatea în aceeaşi funcţie.

    Constituită în mai 1991 ca asociaţie profesională, Asociaţia Română a Băncilor are în prezent 39 de membri, instituţii de credit cu capital majoritar privat sau de stat, sucursale şi reprezentanţe ale unor bănci străine.

    ARB este membră a Federaţiei Bancare Europene din 1992 (cu drepturi depline din 2007), a Consiliului European al Plăţilor, a Federaţiei Ipotecare Europene şi face parte din 26 de organisme naţionale lucrative privind dezvoltarea şi perfecţionarea cadrului economic. Pentru aceasta, comunitatea bancară pune la dispoziţie peste 800 de specialişti care participă la cele 23 de comisii tehnice ale asociaţiei.

  • Gheţea: Sentinţele de transformare în lei a creditelor în franci nu ajută la redresarea creditării

    Tribunalul din Galaţi a dat miercuri prima sentinţă definitivă în cazul unui credit contractat de la Volksbank în franci elveţieni şi a dispus convertirea acestuia în lei la cursul de schimb de la data acordării împrumutului, la care se adaugă o majorare de 10%. Contractul avea o clauză inclusă potrivit căreia clientul poate solicita această transformare dacă cursul valutar se apreziază cu 10% faţă de momentul contractării creditului.

    Totodată, instanţa a decis anularea comisionului de risc, considerat abuziv, şi restituirea sumei plătite aferente acestuia.

    Anunţul a fost făcut miercuri de avocatul Gheorghe Piperea pe pagina personală de Facebook, care a precizat că nu a reprezentat în instanţă clientul care a obţinut această decizie.

    “Eu cred că astfel de sentinţe nu ajută deloc la redresarea creditării. Astfel de interpretări nu sunt de natură să redreseze activitatea de creditare. Atunci când vezi ce ţi se poate întâmpla nu te mai grăbeşti să începi creditarea. La nivelul CEC Bank nu avem astfel de probleme, dar în calitate de preşedinte al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB) transmit îngrijorarea sistemului”, a declarat joi într-o conferinţă de presă Radu Graţian Gheţea, preşedinte ARB şi CEC Bank.

    El a precizat că “în câteva zile” BNR va avea rezultatele studiilor pe care le întocmeşte cu privire la astfel de decizii, care ar putea fi extinse la întreg portofoliul unei bănci, caz în care băncile preiau nişte cheltuieli “nejustificate”.

    “Sumele nu sunt neglijabile, impactul transformării condiţiilor de creditare în diversele forme – la cursul de la data acordării creditului, transformarea la solicitarea clientului dintr-o valută în alta decât leul sau transformarea în lei – efectul este deosebit de puternic şi ARB a transmis informaţiile pe care le deţine la Parlament. BNR va face publice datele sau nu, după cum consideră, eu nu-mi pot permite să dau publicităţii astfel de informaţii”, a afirmat Gheţea.

    Întrebat cum comentează afirmaţiile unor parlamentari potrivit cărora băncile fac presiuni asupra lor pentru a nu aproba aceste propuneri legislative, preşedintele ARB a spus că nu se pune problema de presiuni, ci de exprimarea punctului de vedere şi a argumentelor pentru fiecare proiect în parte.

    “Nu ştiu în ce măsură o asociaţie şi 40 de bănci pot să facă o presiune mai mare decât 500 de aleşi ai poporului, în condiţiile în care dânşii au ultimul cuvânt. Se pune problema prezentării punctului de vedere asupra iniţiativelor, la toate ne spunem punctul de vedere şi nu facem presiuni asupra cuiva din Parlament sau asupra instituţiei. Dar credeţi că foloseşte cuiva ca această ţară să rămână fără un sistem bancar viabil? Eu cred că nu”, a punctat Gheţea.

  • Gheţea, ARB: Îi compătimesc pe clienţi, dar trebuia să-şi pună întrebări când vedeau dobânzile de 5%

    Radu Gheţea, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor, afirmă că sistemul bancar românesc este solid şi că Bank of Cyprus este o sucursală a unei bănci străine care are o pondere foarte mică în totalul activelor băncilor româneşti. Sucursalele nu sunt sub supravegherea Băncii Naţionale a României, iar deponenţii nu sunt asiguraţi de Fondul de Garantare a Depozitelor din sistemul bancar românesc, ci de cel din Cipru, care se află în subordinea băncii centrale din Cipru. „Oamenii nu trebuie să tragă concluzia că s-a întâmplat şi la noi ce s-a întâmplat în Cipru. Este un semnal prost pentru Bank of Cyprus, dar nu pentru sistemul bancar. Mă îngrijorează mai mult problemele din Grecia, pentru că legăturile României cu Cipru nu sunt atât de puternice. Îi compătimesc pe clienţii Bank of Cyprus, dar toată lumea a spus de mai mulţi ani de problemele din Grecia, Cipru, şi când îţi dau băncile 5% la depozitele în euro pe an trebuie să-ţi pui întrebări.“ Radu Gheţea, care este şi preşedintele CEC Bank, a mai spus că Cipru este foarte diferit de România.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Băncile vor putea primi de la Fisc date despre clienţi doar dacă se va modifica secretul fiscal

    Băncile vor putea primi date de la Fisc privind situaţiile financiare declarate de potenţialii clienţi numai dacă va fi modificat Codul de procedură fiscală în legătură cu definirea secretului fiscal, iar accesul va fi limitat, fără ca băncile să poată urmări în timp evoluţia debitorului. “La discuţiile dintre ARB, BNR şi ANAF s-a cerut acceptul instituţiei pentru a facilita accesul băncilor la bazele de date ale Fiscului. Astfel, băncile ar urma să aibă posibilitatea de a interoga situaţia fiscală a celor care aplică pentru credite sau alte instrumente de finanţare, simplificându-se procedurile existente, ca un avantaj pentru toţi jucătorii. Totuşi, acordul de la Fisc va fi unul condiţionat şi pe un termen definit. Băncile vor putea verifica un client doar când aplică pentru un produs de finanţare, nu şi pe perioada de derulare”, au declarat pentru Mediafax surse apropiate discuţiilor – care sunt mai vechi – despre accesul băncilor la situaţiile financiare ale potenţialilor clienţi.

    Mai multe pe zf.ro

  • DOSARUL FRAUDELOR BANCARE – Asociaţia Română a Băncilor: Ancheta DIICOT vizează 0,28% din numărul de unităţi bancare. Pare un fenomen exterior sistemului

    “Referitor la acuzaţiile nefondate privind «virusarea sistemului bancar în proporţie de 80%», menţionăm că orice raportare la indicatorii sistemului bancar prezintă un impact de 0,28% după numărul de sucursale din totalul de 5.688 unităţi bancare, la finele lunii iunie 2012, şi de 0,043% după ponderea creditelor potenţial afectate din total credit neguvernamental, care se cifra, în luna septembrie 2012, la 51 miliarde de euro (valoarea totală a prejudiciului potenţial cauzat este estimată la suma de 22 milioane de euro, potrivit DIICOT)”, arată ARB, într-un comunicat. Asociaţia apreciază că indiciile făcute publice până prezent “conduc mai degrabă la predominanţa unui fenomen exterior sistemului bancar”, astfel că formulări precum “caracatiţa bancară” sunt “forţate şi extrem de periculoase”.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Ghetea: Perioada refinantarilor este de “incalzire” pentru banci

    “Cu totii incercam sa vanam clientii altor banci. Sper ca
    aceasta perioada de incalzire, normala, sa se termine cat mai
    repede si sa putem avea si cereri suficient de bune si de
    interesante din partea clientilor si nu numai sa facem
    refinantare”, a spus Ghetea, in cadrul unui seminar organizat de
    Ziarul Financiar. El a explicat ca exista in prezent o
    efervescenta, o activitate intensa a bancilor de a oferi
    persoanelor fizice si juridice oferte de finantare atractive atat
    in ceea ce priveste refinantarea, cat si pentru afaceri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Seful ARB despre Ordonanta 50: “Nu contestati dreptul bancilor de a face profit”

    La seminarul EU-COFILE, organizat de BNR, Alpha Bank si
    ARB, Ghetea a fost intrebat de ce bancile nu s-au conformat la
    prevederile Directivei 48/2008 inca de cand aceasta a fost
    adoptata, ceea ce ar fi insemnat eliminarea de acum doi ani a unor
    comisioane, in primul rand a celui de rambursare anticipata, si
    calcularea dobanzilor la credite in functie de indicatorii pietelor
    (EURIBOR, LIBOR si ROBOR) in locul dobanzilor interne de referinta
    ale bancilor.

    “Atata vreme cat Directiva nu a fost transpusa
    in legislatia romaneasca, bancile au facut ceea ce le-a permis
    legea. E ca si cum ati intreba producatorii de autoturisme de ce nu
    au trecut anticipat la standardele Euro 5”, spune Radu Ghetea.

    Aceeasi opinie a exprimat-o seful ARB si in
    privinta comisionului de rambursare anticipata a creditelor,
    mentinut de banci pana la intrarea in vigoare a Ordonantei 50,
    respectiv pana la 21 iunie 2010: “Eu personal nu sunt de acord cu
    un comision de rambursare anticipata mare. Dar atata vreme cat
    legea imi permite sa circul cu 90 sau 130 km/ora, nu ma intrebati
    de ce nu am mers cu 70 km/ora”.

    In plus, trebuie tinut cont ca 87% din
    sistemul bancar romanesc are actionariat strain, astfel incat a
    primat interesul afacerilor proprii, dupa cum era si firesc. “De ce
    bancile nu au avut in vedere in primul rand ‘interesul national’ nu
    e o intrebare la care ar trebui sa raspunda”, a comentat Ghetea,
    precizand ca bancile urmaresc profitul la fel ca toate celelalte
    companii din economie. “Nu contestati dreptul bancilor de a face
    profit”, a recomandat bancherul.

    Bancile au acuzat, pe de alta parte, Guvernul
    ca a adoptat in ultimul moment OUG 50, care transpune in legislatia
    romaneasca Directiva 48/2008, respectiv in iunie 2010, cu doar
    cateva zile inainte de a expira termenul acordat tarilor membre UE
    de a se conforma la prevederile directivei. Aceasta a dus la
    introducerea peste noapte a unor prevederi contestabile, de la
    aplicarea ordonantei la stocul creditelor in derulare – principala
    nemultumire a bancilor – si pana la dreptul Autoritatii Nationale
    pentru Protectia Consumatorilor de a suspenda activitatea de
    creditare pentru anumite produse bancare considerate neconforme cu
    OUG 50. Atat FMI, cat si BNR au contestat cu deosebire acest drept
    al ANPC de a interveni in activitatea de creditare a bancilor.

    “Noi nu am contestat in primul rand aplicarea
    OUG si la creditele ipotecare, care nu era prevazuta in textul
    Directivei; extinderea si la creditele ipotecare este practicata si
    de alte tari. Ceea ce afecteaza insa veniturile sistemului bancar
    este aplicarea OUG la stocul de credite aflate in derulare”, a
    precizat Ghetea. ARB a estimat la aproape 600 de milioane de euro
    veniturile nerealizate in sistemul bancar daca OUG 50 ar fi
    aplicata la tot stocul de 8 milioane de contracte de credit deja
    existente.

    “Bancile sunt o rotita importanta din
    mecanismul economic si nu foloseste nimanui slabirea sistemului
    bancar”, a subliniat Ghetea. “Nu trebuie sa ne fie indiferent daca
    bancile fac sau nu profit”, a continuat el, referindu-se la
    impactul asupra economiei Romaniei pe care il implica un gen de
    suprareglementare precum cel impus de OUG 50 in forma ei
    initiala.

    El a mentionat ca au existat anterior la
    nivelul ARB incercari de a ajunge la o forma a unui contract de
    credit comun pentru toate bancile, insa initiativa s-a dovedit
    imposibil de aplicat, intrucat fiecare grup bancar are politica sa
    de creditare, aplicata in toate tarile unde are afaceri.

    OUG 50 este in faza de dezbatere in comisiile
    parlamentare, urmand ca Parlamentul s-o ia in discutie dupa
    discutarea tuturor amendamentelor aduse de banci, ANPC, Asociatia
    Romana de Leasing si reprezentantii grupurilor parlamentare.

  • Radu Ghetea: “Pretul crizei n-a fost inca platit, iar factura crizei o platesc intotdeauna bancile”

    Dimpotriva, actionarii bancilor, majoritatea grupuri
    financiare straine, au adus numai in 2009 in total 500 de milioane
    de euro, ca majorari de capital si linii de finantare pentru
    filialele din Romania, a spus seful ARB, citand cifrele furnizate
    de BNR. “Nu cred, deci, ca trebuie sa promovam astfel de idei, ca
    statul ar fi ajutat bancile”, afirma Ghetea.

    La momentul actual, “pretul crizei n-a fost
    inca platit, iar factura crizei o platesc intotdeauna bancile”,
    avand in vedere atat evolutia creditelor neperformante, dar mai
    ales faptul ca o institutie de credit este expusa oricand la
    retrageri de depozite din partea clientilor care ii transfera la
    alte banci, pentru dobanzi mai bune. “In aceste conditii, banca
    trebuie totusi sa dea credite – daca mai are forta sa dea credite”,
    si-a continuat bancherul explicatia, referindu-se evident teoretic
    la mecanismul sistemului financiar, nu la cazuri concrete de
    banci.

    In plus, “trebuie subliniat ca in ultimii zece
    ani, numai 13% din profitul bancilor a plecat din tara”, astfel
    incat speculatiile despre banci care ar fi luat resurse de la stat
    si le-ar fi folosit pentru a face profituri pe care sa le
    repatrieze sunt nefondate si nu fac decat sa dauneze Romaniei.

    Intrebat daca programul Prima Casa poate fi
    privit drept un ajutor oferit de stat bancilor, prin faptul ca a
    garantat credite ipotecare care altfel nu ar fi fost acordate, Radu
    Ghetea a raspuns ca Prima Casa are alt rost, acela de a stimula o
    piata imobiliara considerata de autoritati importanta pentru
    relansarea economica.

    “De altfel, uitati-va cate banci s-au inscris
    pana acum in program. Iar bancile nici nu aveau nevoie de ajutor la
    momentul respectiv, cand a fost lansat programul Prima Casa”, a
    comentat bancherul. In faza din 2009 a programului s-au inscris 19
    banci, iar in cea de anul acesta 21, cele mai mari plafoane de
    garantare fiind cerute, in ambele faze ale programului, de BCR si
    BRD.

    Prezent la discutie, Aurel Saramet,
    presedintele Fondului de Garantare a Creditelor pentru IMM, a
    adaugat ca, de fapt, programul Prima Casa n-ar insemna decat “o
    piscatura de tantar” la scara economiei, neputand servi, prin
    urmare, nici la sustinerea afacerilor sistemului bancar.

    Valoarea totala a garantiilor acordate pana
    acum prin cele doua faze ale programului Prima Casa, pentru un
    total de 30.500 de contracte de cumparare de locuinte, a fost de
    1,25 miliarde de euro, ceea ce, la o valoare garantata a creditelor
    de circa 80%, ar insemna in jur de 1,7 miliarde de euro in credite
    acordate de banci.

  • Seful Comisiei economice a Camerei: De ce n-au citit clientii contractele de credit inainte sa le semneze? Bancile nu sunt Crucea Rosie!

    Deputatii din Comisia economica au avizat marti pozitiv OUG 50
    privind contractele de credit pentru consumatori, adoptand si 98 de
    amendamente la prevederile initiale ale acesteia, despre care
    clientii nemultumiti sustin ca ar fi fost propuse de catre
    Asociatia Romana a Bancilor.

    “Daca se asteptau cumva clientii sa ii ajutam noi sa nu-si mai
    plateasca creditele, atunci se poate spune ca nu sunt in favoarea
    lor cele 98 de amendamente. A fost si ramane un fals nivel de
    asteptare si sunt prea multi cei care cred ca bancile sug sangele
    poporului, ajutati si de anumite case de avocatura”, a apreciat
    Tudose.

    Detalii pe www.incont.ro.

  • Programul spartan de lucru, considerat ideal pentru managerii de top


    Ghetea: Le-as recomanda managerilor sa aiba un program destul de
    spartan (VIDEO)

    “Indiferent la ce ora ma culc, ma trezesc a
    doua zi la ora 6,30 si lucrez acasa atat dimineata, inainte sa plec
    la birou, cat si seara, dupa 10-12 ore de lucru, cu ceea ce nu pot
    face la birou din cauza programului incarcat de sedinte. Cam acesta
    e ritmul de lucru pe care trebuie sa si-l inchipuie un manager”,
    declara Ghetea.

    ———————————-

    Radu Gratian Ghetea a fost
    invitatul celui de-al cincilea eveniment din seria MEET THE CEO,
    organizat lunar de BUSINESS Magazin. La precedentele editii au
    participat Mariana Gheorghe (Petrom) si Liliana Solomon (Vodafone),
    Misu Negritoiu (ING Bank Romania), Saduokhas Meraliyev (Rompetrol)
    si Yorgos Ioannidis (Romtelecom). Pentru a afla invitatii editiilor
    viitoare si pentru detalii despre proiectul MEET THE CEO, accesati
    sectiunea Evenimente sau apelati numarul de telefon
    0318.256.293.